Afacerile din jurul Spitalului Municipal, din ce în ce mai aproape de... penal!

Despre Spitalul Municipal Câmpina s-a scris foarte mult. Şi au fost multe de scris - atâtea scandaluri, atâtea afaceri, atâtea escrocherii, încât este tot mai greu de crezut că toate acestea se întâmplă într-un loc unde singura preocupare ar trebui să fie salvarea vieţii unor oameni. Nu vom relua scandalurile în care a fost implicat Spitalul Municipal, simpla lor enumerare constituindu-se într-o listă mult prea lungă. În schimb, vă vom prezenta câteva dintre concluziile raportului Curţii de Conturi, precum şi un nou caz de contract care împovărează spitalul cu multe miliarde care se duc spre alte buzunare.

Raportul Curţii de Conturi stabileşte vinovaţii şi valoarea prejudiciului – câteva zeci de miliarde lei vechi!
În momentul în care inspectorii Curţii de Conturi, care au fost trimişi la Spitalul Municipal Câmpina la solicitarea fostului manager Călin Tiu, au sosit la faţa locului, probabil că nu bănuiau proporţiile a ceea ce aveau să descopere aici. Primul semnal a venit în momentul în care au solicitat şefilor lor de la nivel judeţean aprobarea prelungirii cu încă două săptămâni a controlului. În acel moment a fost clar că... au mult de lucru şi dacă vor fi lăsaţi vor merge până la capăt în devoalarea tuturor afacerilor cu banii publici de la Spitalul Municipal.Zilele trecute, inspectorii Cornel Enoaie şi Alexandru Ştefan i-au prezentat managerului unităţii, dr. Alexandru Matei, raportul şi concluziile sale. Un raport dur, ca un rechizitoriu... Atât de dur încât Alexandru Matei a refuzat, pur şi simplu, să-l prezinte chiar şi directorului Direcţiei de Sănătate Publică, Ciprian Vintilescu, care s-a deplasat personal la spitalul câmpinean pentru a vedea documentul! Raportul face referire la prejudicii de zeci de miliarde de lei vechi, iar vinovaţii identificaţi de control se pare că sunt Alexandru Matei (manager general al spitalului), Constanţa Ţiţei (fost director economic şi director general interimar - FOTO), Leonida Piţigoi (fost director medical) şi Elena Bulbea (şef serviciu aprovizionare în cadrul spitalului).Dacă nu ar fi o situaţie aproape dramatică, ar fi chiar amuzant faptul că inspectorii au recomandat noului manager general, Alexandru Matei, să formuleze plângeri penale pentru recuperarea prejudiciului faţă de cei identificaţi în raport ca fiind vinovaţi, printre care se numără şi... Alexandru Matei!

Nidal, numele noului „tun” dat pe banii spitalului?
După ce, în luna februarie, spitalul a trebuit să achite 7 miliarde lei vechi către Romgermed, în luna martie se va pune în aplicare a nouă sentinţă judecătorească rămasă definitivă şi executorie. Conform acesteia, Spitalul Municipal Câmpina trebuie să achite firmei Nidal din Bucureşti suma de 15 miliarde lei vechi! Firma respectivă aparţine unui palestinian, care a fost văzut destul de des pe culoarele de la etajul rezervat conducerii spitalului. Pentru ce sunt aceşti bani? Pentru tot felul de materiale despre care specialiştii spun că nu ar fi fost nevoie şi, mai ales, nu în cantităţile mari comandate – şi iată, plătite – de spitalul câmpinean. De altfel, acest contract – semnat şi parafat în perioada interimatului Constanţei Ţiţei – se regăseşte şi printre cele incriminate în raportul Curţii de Conturi.

Editorial

DOAR O CHESTIUNE DE IMAGINE?

Reprezentanţii etniei ţigăneşti (nu o să spun niciodată rome) s-au revoltat împotriva unor declaraţii de-ale preşedintelui. Presa, preocupată doar de lupta oarbă de guerillă, a amplificat, ca de obicei, un procent spus aiurea, dar s-a ferit să analizeze fondul chestiunii. Sigur că preşedintele a exagerat cu amatorii de manele, dar e suficient să treci vara prin zona căminelor studenţeşti din Regie sau Grozăveşti ca să auzi prin ferestre cum „elita” viitoare a ţării ascultă la greu manele. S-a rostit şi de data asta o formulă pretenţioasă, dar care nu spune nimic. „E o chestiune de imagine”. Cu altă cuvinte, infracţionalitatea mult mai ridicată în rîndul acestei etnii, educaţia pentru furt pe care o practică, nemunca, igiena precară, analfabetismul nu sunt realităţi, ci ţin de oglinda în care se reflectă. Nimic mai fals. Nu oglinda trebuie îndreptată, ci realitatea. Iar a avut dreptate preşedintele şi în legătură cu acele ONG-uri foarte atente la exprimare, dar care nu fac nimic pentru corijarea situaţiilor din ţară şi din străinătate pe unde ţiganii îşi fac veacul. A considera toate acestea doar o chestiune de imagine este calea sigură de a nu e rezolva niciodată. Problemele demografice, a învăţămnîntului, a ajutoarelor sociale, a efortului de încadrare socială nu pot fi escamotate considerîndu-le doar chestii de imagine. Nu văd să se fi produs în ultimii 20 de ani vreo ameliorare a condiţiei ţiganilor. Dimpotrivă, s-au obişnuit repede să dea vina pe „discriminări” au devenit din ce în ce mai obraznici, nu respectă nici o lege şi sunt obişnuiţi numai să ceară. Nu este normal să te duci cu trupele speciale pentru a lua plata pe energia electrică. N-am văzut nici unul dintre apărătorii la televizor al drepturilor etniei participînd la o asemenea acţiune. Nici nu i-am auzit protestînd că maneliştii nu plătesc impozite. Fac scandal în faţa primăriilor cînd nu sosesc ajutoarele sociale, dar nu i-am văzut cerînd ajutoare de la co-etnicii care se lăfăie în Lamborgini şi au viloaie de 30 de camere. Problema ţiganilor este desigur problema societăţii româneşti. Incapabilă să-şi rezolve propriile disfuncţionalităţi, cu atît mai mult nu le poate rezolva pe cele ale etniei fraterne. Nu este absolut deloc o chestie de rasism, ci una de construcţie a unei societăţi normale. Or, e limpede că situarea socială a oamenilor care refuză regulile elementare ale convieţuirii e o treabă care priveşte chiar viitorul ţării. Nu poţi cere de la societate la infinit fără să oferi nimic în schimb. Rezolvarea nu se poate face decît prin educaţie. Mai întîi a noastră, a românilor, şi tot mai întîi a ţiganilor, prin programe speciale. Numai educaţia va omogeniza, pe termen lung, societatea. Or, atîta vreme cît şcoala românească este la pămînt (şi, din punct de vedere al educaţiei sub pămînt), nici o nădejde de remediere a situaţiei. Aşa că fuga la Paris să citim afişele din trenuri: Atenţie, păziţi-vă bagajele şi buzunarele, pe acest traseu călătoresc români! Ăsta nu este rasism!

