Un centru chinezesc de recuperare medicală s-a deschis la Câmpina

La Câmpina a fost inaugurat Centrul de recuperare medicală Beike, situat în cartierul Slobozia. Este un centru privat, realizat exclusiv prin contribuţia clinicii cu acelaşi nume din China. Este vorba despre clinica la care Răzvan Iordache, dar şi alţi câmpineni au efectuat operaţii de transplant cu celule stem. De altfel, prin intermediul lui Răzvan s-a realizat această investiţie importantă pentru zona noastră, o investiţie de 80.000 de euro. Chinezii plătesc chiar şi chiria pentru spaţiul în care funcţionează centrul, respectiv 1.400 de euro pe lună. La noul centru de recuperare medicală îşi desfăşoară activitatea doi medici, dintre care unul este chinez. Xiong Wei (zis şi… Martin, de către prietenii din România) este între primii trei medici de recuperare şi fizioterapie din China. La inaugurare a fost prezent şi primarul Horia Tiseanu, cel care, de altfel, a tăiat panglica inaugurală a acestui nou centru de recuperare medicală.

Răzvan Iordache: “Le mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat la deschiderea acestui centru şi sper ca de serviciile centrului să beneficieze cât mai multe persoane. Va fi atât un centru de recuperare medicală, cât şi de întreţinere, iar partea chineză va asigura costurile necesare până când centrul va reuşi să se autofinanţeze”.

Începând cu 18 mai, tinerii care împlinesc 18 ani devin... fiii Câmpinei

La aprobarea Statutului municipiului Câmpina, consilierul Marian Dulă a venit cu iniţiativa ca, în fiecare an, tinerii care împlinesc 18 ani să primească într-un cadru oficial titlul şi certificatul de cetăţean al municipiului.
Prima acţiune de acest gen este programată marţi, 18 mai, de la ora 13.00, atunci când, în cadrul unui spectacol artistic, 158 de tineri de la Grupul Şcolar Energetic vor primi titlul şi certificatul de cetăţean al municipiului Câmpina.
Următoarele acţiuni vor avea loc pe 11 iunie, în cadrul festivităţilor de închidere a anului şcolar, atunci când 51 de elevi de la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” şi 60 de elevi de la Grupul Şcolar Forestier vor deveni – cu acte – cetăţeni ai Câmpinei. Lor li se vor alătura alţi 63 de elevi de la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” şi 22 de elevi de la Grupul Şcolar Construcţii de Maşini, pentru aceştia din urmă nestabilindu-se încă momentul înmânării acestor titluri onorifice. În total, în acest an, 354 de tineri vor deveni fiii sau fiice ale Câmpinei. La fiecare dintre manifestări vor fi prezenţi primarul Horia Tiseanu şi unii consilieri locali.

Şi totuşi, PNDC există!

Discuţiile legate de viitorul succesor al lui Alin Moldoveanu în Consiliul Local, în condiţiile în care acesta va renunţa la mandatul încredinţat de electoratul câmpinean, au adus la iveală o nouă pagină din telenovela existenţei sau nu a PNDC, partidul pe listele căruia Alin Moldoveanu a devenit consilier local.
Ei bine, destul de recent, pe adresa Consiliului Local a sosit o adresă prin care se aducea la cunoştinţa acestui organism că PNDC şi-a schimbat datele şi persoanele de contact! În documentul semnat de preşedintele interimar Ioan Golu se menţionează că persoana de contact este Costel Horghidan, din Bucov – Prahova, care îndeplineşte funcţia de sceretar general interimar al PNDC.
Ce s-ar întâmpla dacă, după eventuala demisie a lui Alin Moldoveanu, Consiliul Local se va adresa acestei formaţiuni politice pentru desemnarea celui care va deveni noul consilier local? Este greu de anticipat... Oricum, dacă actuala coaliţie de conducere nu va avea garanţia că îşi va putea aduce un om de încredere, probabil că întreaga poveste va dura atât de mult încât aproape că nu va mai conta...
Mai mult, este chiar foarte posibil ca Alin Moldoveanu să nu mai demisioneze din Consiliul Local şi să renunţe la noua sa funcţie de consilier personal al primarului Tiseanu. De ce? Pentru că astfel ar cumula două venituri de la stat – şef de cabinet parlamentar al lui Florin Anghel şi consilier personal al primarului Tiseanu – şi ar trece rapid în categoria... mult incriminată de premierul Emil Boc!