Christian CRĂCIUN

Liberalii au ieşit în conferinţă de presă

„Oamenii trebuie să se informeze şi să reacţioneze!”

consideră Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina

Şi-au revenit după ce au ratat intrarea în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi după ce au pierdut, alături de PSD, bătălia finală cu PD-L. Au aşteptat să treacă sărbătorile de iarnă, iar acum par să fi pornit într-un nou ciclu, care ar urma să se încheie în 2012, pe Bulevardul Culturii 18, adică prin ocuparea funcţiei de primar al Câmpinei. Liberalii câmpineni, căci despre ei este vorba, au planuri importante pentru viitor. Despre o parte dintre ele au vorbit preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, şi secretarul organizaţiei locale, Daniel Ioniţă, în cadrul unei conferinţe de presă.

Informarea oamenilor privind cheltuirea banilor publici

„Am început - a spus preşedintele Virgil Guran - o campanie de informare a cetăţenilor asupra posibilităţii de a-şi cere drepturile, de a-şi rezolva problemele şi de a fi informaţi privind modul în care sunt cheltuiţi banii lor. Noi încercăm să aflăm problemele lor reale şi să le aducem în atenţia autorităţilor competente să le rezolve. O primă astfel de acţiune a avut loc deja, iar problemele oamenilor le-am trimis printr-o adresă oficială Primăriei. Încă nu am primit răspuns... Sunt probleme curente, de zi cu zi, cu care – probabil – se mai confruntă şi alţi oameni, prin alte zone ale Câmpinei. Este vorba de asigurarea iluminatului public corespunzător, depozitarea gunoiului, de eterna problemă a câinilor vagabonzi, dar şi de faptul că nici până la acest moment nu s-a făcut recepţia finală a unor blocuri”.În privinţa felului în care sunt cheltuieţi banii publici, Virgil Guran este de părere că „avem un buget de aproape 1.000 miliarde lei vechi, dar nu se vede acest lucru. Suntem între primele zece oraşe din ţară, dacă facem un raport între buget şi numărul locuitorilor, dar cu toate acestea Câmpina nu arată aşa cum ar trebui. Avem un sfert din bugetul Ploieştiului, în condiţiile în care populaţia de acolo este cam de şapte ori mai numeroasă. Oamenii au grijă să-şi plătească impozitele şi taxele locale. Vrem să-i determinăm pe oameni să meargă mai departe şi să urmărim şi ce se întâmplă cu banii noştri”.

„Am fost ameninţat!”

De ce această campanie de informare? „Pentru că m-am săturat!” – a spus-o ferm Virgil Guran. Şi a continuat: „Ştiu că o să am necazuri, mai ales că PD-L tinde să se transforme într-un partid stat care să ne oprească şi să mai vorbim. Am fost ameninţat! Şi eu şi familia... Am găsit inclusiv roţile de la maşină distruse... M-am cuminţit o perioadă, dar nu se mai poate! Şi eu stau la mâna unor legi strâmbe, pentru că dacă firma unui politician îmi dă ţeapă şi eu îl dau în judecată, nu câştig niciodată în faţa lui! Sunt foarte mici şansele să reuşim să facem să se întâmple ceva, dar merită încercat!”

Despre scumpirea apei, gunoiului, a gazelor şi starea deplorabilă a drumurilor

Acestea au fost următoarele teme lansate spre dezbatere de preşedintele liberalilor câmpineni. „S-a scumpit din nou apa, în condiţiile în care Câmpina înregistrează pierderi de 80%. În ultimii 20 de ani nu s-a ocupat nimeni de reabilitarea serioasă a reţelelor pentru a diminua aceste pierderi. Există două variante pentru cei care ne conduc – ori să rezolve problema, ori să ne spună că nu sunt capabili s-o rezolve şi să ne lase. Eu recunosc că şi la noi în partid sunt oameni care au tot felul de interese în acest domeniu şi încercăm să le minimalizăm şansele de a deveni reprezentativi pentru PNL. Şi gunoiul se scumpeşte şi tot de 20 ani nimeni nu face nimic. Puteam să ne asociem şi să avem propria noastră rampă şi nu ne mai durea capul. Nu s-a gândit nimeni la asta, iar acum ducem gunoiul la Boldeşti, pe mulţi bani. Şi gazele le plătim mai scump, dar nimeni nu analizează puterea calorică a acestora. În compoziţia gazului mai sunt şi alte elemente, aşa cum sunt pierderi la apă, astfel încât noi să fim furaţi sistematic. Drumurile sunt sub orice critică şi se vede că nu există o gospodărire eficientă a banilor publici. Nu înţeleg de ce niciun câmpinean nu a dat până acum în judecată Primăria pentru că şi-a stricat maşina într-o groapă. Până nu se va ajunge la tragerea la răspundere, inclusiv materială, a celor vinovaţi nu se vor îndrepta lucrurile!”, a mai adăugat Virgil Guran.

Bază de date cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă

Liderul liberal a mai propus realizarea unei baze de date a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, astfel încât orice om de afaceri, când are nevoie să angajeze pe cineva, să nu mai fie nevoit să caute prin tot felul de locuri, ci să acceseze rapid şi eficient această bază de date. „Dacă am reuşi să rezolvăm măcar câteva zeci de cazuri, să le găsim de muncă unor oameni prin intermediul acestei baze de date şi tot ar fi ceva”, a mai spus Virgil Guran.

„Ce se întâmplă cu clădirea părăsită din centru?”

La rândul său, secretarul PNL Câmpina, Daniel Ioniţă, a ţinut să întrebe autorităţile ce se întâmplă cu clădirea părăsită de la Erick. „A ajuns un reper pentru Câmpina şi e păcat... Ştiu că sunt probleme şi că nu se rezolvă uşor această situaţie, dar ar trebui să spunem stop, este de ajuns!” – a afirmat răspicat Ioniţă.

Guran şi Ioniţă, singurii câmpineni care vor fi prezenţi la Congresul PNL

Virgil Guran şi Daniel Ioniţă vor fi singurii câmpineni la Congresul PNL, care va avea loc în zilele de 5 şi 6 martie, la Bucureşti. „Adrian Semcu a fost desemnat într-o comisie care să încerce să găsească o cale comună între Antonescu şi Orban, dar în cazul în care nu se găsi această cale, noi mergem pe mâna lui Crin Antonescu. Vrem să se întâmple cam ceea ce s-a întâmplat la PSD – să dispară acei eterni combinatori, gen Fenechiu sau Cataramă, şi să apară oameni tineri, oameni cu idei noi”, a precizat Guran.

Liberalii nu sunt prea mulţumiţi de consilierii lor locali

„Doar într-o oarecare măsură sunt mulţumit de activitatea consilierilor locali ai PNL – a spus Virgil Guran. Să fii consilier local însemnă să vrei să faci ceva pentru oameni, nu să te duci o dată pe lună la o şedinţă şi să ridici mâna în funcţie de ce telefoane primeşti. Despre Dragomir Enache pot spune că este un consilier bun. Elvis Arghir are potenţial, îl ascultă puterea, pentru că este mult mai apropiat de putere, dar nu vrea să se implice şi să rezolve problemele oamenilor. Dacă eu voi mai fi preşedinte la PNL Câmpina, pe viitoarea listă de consilieri nu vor mai fi decât cei care vor şi pot să ajute oamenii şi care nu votează în funcţie de telefoanele primite, ci în funcţie de ceea ce stabilim de comun acord aici, împreună”.

După Ion Dragomir, nici Horaţiu Zăgan nu mai iniţiază proiecte de hotărâre

În cadrul şedinţei Consiliului Local de la sfârşitul lunii ianuarie, un proiect banal, iniţiat de Ion Dragomir, s-a lovit de numeroase întrebări şi chiar ironii din partea consilierilor PD-L. La momentul respectiv, Dragomir nu s-a lăsat prins în acest joc şi a retras imediat proiectul, anunţându-i pe colegii săi din CL că „nu voi mai iniţia niciodată vreun proiect de hotărâre!”La şedinţa imediat următoare, acelaşi proiect a fost inclus pe ordinea de zi de un consilier democrat-liberal, Lucian Cercel, iar nimeni nu a mai avut nimic de spus. În faţa acestei situaţii, Horaţiu Zăgan a reacţionat similar şefului său de partid: „Vreau să vă anunţ că nu voi mai iniţia nici un proiect de hotărâre. Voi vota, voi susţine alte demersuri, dar nu voi mai fi eu iniţiatorul vreunui proiect. Când o să am o idee pentru un proiect de hotărâre o să vin în audienţă la PD-L, o să vă prezint ideea şi o să vă las să vă ocupaţi de proiect”.În replică, Horia Tiseanu a ţinut să precizeze: „În calitate de preşedinte PD-L vreau să vă spun că noi nu ne-am gândit niciodată să respingem un proiect pentru că ar fi iniţiat de consilieri de la alte partide. Analizăm proiectele, le discutăm, votăm… Nu avem idei preconcepute. Noi am fi votat acest proiect şi data trecută, dar dl. Dragomir s-a grăbit să-l retragă. Pe dl. Zăgan îl aşteptăm oricând doreşte în audienţă la PD-L”, iar alţi consilieri ai aceleiaşi formaţiuni politice s-au grăbit să adauge că-i pot pregăti chiar şi o adeziune lui Zăgan.Dincolo de ironiile dintre aleşii locali, rămâne o realitate tristă – majoritatea creată de PD-L, după încorporarea consilierilor de la fostul PNDC, dar mai ales după realegerea preşedintelui Băsescu, tinde să facă inutil orice proiect iniţiat de cineva din afara acestei majorităţi. Iar acest lucru ar putea afecta democraţia câmpineană…

Tunurile pe viceprimar!

Ultimul punct al şedinţei de la finalul lunii februarie a Consiliului Local a fost dedicat întrebărilor şi interpelărilor. A fost prilejul pentru câţiva consilieri să „pună tunurile” pe viceprimarul Ion Dragomir, ridicând tot felul de probleme aflate printre atribuţiile „numărului doi” din Primărie.Marian Nistor a ridicat problema mizeriilor lăsate de câini pe trotuare şi spaţii verzi, dar şi a noroiului rămas pe marginea străzilor în urma deszăpezirii, Daniel Telegescu a vorbit despre haitele de câini din zona terenului de fotbal din incita Căminului Petrol, iar Alin Moldoveanu s-a arătat interesat de calitatea asfaltului cu care se plombează unele străzi chiar în această perioadă. Despre această ultima problemă, Tiseanu i-a luat-o înaintea lui Dragomir: „Am să răspund eu, deşi este în atribuţiile viceprimarului. Este un material special cu care vom putea face reparaţii la unele străzi chiar dacă temperatura exterioară nu este potrivită pentru astfel de lucrări”. După care, Ion Dragomir a completat: „Am achiziţionat 23 de tone de astfel de material de la o firmă din Târgovişte, la un preţ foarte bun. Este un material special, cu care putem realiza plombările la rece. Şi intervenim doar acolo unde gropile din carosabil sunt foarte mari. Pe 2 martie va avea loc licitaţia pentru celelalte lucrări de reparaţii, plombările la cald, iar când vremea ne va permite vom începe adevăratele lucrări de reparaţii şi plombări”.În privinţa celorlalte probleme ridicate de consilierii democrat-liberali, poate ar fi de comentat doar faptul că acestea nu sunt doar problemele viceprimarului, ci ale întregii comunităţi şi toţi aleşii locali ar trebui să fie preocupaţi să le rezolve.