Sindicaliştii din Primăria Câmpina vor picheta Guvernul, apoi intră în grevă generală

Sindicatul Liber din Primăria Câmpina este afiliat la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie, care – la rândul său – face parte din Cartelul Alfa. Sindicatul din Primăria Câmpina este condus de Iulian Anton şi numără 317 membri, adică exact numărul de angajaţi din Primărie, cu excepţia primarului şi viceprimarului, care nu sunt angajaţi şi nu pot face din astfel de organisme. 

În condiţiile în care Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie a anunţat grevă generală începând din 31 mai, în cazul în care Guvernul Boc nu revine asupra măsurilor extrem de dure prevăzute a fi aplicate bugetarilor, am vrut să vedem care este reacţia sindicaliştilor din Primăria Câmpina. I-am găsit chiar într-o şedinţă a Comitetului Executiv, iar preşedintele sindicatului, Iulian Anton, ne-a declarat: „Miercuri, 19 mai, câţiva reprezentanţi ai sindicatului din Primăria Câmpina vor participa la un miting de protest şi pichetarea Guvernului, iar dacă lucrurile nu-şi găsesc nici o rezolvare, din 31 mai intrăm în grevă generală pe perioadă nedeterminată!” Ca alternativă la programul de austeritate propus de Guvernul Boc prin vocea preşedintelui Băsescu, FNSA a prezentat o listă cu 11 propuneri, în principal de natură economică, dar şi legislativă.

Adăpost jefuit!

La finele săptămânii trecute, administraţia locală a preluat adăpostul pentru câini, care fusese administrat de Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari şi care a fost câştigat în instanţă de Primăria Câmpina. Numai că, ceea ce a lăsat în urmă această fundaţie seamănă mai degrabă cu un adăpost jefuit şi părăsit decât cu un adăpost pentru câini, administrat de unii care se autointitulează iubitori ai acestor animale. Păi, dacă iubesc atât de mult câinii, de ce or fi plecat reprezentanţii FPCC şi cu padocurile, în condiţiile în care contractul dintre ei şi administraţia locală prevedea clar ca toate amenajările să rămână în proprietatea Primăriei după încetarea contractului.
Acum, edilii s-au pricopsit cu o nouă problemă, având de gestionat destinul a 110 suflete nevinovate de câini care au fost abandonaţi de fundaţia care trebuia să-i protejeze.

S-a finalizat lucrarea de îmbunătăţire a alimentării cu apă în zona de nord a Câmpinei

Vom avea apă mai bună, dar şi mai ieftină?

Administraţia locală a anunţat finalizarea lucrărilor de îmbunătăţire a alimentării cu apă pentru zona de nord a localităţii, „cea mai importantă lucrare cu fonduri europene realizată până acum în Câmpina”, după cum a precizat cu mândrie primarul Horia Tiseanu. Investiţia a costat 1,7 milioane euro, s-a derulat pe parcursul a aproximativ 18 luni, iar 57% din finanţare a fost obţinută prin Programul PHARE 2006 – Coeziune Economică şi Socială. Diferenţa a fost asigurată de la bugetul local. Lucrarea a constat în înlocuirea conductei de aducţiune a apei potabile, conducta veche aflându-se într-un avansat stadiu de degradare. Lucrarea are o garanţie de cinci ani, perioadă care coincide cu cea de monitorizare din partea Uniunii Europene.

După cum a declarat Gabriela Barbu, managerul de proiect, “proiectul a urmărit asigurarea unei calităţi superioare a apei, eliminarea pierderilor şi furnizarea fără întreruperi către consumatori. Beneficiarii sunt cei 38.758 de câmpineni şi 2.932 de agenţi economici deserviţi de aducţiunea de apă potabilă reabilitată prin această investiţie”.
Primarul Horia Tiseanu: “Nu este o lucrare vizibilă, dar este foarte importantă. Este un mare pas înainte în buna alimentare cu apă a municipiului. În continuare, prin HidroPrahova se va moderniza staţia de epurare şi se va extinde reţeaua de canalizare, societatea având alocate fondurile necesare de 14,8 milioane de euro. Categoric este cel mai important proiect realizat cu fonduri europene în Câmpina. Acum, ne aşteptăm la o surpriză din partea HidroPrahova – fie să reducă tariful la apă, fie să realizeze investiţii de mai mare amploare din cota de dezvoltare şi din economiile rezultate din exploatarea acestei investiţii”.
Autorităţile garantează că după această investiţie, la robinetele câmpinenilor va curge o apă mai bună. Va fi ea şi mai ieftină?

Elevii de la Şcoala „Ion Câmpineanu” visează la... NASA

La Şcoala Generală “Ion Câmpineanu” a avut loc cercul pedagogic la fizică. Poate părea o acţiune obişnuită, numai că ea a ieşit din tipar graţie invitaţilor: Dan Sporea -reprezentantul Institutului Naţional de Fizică a Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei şi Nicolae Pandele – reprezentantul în România al Societăţii de Explorare Geofizică (SEG) din SUA, organizaţie parteneră a NASA. Trebuie precizat faptul că în SEG sunt înscrişi şi 20 de elevi din Câmpina. De altfel, Şcoala “Ion Câmpineanu” şi Şcoala “Ion Creangă” din Bucureşti sunt singurele unităţi de învăţământ din România care sunt înscrise în programele organizaţiei americane.

Dan Sporea le-a vorbit elevilor despre proiectele europene în care este implicat, unul dintre cele mai importante fiind cel intitulat ”Descoperă”, axat pe fizică şi ştiinţe similare. Sporea i-a invitat pe elevii şi profesorii câmpineni să i se alăture în aceste proiecte şi, pentru a afla mai multe lucruri, să viziteze Institutului Naţional de Fizică a Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei. Partea cea mai atractivă şi intereseantă a fost cea a experimentelor cu laser, în 2010 împlinindu-se 50 de ani de la punerea în funcţiune a primului laser, în SUA. La rândul său, Nicolae Pandele a vorbit despre organizaţia pe care o reprezintă, menţionând că SEG are 34.000 de membri din 134 de ţări. Tot el le-a dat copiilor vestea cea bună. Anul viitor, în cadrul unei vizite la Denver – Colorado, în Statele Unite, la o bază NASA, printre cei care vor participa se vor putea număra şi elevi de la Şcoala „Ion Câmpineanu”.

Mulţi copii i-au comemorat pe eroi

 

Ziua Eroilor nu a mai adus afluenţa de personalităţi politice din alţi ani, ce-i drept ani electorali... În condiţiile în care din partea administraţiei lcoale nu au fost prezenţi – la nivel de aleşi locali – decât primarul Horia Tiseanu şi consilierii locali Gena Preda, Marian Dulă şi Viorel Bondoc, ponderea cea mai mare au constituit-o elevii de la numeroase unităţi de învăţământ câmpinene, care au fost prezenţi la comemorarea eroilor localităţii.

Adevărul despre coiful de aur de la Coţofeneşti

- Mărturii inedite -

Celebrul COIF DE AUR a fost descoperit în anul 1926, în satul Coţofeneşti, la Poiana Vărbilău, zona Melăcheşti, punctul „Fântâna roşie“, fiind apreciat ca „unul dintre cele mai frumoase şi mai elocvente vestigii pe care ni le-a lăsat preistoria noastră“. Coiful (considerat un obiect de paradă dacic, în greutate de 725 de grame aur fin, iar împreună cu fragmentele recuperate, numite de localnici „năsturei“, „banuţi“ etc, o greutate de 770 grame, datat în jurul anilor 400 î.C.) a aparţinut, după toate probabilităţile, unui şef de trib sau chiar al unei uniuni de triburi.