Nici consilierul Dragomir Enache nu mai are trecere printre colegii săi

Viceprimarul Ion Dragomir şi consilierul Horaţiu Zăgan au anunţat că nu vor mai iniţia proiecte de hotărâre, din cauza piedicilor care le sunt puse de majoritatea PD-L din Consiliul Local. Ceea ce s-a întâmplat la ultima şedinţă a demonstrat că nici liberalul Dragomir Enache nu pare a se mai bucura de prea multă trecere printre colegii săi. Cum altfel s-ar putea explică faptul că un proiect prin care se aproba vânzarea fără licitaţie a terenurilor aferente unor construcţii prin exercitarea dreptului de preemţiune a fost retrimis comisiei de preşedintele de şedinţă Florin Marcu, cu acceptul consilierilor PD-L?! Asta în condiţiile în care, luna trecută, un proiect similar a fost aprobat fără probleme. Mai ales că este vorba despre mici suprafeţe de teren, în general curţi, solicitate de câmpineni. Marcu a explicat că ar trebui făcute proiecte separate pentru fiecare bucăţică de teren, iar preţurile ar trebui reevaluate deoarece există discordanţe. Întrebarea este de ce nu s-au aplicat aceste „soluţii” şi în cazul proiectului de luna trecută?Proiectul retrimis la comisie era unul fără mare miză, în care nişte oameni şi-ar fi putut cumpăra pământul din jurul propriilor locuinţe, teren pe care oricum nu-l poate cumpăra nimeni altcineva. Printre beneficiari se afla şi un membru al familiei directorului rafinăriei, Nicolae Bucur, dar şi firma RTG. În primul caz, Ion Dragomir a profitat să-l întrebe pe Gheorghe Sandu cum îi va explica a doua zi directorului său că nu a fost aprobat proiectul, iar în cazul terenului solicitat de firma RTG, ar fi interesat de văzut ce altă firmă ar fi dispusă să cheltuiască câteva mii bune de euro pentru un terem mlăştinos, în care această firmă a investit destul de mult pentru consolidare.Şi în loc ca la bugetul local să vină aproximativ 40.000 euro (valoarea totală a terenurilor care urmau să fie vândute), aleşii locali au preferat să mai facă o şedinţă! Şi să mai cheltuiască nişte bani, pentru că la fiecare teren trebuie un nou raport de evaluare.

Câmpina a rămas fără apă...

... după ce a fost „atinsă” o conductă de care nu ştia nimeni!

Vineri după-amiază, în timp ce lucrau la realizarea canalizării de pe Strada Ana Ipătescu, muncitorii au „atins” o conductă. Pe planurile lor nu figura în zona respectivă – la intersecţia străzilor Ana Ipătescu şi Maramureş – nici o conductă! Totuşi, era o conductă de apă, iar avaria a dus la oprirea apei în întreaga localitate. La faţa locului au ajuns primarul Horia Tiseanu şi şefa Serviciului Administrarea Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Câmpina, Felicia Olteanu. Au apărut şi reprezentanţi ai HidroPrahova, iar doi muncitori, un şef şi... un excavator au început intervenţia pentru remedierea avariei. După ceva timp, în jurul orei 3.00, în noaptea de vineri spre sâmbătă, s-a asigurat apa pentru majoritatea cartierelor Câmpinei, cu excepţia celui deservit de fosta centrală termică nr. 3 de pe Strada Victoriei. Pentru a se asigura apa şi în această zonă a fost nevoie de realizarea unei devieri a conductei de apă, dar până în jurul orei 10.00 a zilei de sâmbătă situaţia a fost remediată. A apărut, însă, o altă problemă – conducta de deviere era mult mai mică, astfel încât apa nu avea presiune pentru a urca şi la etajele blocurilor de pe Strada Victoriei. S-a realizat o nouă deviere, cu o ţeavă mai groasă, iar în cele din urmă situaţia a revenit la normal.Prezentă la faţa locului, Felicia Olteanu, şefa Serviciului Administrarea Domeniului Public şi Privat, ne-a declarat: „În timpul lucrărilor de realizare a canalizării pe Strada Ana Ipătescu a fost atinsă o conductă de apă despre care nu ştia nimeni că există. Este o conductă foarte veche, din azbociment, iar săptămâna viitoare (n. r. – săptămâna aceasta) va fi înlocuită pe segmentul cuprins între intersecţiile străzii Ana Ipătescu cu Toma Ionescu şi Victoriei. S-a realizat o alimentare provizorie către staţia de hidrofoare de la fosta centrală termică nr. 3 de pe Strada Victoriei şi, pentru a avea presiunea necesară, am realizat două racorduri. S-a lucrat în condiţii grele, pe timp de noapte, apoi pe ploaie rece, dar în cele din urmă avaria a fost remediată şi am reuşit să asigurăm în cel mai scurt timp posibil reluarea furnizării apei potabile către cetăţeni”.

Speranţele Primăriei s-au năruit

Guvernul Boc nu a dat administraţiei câmpinene terenul Şcolii de Poliţie

Administraţia câmpineană face de mai mult timp demersuri pe lângă Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru a prelua un teren de 77.000 mp administrat de Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”, un teren pe care aleşii locali visau să poată realiza un nou cartier. Guvernul Boc nu a ţinut cont de dorinţa administraţiei câmpinene şi a emis Hotărârea nr. 126 din 17 februarie 2010, care a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 februarie, prin care se stabileşte regimul juridic al unui teren, în vederea realizării de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”, a unui program pentru construirea de locuinţe.Conform actului normativ amintit, viitoarele locuinţe vor fi destinate exclusiv personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor şi vor fi realizate pe cheltuiala beneficiarilor. Hotărârea Guvernului este semnată de premierul Emil Boc şi contrasemnată de miniştrii Vasile Blaga şi Sebastian Vlădescu.