Istoria zbuciumată a COIFULUI DE AUR de la Coţofeneşti a atras, ca un magnet, numeroşi cercetători, istorici, scriitori şi jurnalişti dornici de afirmare, însă lucrărilor lor asupra acestui subiect, cu mici excepţii, conţin informaţii: eronate (anul descoperirii comorii diferă de la un autor la altul: 1927 sau 1928, după Emanoil Popescu, în articolul „Mingea de aur“ publicat în „Formula AS“ nr. 902/ ianuarie 2010; 1928 după N. Dumitrescu, în articolul „Consiliul Judeţean pleacă cu ATV-urile după comoara lui Dromichete“, ziarul „Prahova“; fabulaţii (coiful „a fost descoperit în timp ce se ara“, după N. Dumitrescu); confuzii („Învăţătorul - confundat cu preotul Gheorghe Marinescu, cel care a contribuit decisiv la identificarea şi conservarea coifului de aur - în timp ce se afla în vizită la familia copilului găsitor, a observat nişte «năsturei» galbeni“, după Emanoil Popescu); lacune (în nicio lucrare/ articol nu este precizat numele bijutierului care a cercetat coiful ş.a.).
Dintre personalităţile prahovene implicate în studierea comorii de la Coţofeneşti, amintim pe eminentul istoric Nicolae Simache - părintele muzeelor prahovene şi pe profesorul emerit Paul D. Popescu - istoric şi publicist de marcă. Dacă de la primul istoric avem puţine date concrete legate de „Fenomenul Coţofeneşti“, în schimb, de la scriitorul Paul D. Popescu deţinem volumul „Carte pentru Vâlcăneşti“, Ed. Libertas, 2008, unde, pe mai multe pagini, este prezentată istoria COIFULUI DE AUR. Din păcate, în pofida precizărilor autorului - „Lucrurile de mai sus le-am aflat chiar de la preotul Gheorghe Marinescu, în vara anului 1944“ - recent, profesorul Ştefan Gh. Marinescu, fiul preotului Gheorghe Marinescu, născut (atenţie!) în satul Coţofeneşti la 29 august 1928, contestă o serie de date în legătură cu: anul descoperirii coifului de aur, împrejurările, persoanele implicate şi etapele descoperirii obiectului, contactul direct al preotului Gh. Marinescu cu coiful etc., prezentându-ne declaraţia autentică pe care o publicăm, în exclusivitate, în rândurile ce urmează.

             Theodor MARINESCU

„Era în vara anului 1926 (s.n.), când doi copii (Simion şi Cojocaru), păscând oile, s-au adăpostit sub un nuc în urma unei ploi vijelioase. Torenţii de apă au scos la iveală părţi dintr-un obiect strălucitor.
După ce ploaia a încetat, cei doi copii au scos din pământ obiectul care-i fascinase.

Plante rare în Câmpina (1)

Zestrea vegetală a fiecărui oraş, fie el mare sau mic, este legată de gradul de cultură al predecesorilor.
În trecutul nu prea îndepărtat, personalităţile de vază ale localităţilor, au fost preocupate de aducerea, cultivarea şi îngrijirea unor specii de arbori şi arbuşti, de plante ornamentale deosebite, în perimetrul proprietăţilor personale, în grădinile şi parcurile publice.
Tot aşa au apărut în localităţile importante ale ţării: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi altele, grădinile botanice.
Câmpina, oraş cu reprezentanţi de vază ai ştiinţei, culturii şi artei, a avut în custodie o mulţime de specii ale faunei şi florei europene şi mondiale. Parte se mai păstrează încă.
Lumea modernă, mai elevată, cu posibilităţi materiale mai mari, influenţată de moda grădinilor şi parcurilor existente în diverse ţări ale lumii, a importat foarte mulţi arbori ornamentali, multe specii de flori (mai ales din horticultura olandeză), care împodobesc în prezent balcoanele blocurilor şi grădinile vilelor particulare.

Cât despre vechile monumente ale naturii, unele seculare, reprezentate de unele exemplare rare de plante existente încă pe teritoriul municipiului Câmpina, în prezent, o evidenţă clară a acestora nu există.
Mai supravieţuiesc, parte neştiute, neîngrijite şi nici măcar nesemnalate public, câteva exemplare care au trecut peste vicisitudinile vremurilor care s-au derulat după plantarea şi dezvoltarea lor.
Autorul articolului de faţă încearcă să prezinte cititorilor, în cele ce urmează, o succintă prezentare a acestora, originea şi apartenenţa lor la diferite familii ale botanicii şi horticulturii, precum şi localizarea şi vârsta lor aproximativă.