„Bretelele” pentru Calea Dacia vor fi realizate de firma Cast Băneşti

La finele anului trecut a avut loc licitaţia pentru stabilirea firmei care va realiza lucrarea de modernizare a Căii Dacia. Practic, este vorba despre asigurarea accesului din şi spre DN1 pe acele „bretele” care vor contribui la fluidizarea circulaţiei rutiere.La licitaţie s-au înscris trei firme – Cast Băneşti, Arcada Company şi Teo, ultimele două din Bucureşti. La finalul procedurilor de atribuire, Primăria Câmpina a declarat câştigătoare firma Cast. Celelalte două firme au atacat verdictul, iar Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor a dat câştig de cauză firmelor bucureştene. Totuşi, Primăria Câmpina a acţionat în instanţă decizia Comisiei Naţionale, iar instanţa i-a dat dreptate administraţiei câmpinene. Astfel, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, firma Cast a fost declarată câştigătoarea licitaţiei.Societatea Cast, cu sediul în Băneşti, s-a angajat să finalizeze lucrarea în patru luni, lucru pe care cei mai mulţi dintre specialiştii în domeniu au spus că este de domeniul fanteziei. În proiectul bugetului local, pentru această lucrare este prevăzută suma de 25.477.127 lei, care provine din fonduri europene.

Câmpina şi-a desemnat reprezentantul în CA de la HidroPrahova

După intrarea Câmpinei în HidroPrahova, reprezentanţii administraţiei locale în structurile de conducere ale acestui operator de apă şi canal au fost desemnaţi Paul Moldoveanu (în AGA) şi Florin Constantinescu (în Consiliul de Administraţie). Acesta din urmă a demisionat din funcţia respectivă şi, fără acordul Consiliului Local, dar cu „binecuvântarea” Consiliului Judeţean, locul său a fost luat de liberalul Bogdan Ene. Şi pentru că, totuşi, administraţia câmpineană a vrut să-şi impună punctul de vedere, la ultima şedinţă a Consiliului Local a fost ales noul lor reprezentant al municipiului în Consiliul de Administraţie de la HidroPrahova. Acesta se numeşte Radu Zemora, are 46 de ani, a absolvit Facultatea de Construcţii şi este şef de şantier la SC Dual General Construct Bucureşti. Proiectul privind numirea lui Zemora în Consiliul de Administraţie de la HidroPrahova a trecut fără probleme, doar consilierul Gheorghe Tudor interesându-se de pregătirea profesională în materie de apă şi canalizare. I s-a răspuns că aici e vorba de management şi nu de schimbarea unei ţevi sau valve, iar discuţia s-a încheiat. Şi încă un detaliu foarte important – o fi vorba de management pentru această funcţie, dar asta nu exclude componenta politică - Zemora este susţinut de PD-L.

Licitaţia pentru concesionarea platoului Muscel nu a mai avut loc!!!

Primăria Câmpina anunţase pentru joi, 25 februarie, de la ora 9.00, derularea licitaţiilor privind vânzarea, concesionarea sau închirierea a nu mai puţin de patru terenuri, printre care şi platoul Muscel - pentru realizarea unui parc de către firma Soceram, o porţiune din dealul Muscel - pentru amenajarea unui hipodrom şi fosta fermă zootehnică de la Voila - pentru revigoararea acestei activităţi. Licitaţiile nu au mai avut, însă, loc. Din simplu motiv că, în cazul primelor două terenuri, care aveau şi cele mai mari suprafeţe, juriştii Primăriei au descoperit că ar trebui să se aplice un alt act normativ decât cel precizat în anunţul de licitaţie. Mai exact, cele două terenuri, care sunt incluse în domeniul public al Câmpinei, nu pot fi scoase la licitaţie pentru concesionare decât în baza Ordonanţei de Guvern nr. 54 din 2006 şi nu în baza Legii 215, aşa cum se întâmplă în general, dar numai pentru terenurile din domeniul privat al localităţii.De asemenea, este interesant faptul că nici pentru cele două licitaţii, nici pentru celelalte două – privind ferma Voila şi un teren de 50 mp pe Strada Păcuri – nu s-a înscris nimeni.În aceste condiţii, la şedinţa Consiliului Local a fost aprobat un proiect de stabilire a unei comisii pentru analizarea ofertelor, iar la şedinţa extraordinară, la care va fi adoptat şi bugetul local, vor mai fi aprobate criteriile pentru aceste selecţii de oferte. Toate acestea vor amâna reluarea licitaţiilor peste aproximativ o lună.

«Hamirt» a provocat dispute în Consiliul Local

Soţii Mihart au fost multă vreme abonaţi la lucrările de reparaţii şi reabilitări străzi pe banii câmpinenilor. Au avut şi o firmă, CAM, care îşi... cam făcea de cap la lucrări, atâta vreme cât Daniela Mihart a fost vicepreşedinte al PD-ului local. Sponsori de nădejde ai democraţilor câmpineni, soţii Mihart par să fi intrat într-un con de umbră, după ce şi-au redus considerabil contribuţiile către partid.Mai mult, ei avut chiar şi altfel de probleme, firma CAM înregistrând foarte multe datorii la stat... Tocmai din acest motiv, soţii Mihart şi-au înfiinţat o altă firmă – Hamirt – cu care au pornit la noi afaceri cu banul public. Au încheiat noi contracte cu Primăria Câmpina, unul dintre acestea fiind cel cu numărul 9.834 din 17 mai 2006 prin care Hamirt închiria 67 hectare de păşune naturală pe dealul Muscel. Este un contract celebru, după ce în cursul anului 2007 a fost prelungit de primarul Horia Tiseanu, fără a mai fi aprobat de Consiliul Local, iar Alin Moldoveanu, pe atunci contracandidatul lui Tiseanu la funcţia de primar, a solicitat intervenţia procurorilor DNA!De atunci, lucrurile s-au mai schimbat, iar la ultima şedinţă a Consiliului Local, Lucian Cercel a supus atenţiei colegilor săi aprobarea unui act adiţional prin care se stabilea ca, anual, valoarea contractului să fie mărită cu 10%. „Pentru a acoperi inflaţia”, a fost explicaţia oficială. A fost momentul în care consilierii PSD şi PNL au luat apărarea fostului sponsor al PD, pentru simplu motiv că, la alte contracte similare, fie s-a prevăzut mărirea anuală a preţului de închiriere cu rata inflaţiei, fie... nici măcar atât!Iar folosirea în situaţii similare a unor unităţi de măsură diferite nu este corectă! Dar se practică...

Spectacol de revistă şi concurs de miss de Ziua Femeii

Anul trecut a făcut mare vâlvă organizarea pe bani publici, de 8 Martie, a unui spectacol şi a unui concurs de frumuseţe, pentru care s-au cheltuit aproximativ 150.000 lei, adică 1,5 miliarde lei vechi.Anul acesta, membrii Comisiei de Cultură – comisie din care nu mai face iniţiatoarea manifestării de anul trecut, Jenica Tabacu – s-au gândit să continue tradiţia, dar pe bani mai puţini. Astfel, pentru Ziua Femeii s-au alocat 16.000 lei, din care 9.000 lei pentru concursul de miss şi 7.000 lei pentru spectacolul de revistă susţinut de Teatrul Majestic din Ploieşti. Cele două acţiuni au loc vineri, 5 martie, la Casa de Cultură „Geo Bogza”, iar intrarea se va face numai pe bază de invitaţie.

Vin primii bani europeni prin HidroPrahova

Secretarul Primăriei Câmpina, Paul Moldoveanu, i-a anunţat pe consilierii locali că în cursul acestui an vor veni primii bani europeni prin intermediul HidroPrahova. „În luna mai este preconizată semnarea angajamentelor cu forurile europene, iar în această vară, probabil prin iunie sau iulie, vor avea loc licitaţiile pentru primele pachete de lucrări. Pentru aglomerarea urbană reprezentată de municipiul Câmpina şi comuna Băneşti vor veni aproximativ 20 milioane euro, care vor asigura finanţarea pentru una dintre cele mai moderne staţii de epurare. Aceasta va fi amplasată în apropierea podului peste râul Doftana şi va asigura epurarea apelor din întreaga zonă”, ne-a precizat Paul Moldoveanu, care este şi reprezentantul administraţiei câmpinene în Adunarea Generală a Acţionarilor de la HidroPrahova.

Aprobarea PUG-ului a intrat în linie dreaptă

Miercuri după-amiază, la sediul Primăriei Câmpina a avut loc dezbaterea publică pe marginea raportului de mediu, practic, ultimul pas înainte de adoptarea noului Plan Urbanistic General al localităţii. Au participat reprezentanţi ai principalelor instituţii publice cu atribuţii în domeniul mediului, discuţiile fiind vii, extrem de interesante, iar pe alocuri chiar tensionate.S-a vorbit despre problema batalelor, despre spaţiile verzi, despre studiile hidrologice, despre faptul că municipiul Câmpina – alături de Comarnic – sunt singurele localităţi care au realizat hărţi de risc privind inundaţiile şi alunecările de teren. Treptat, discuţia a ajuns la cartierul În Luncă, acolo unde reprezentantul Sanepidului a cerut imperativ să nu se mai aprobe prin certificate de urbanism construirea de locuinţe. Mai mult, reprezentantul acestei instituţii a ameninţat că nu va mai acorda avize pentru emiterea de autorizaţii de construire pentru această zonă a Câmpinei. Primarul Horia Tiseanu şi viceprimarul Ion Dragomir au reacţionat destul de dur. „Dacă pentru cartierul În Luncă nu veţi mai da avize, puteţi să ne explicaţi cum aţi dat avize pentru construcţiile ridicate între barajul Paltinu şi Câmpina?” Practic, pe principiu drobului de sare, reprezentantul Sanepidului a vorbit insistent despre realizarea unui alt studiu de risc în cazul distrugerii barajului Paltinu şi a posibilelor sale urmări. „Este un PUG pe care încercăm să-l realizăm de patru ani. Ni s-au cerut tot felul de studii, de documente şi aşa mai departe… Mi se pare că ajunge! Fiecare cere tot felul de studii, pentru că sunt tot felul de instituţii cărora le este foarte uşor să ceară nişte studii suplimentare pentru a se pune ei la adăpost în caz că apare vreo problemă”, a spus răspicat primarul Horia Tiseanu.În cele din urmă, dezbaterea s-a încheiat cu speranţa autorităţilor că la finele lunii martie se va putea supune aprobării Consiliului Local noul Plan Urbanistic General.

Cronica neagră

Radare noi

Pe drumul naţional nr. 1, pe raza judeţului Prahova, funcţionează începând de la mijlocul săptămânii trecute 10 radare mobile performante, care nu pot fi detectate de aparatele anti-radar existente în comerţ. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Rutiere, fiecare echipament radar a costat nu mai puţin de 33.000 de euro. Aparatele au fost deja probate, în ultimele două săptămâni, pe DN1, între Ploieşti şi Câmpina. Radarele, care vor fi montate pe autoturismele Poliţiei Rutiere, pot înregistra până la 60 de ore, pot surprinde imagini pe o distanţă de până la 1.000 de metri şi vor funcţiona inclusiv pe timp de noapte.De asemenea, Poliţia Municipiului Câmpina beneficiază de una dintre noile maşini de poliţie pe care este instalat un astfel de radar nou.