Stejarul - Quercus robun - Familia: fagacee; genul: quercus - Gen de arbori înalţi, cu tulpina dreaptă, cu coroană largă, cu frunzele adânc crestate, cu florile dispuse în amneti, cu lemnul rezistent şi dur, foarte preţios, al cărui fruct este ghinda (quercus). Specie europeană, răspândită la noi în ţară - localizat, în prezent, într-un singur exemplar secular (alte două au fost tăiate în urmă cu câţiva ani) în faţa Spitalului Municipal Câmpina - diametrul trunchiului 120 centrimetri.
Pinul - arbore din familia Pinaceelor, înalt până la 40 m, cu frunze persistente în formă de ace lungi, cu scoarţa roşcată şi lemn rezistent.
Pinus Strobus (Pinul alb) - Familia Pinaceelor; genul: pinus - Ace subţiri, puţin rigide, conuri cilindrice, seminţe mici aripate. Originar din America de Nord. Arbore înalt (25 - 30 m), coroană conică, tulpina dreaptă, lemnul valoros.
Localizat, în câteva exemplare, în grădina familiei dr. I. Prodrom (actualmente grădiniţă de copii) - din str. Plevnei nr. 93.
Ginkgo Biloba - Arbore de origine chineză, cu foi în eventai, cultivat ca arbore ornamental, considerat în Extremul Orient ca un arbore sacru, înălţime 30 m.
Familia: Gimnospermelor - localizat, într-un exemplar, în str. Plevnei nr. 93 (grădina casei dr. I. Prodrom).
Magnolia - Nume dat unor arbori exotici, cu flori frumoase, mari, albe, violete sau roşii, plăcut mirositoare, cultivat ca plantă ornamentală.
Localizată în grădina fostei case a doctorului Stamatopol - (actualmente casa Novotnîi Octavian - str. Vasile Alecsandri nr. 7). Exemplarul de aici, cu siguranţă cel mai vechi din oraş, existent şi astăzi (v. foto) este plantat în anii 1932 - 1933. (Victor DUMITRU)

Înfrângere neaşteptată

Avântul Măgureni - C.S.M. Câmpina 2 - 1 (0 – 1)

Trist, dar adevărat. După ce în toamnă am cedat singurele două puncte pe teren propriu, în faţa celor din Măgureni, scor 3 - 3, de această dată s-a demonstrat că aerul tare al înălţimilor este foarte greu de respirat pentru unii dintre componenţii lotului nostru. Degeaba avem valoare dacă nu ştim să respectăm cu aceeaşi măsură toţi adversarii. Degeaba suntem creditaţi drept echipa momentului în fotbalul câmpinean, dacă nu ştim să gestionăm un meci în faţa unei echipe ca vai de mama ei. Pe un teren de fotbal care arăta mai mult a islaz, cu o organizare de tot râsul, care a făcut ca meciul să înceapă la ora 11,25, fotbaliştii câmpineni au avut parte de un duş “rece”, chiar dacă condiţile meteo nu au perturbat desfăşurarea partidei. Practic, întreaga asistenţă a privit cu surprindere jocul dezordonat, lipsit de coerenţă, în primul rând al oaspeţilor, în care linia mediană a suferit şi datorită absenţei lui Ionică Burchi din primul “11”. Pentru mulţi a fost de neînţeles că acesta nu a fost prezent alături de elevii săi încă din primul minut de joc, el motivând la final faptul că a dorit să dea credit şi altor jucători mai tineri. Sub aceste auspicii, randamentul tuturor compartimentelor a lăsat mult de dorit, totul culminând cu ratările atacanţilor câmpineni, aflaţi în postura de a irosi câteva ocazii clare de gol. Seria acestor ratări a fost începută de Hromei, care în minutul 16 a şutat puternic de la 8 metri în portarul advers, imitat fiind de Stoica opt minute mai târziu. Totuşi, minutul 35 a adus unicul gol al C.S.M. - ului. A fost o centrare a lui Stoica de pe banda stângă, şi faţă în faţă cu Scorţaru, Hromei şi-a trecut în cont golul cu numărul 26 din acest campionat.