Razia de sâmbătă noaptea…
În noaptea de sâmbătă spre duminică, în baza planului comun de acţiune „Siguranţa” la nivel naţional au fost continuate acţiunile desfăşurate în sistem integrat, la care au participat efective ale Poliţiei Române, Jandarmeriei Române, Poliţiei de Frontieră şi Oficiului Român pentru Imigrări. Prin asigurarea interoperabilităţii structurilor implicate, pe timpul desfăşurării acţiunilor specifice pe linie de ordine publică, poliţie rutieră, investigaţii criminale, poliţie transporturi, investigarea fraudelor, arme şi substanţe periculoase, traficul de imigranţi, etc. s-a urmărit prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi creşterea gradului de siguranţă civică. Astfel, în intervalul orar 22.00 –3.00, în judeţul nostru au acţionat 416 de efective, din care 295 de poliţişti, 71 de jandarmi, 3 lucrători Oficiului Român pentru Imigrări şi 44 alte forţe, activităţile desfăşurate presupunând executarea unui număr de 49 acţiuni punctuale. Oamenii legii au constatat săvârşirea unui număr de 19 infracţiuni din care 10 comise în flagrant, totodată fiind aplicate 283 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 83.400 lei. Cele 19 infracţiuni constatate au fost reţinute în sarcina a 14 infractori, unul dintre ei fiind reţinut pe bază de ordonanţă de reţinere. Printre infracţiunile constate, una a fost produsă de un câmpinean. În urma efectuării unui control economic la un restaurant din municipiul Câmpina, a fost constatat faptul că se difuza muzică ambientală de pe 20 suporţi optici (C.D.), fără a fi deţinute licenţele necesare. Administratorului i-a fost întocmit dosar penal pentru deţinere de mărfuri piratate în scop comercial şi comunicarea publică de muzică ambientală fără consimţământul titularilor de drept.
Sute de poliţişti, în stradă
În urma analizării situaţiei statistice a rezultat faptul că în anul 2009 la nivelul judeţului a fost constatată o creştere a numărului faptelor ce aduc atingere atât normelor de convieţuire socială, cât şi patrimoniului persoanelor. Astfel, pornind atât de la priorităţile stabilite la nivel naţional, cât şi de la realităţile impuse de evoluţia continuă a societăţii prahovene, respectiv a situaţiei operative existente, a fost luată măsura executării unor acţiuni cu efective sporite, pe raza întregului judeţ. Dispozitivul constituit pentru aceste activităţi a fost compus dintr-un număr de 229 de poliţişti, 45 de jandarmi, 32 de poliţişti comunitari şi 2 lucrători din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, activităţile desfăşurate presupunând executarea unui număr de 35 de acţiuni punctuale, în tot judeţul. Rezultatele nu au întârziat să apară, astfel că în doar câteva ore, oamenii legii au depistat 15 persoane în sarcina cărora a fost reţinută săvârşirea unui număr de 17 infracţiuni, din care 15 în flagrant. Totodată, au fost aplicate 315 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 114.000 lei. Sancţiunile au fost aplicate în special pentru lezarea ordinii şi siguranţei publice, precum şi pentru nerespectarea legislaţiei rutiere. Astfel, în urma efectuării unui control economic la sediul unui disco-bar din comuna Şotrile, au fost identificaţi un număr de 30 suporţi optici ce prezentau caracteristicile unor produse piratate. Totodată, administratorul societăţii nu a putut prezenta autorizaţia pentru difuzare de muzică în regim ambiental. De la acest obiectiv a fost confiscată şi suma de 810 lei, reprezentând venituri neînregistrate în evidenţele contabile. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru deţinere de mărfuri piratate în scop comercial şi comunicarea publică de muzică ambientală fără consimţământul titularilor de drept.
Poliţiştii din Proviţa de Sus au depistat autorii în cazul unui furt dintr-o locuinţă de vacanţă
La începutul acestei luni, Vasile S., de 40 de ani, din Proviţa de Sus şi Ionuţ A., de 17 ani, din staţiunea Breaza, au pătruns în curtea unei locuinţe de vacanţă din comuna Proviţa de Sus, de unde au sustras mai multe bunuri printre care 3 butelii de aragaz, un aragaz, un polizor unghiular, precum şi materiale de construcţii, cauzând un prejudiciu de aproximativ 1.000 lei. Cercetările efectuate de către lucrătorii Postului de Poliţie din comună, au condus la identificarea şi depistarea suspecţilor, precum şi la recuperarea în totalitate a prejudiciului creat. Cei doi sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat
Accident de muncă
În ziua de 24 februarie, în jurul orei 17.15, doi bărbaţi au căzut de pe o schelă metalică de la o înălţime de 4 metri. Marius T., de 27 de ani şi Florin S., de 36 de ani, ambii din comuna Raciu, judeţul Dâmboviţa, erau angajaţi ai unei societăţi comerciale ploieştene ce efectua activităţi de demolare a unei clădiri din comuna Măgureni. Cei doi se aflau pe o schelă, şi s-au dezechilibrat în momentul în care o bucată din plafon s-a prăbuşit, provocând şi căderea muncitorilor. În cauză a fost informat Parchetul şi I.T.M., care vor prelua cercetările pentru competentă soluţionare.
Doi minori au încercat să jefuiască o bătrână
În ziua de 23 februarie, Maria Ş., în vârstă de 72 ani, din Câmpina, se deplasa pe o stradă din localitatea de domiciliu. Ajunsă într-un gang de trecere al unui bloc, femeia s-a întâlnit cu doi minori, unul dintre ei încercând fără succes să-i smulgă geanta din mână, după care au fugit. În urma descrierii prezentate de partea vătămată, în doar câteva ore, lucrătorii Poliţiei Municipiului Câmpina în colaborare cu poliţiştii comunitari din localitate, au reuşit să-i identifice şi să-i depisteze pe cei doi suspecţi. Aceştia sunt Robert Ştefan C., în vârstă de 14 ani şi Valentin Georgian M., în vârstă de 13 ani, care în urmă cu zi fugiseră din incinta Centrului de Plasament Minori din Filipeştii de Târg. Lui Robert Ştefan C. i-a fost întocmit dosar penal, el fiind cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de furt calificat. Ambii minori au fost reintegraţi în Centrul de Plasament Filipestii de Pădure, cercetările fiind continuate în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.
Cu ochii pe lemne!
Poliţiştii prahoveni au continuat acţiunile organizate pentru prevenirea şi combaterea delictelor de natură silvică. Astfel, în ziua de 24 februarie, lucrătorii Serviciului de Ordine Publică, Compartimentul Combaterea Delictelor Silvice, împreună cu specialişti din cadrul Direcţiei Silvice Prahova şi I.T.R.S.V. Ploieşti, au acţionat pe raza localităţilor Cocorăştii Mislii, Telega, Şotrile, Poiana Câmpina şi Măgureni. Cu ocazia activităţilor desfăşurate au fost aplicate 8 sancţiuni contravenţionale şi a fost confiscată cantitatea de 0,500 mc. lemn de esenţă gorun şi fag. Un exemplu în acest sens este cazul bărbaţilor Trandafir T., de 64 de ani, şi Dinu T., de 45 an, ambii din Măgureni. Ei au fost depistaţi în timp ce transportau fără a avea documente legale de provenienţă, cantitatea de 0,500 mc lemn esenţă gorun şi fag, pe care o tăiaseră fără drept din pădurea existentă în localitatea de domiciliu.

Fotbal - Cupa României

Eliminarea lui Burchi a făcut diferenţa
CSM Câmpina - AFC Brebu 0-1

Duminică, 28 februarie, în debutul sezonului competiţional 2010, CSM Câmpina a jucat primul meci oficial în Cupa României în compania formaţiei AFC Brebu, antrenată de Mircea Hagianu. Pe un teren destul de moale, cele două echipe au început meciul în forţă, susţinute de pe margine de un numeros public, fazele de joc alternând la ambele porţi într-un ritm alert, cu multe ratări, mai ales în careul oaspeţilor, care în prima jumătate de oră au rezistat cu greu presiunii impuse de câmpineni. Prima repriză s-a încheiat cu un scor alb, chiar dacă realitatea din teren ar fi putut trimite echipa gazdă la cabine cu o diferenţă de cel puţin două goluri pe tabela de marcaj.Repriza a doua a debutat sub aceleaşi auspicii, jucătorii CSM-ului revenind de la cabine parcă mai motivaţi decât în debutul partidei. Bine aşezaţi în teren de antrenorul-jucător Burchi, câmpinenii şi-au creat multe ocazii de a marca, însă numai neşansa a făcut ca Hromei şi coechipierii lui să nu poată introduce mingea în plasă. De partea cealaltă, echipa antrenată de Mircea Hagianu a ieşit în evidenţă printr-un joc de aşteptare şi câteva incursiuni pe contraatac destul de periculoase, care în două rânduri se puteau încheia cu deschiderea scorului. Pe finalul meciului, balanţa s-a înclinat împotriva cursului jocului, în favoarea celor de la Brebu, care au înscris singurul gol al meciului dintr-o lovitură liberă în min. 76 prin Ionuţ Durbac. Faza premergătoare golului a făcut însă diferenţa, spunem noi, odată cu eliminarea antrenorului-jucător al CSM Câmpina, Ionică Burchi. În urma unui fault de joc, Burchi a primit al doilea cartonaş galben şi cartonaş roşu, ceea ce a produs un moment de panică în apărarea CSM, îndeajuns pentru ca în faza imediat următoare, Brebu să înscrie în urma unei centrări plouate în careu din lovitură liberă, la capătul căreia s-a aflat atacantul Durbac care, cu o lovitură de cap plasată, a introdus mingea în plasă.Ultimele minute de joc i-au găsit pe câmpineni cu tot efectivul în careul advers, însă fără efect pe tabela de marcaj. Aplaudaţi la scenă deschisă pentru jocul prestat, elevii lui Burchi au părăsit terenul cu gustul amar al unei înfrângeri neprogramate, dar cu dorinţa de a se revanşa faţă de suporteri şi acţionariat în meciurile care vor urma în campionat.Partida a fost arbitrată de Marius Petre, asistat de Marius Diaconu şi Romulus Sprânceană, în vreme ce Viorel Badea a fost observator.

Declaraţii după meci:
Mircea Hagianu: "Felicit echipa gazdă şi ceea ce a făcut antrenorul Ion Burchi cu această echipă de copii care ne-a pus foarte multe probleme. Este drept că nici noi nu am venit foarte pregătiţi pentru acest joc, am avut şi câteva absenţe, dar trebuie spus că-mi scot pălăria în faţa acestei echipe care are un mare potenţial".

Ionică Burchi: „Îmi pare rău că s-a încheiat aşa... Puteam, cu siguranţă, să câştigăm, dar aşa a fost să se întâmple! Ne cerem scuze faţă de suporteri şi faţă de acţionari!“

Handbalistele de la Proviţa de Sus vă oferă sâmbătă un mărţişor sportiv

Handbalistele de la Şcoala Generală "Mitropolit Pimen Georgescu" din Proviţa de Sus, antrenate de Mihai Burlacu, au continuat seria partidelor amicale, încercându-se astfel închegarea unei echipe cât mai omogene care să participe din sezonul viitor la competiţiile naţionale organizate la categoria lor de vârstă.Astfel, handbalistele din Proviţa de Sus au jucat recent la Sinaia, în faţa echipei Şcolii Generale nr. 1 din localitate. A fost doar un galop de sănătate pentru elevele lui Mihai Burlacu, care şi-au spulberat adversarele cu scorul 22-2.Sâmbătă, 6 martie, de la ora 12.00, la sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" din Câmpina, handbalistele de la Proviţa de Sus vor disputa un meci amical în faţa mult mai titratei echipe a clubului HC Activ Ploieşti, care activează deja în campionatul naţional. Acest meci se constituie nu numai într-un util test de verificare pentru echipa de handbal din Proviţa de Sus, dar şi într-un cadou pe care fetele antrenate de Mihai Burlacu au ţinut să-l facă publicului câmpinean, care a fost alături de ele la majoritatea competiţiilor pe care le-au susţinut la sala "Grigorescu". Prin intermediul nostru, micile handbaliste vă invită sâmbătă la sala "Grigorescu" pentru a vedea un atractiv spectacol sportiv.

Meci întrerupt la Filipeşti

AFC II Filipeşti - Unirea Câmpina 1-2, meciul a fost întrerupt în minutul 90+2

Unirea Câmpina a jucat la Filipeşti, în primul meci oficial al anului 2010, în faţa formaţiei secunde a divizionarei AFC Filipeşti.Meciul nu părea să aibă finalul - neaşteptat - de care a avut parte. Câmpinenii, mult mai experimentaţi, au deschis scorul prin Basma, în minutul 25, şi şi-au dublat avantajul cu cinci minute înainte de pauză prin Nichifor. În minutul 78, gazdele au redus din diferenţă prin Chiriţă. În minutul 90, arbitrul Andrei Antonie anunţă patru minute de prelungire, iar în al doilea minut adiţional, jocul a fost întrerupt, după ce din tribune s-a aruncat cu o sticlă de plastic asupra arbitrului asistent Ionuţ Stanciu din Ploieşti.Antrenorii formaţiei câmpinene, Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel, au folosit următoarea formulă: Costache - Gratie (46 Constantinescu), Neagu, Cazan, Flaidăr (61 Buştuc), Ţigănuş (cpt), Basma, Burlacu (13 Nichifor), Vane, Ungureanu (89 Dobroiu).Partida a fost arbitrată de Andrei Antonie (Breaza), asistat de Daniel Bunea (Buşteni), Ionuţ Stanciu (Ploieşti), tot din capitala judeţului fiind şi observatorul Ioan Andreoiu.Acum, cel mai probabil, Unirea Câmpina va câştiga la "masa verde" cu scorul de 3-0, iar AFC II Filipeşti se va alege nu numai cu o amendă consistentă, dar riscă inclusiv suspendarea terenului.