Inexplicabil, poate mulţumiţi de rezultat, oaspeţii au fost egalaţi la două minute după pauză. Din lovitură liberă de la 25 de metri, Valentin Năstase a trimis un “trasor” care a scuturat plasa porţii lui Cosmineanu. Bucuria gazdelor a fost şi mai mare în minutul 75, atunci când în urma unei lovituri de colţ, Bălosu a şutat în bara laterală şi din Cosmineanu mingea a ricoşat în poartă. Chiar dacă în teren şi-a făcut apariţia şi Ionică Burchi, efortul câmpinenilor de a restabili egalitatea s-a dovedit a fi zadarnic. Rând pe rând, Hromei (`84), I. Burchi (`88) şi Necula (`89) nu au putut să-l învingă pe Scorţaru, un portar pe care şansa l-a ajutat în acest meci. Fluierul de final al ploieşteanului Bogdan Banu a consemnat prima înfrângere a C.S.M. – ului din acest sezon, venită într-un moment neaşteptat. Rămâne ca în etapele care au mai rămas de disputat, fotbaliştii câmpineni să trateze fiecare meci cu toată seriozitatea. Aşadar, în următoarea etapă programată duminica viitoare la Câmpina, va sosi formaţia Tinereţea Gura Vitioarei.

Avântul: Scorţaru - Voica, Simion, Tudose, Preda (cpt.), Chirică (`53 Precup), Luncaşu, Pascu, State, Năstase, Bălosu Antrenor: Bogdan Şuruparn
C.S.M.: Cosmineanu – Grigoraş, Gânju (cpt.), Nită, A. Burchi, Necula, State (`47 I. Burchi), Dârstaru (`70 Vintilă), Burloiu, Hromei, Stoica; Antrenor: Ionică Burchi
Arbitri: Bogdan Banu (Ploieşti) - Romulus Sprinceană (Buşteni), Adrian Zincă (Măgurele)
Observator A.J.F. Prahova: Constantin Ciocoiu (Băicoi)

Victorie previzibilă

C.S.M. Câmpina – Tinereţea Poiana Trestiei 4 - 0 (4 – 0)

Miercuri, 12 mai, În faţa unui public care a umplut până la refuz tribuna stadionului “Petrol”, C.S.M.– ul a obţinut o victorie facilă în faţa fotbaliştilor de la Poiana Trestiei. A fost un joc în care nici un moment nu s-a pus problema învingătorului dar care nu a strălucit la capitolul spectacol. Faţă de alte jocuri, a lipsit acea “normă” de goluri cu care elevii lui Ionică Burchi ne-au obişnuit. Cu mici “schimbări” în primul “11”, dar şi cu o oarecare presiune şi poate puţină oboseală, câmpinenii s-au izbit încă de la început de o echipă aşezată pe două linii, al cărei obiectiv a fost să primească cât mai puţine goluri. În aceste condiţii, jocul la construcţie a avut mult de suferit şi de abia în minutul 21 oaspeţii au cedat pentru prima oară. O fază care a “curs” pe linia de 16 metri, l-a găsit liber pe Necula şi cu latul, acesta nu a ezitat să-l execute pe Morărescu. Practic, din acel moment şi până la pauză, “panzerul” câmpinean a reuşit să mai lovească încă de trei ori spre deliciul întregii asistenţe. În minutul 24, bine deschis pe culoar, Stoica a pătruns irezistibil şi de la 3 metri a scuturat plasa porţii adverse. Tot el, patru minute mai târziu şi-a trecut în cont un nou gol, după un splendid voleu din interiorul careului mare. Dezlănţuiţi, câmpinenii au înscris golul cu numărul patru în minutul 41. Lansat de Necula şi talonat de doi adversari, Hromei a reluat cu capul, ajungând astfel la 25 de goluri marcate în acest campionat.

Contrar aşteptărilor, actul secund nu a mai adus nimic nou pe tabela de marcaj. Gazdele au făcut legea la centrul terenului, însă toate actiunile de atac s-au “spart” în faţa unei defensive care şi cu puţină şansă, a reuşit să ţină de rezultat. Totuşi, vina cea mai mare aparţine atacanţilor câmpineni lipsiţi de inspiratie în faza de finalizare. Rând pe rând, Necula (`65), Stoica (`66, `76, `80) şi Hromei (`89) au irosit bune oportunităti de a înscrie. În linii mari aceasta a fost istoria unui meci terminat cu regretul că Gânju & Co. nu au reuşit să ofere în primul rând lui Virgil Guran, care în ziua meciului a împlinit 45 de ani, o victorie la scor. Totusi să nu uităm că trei puncte rămân trei puncte şi în următoarea etapă, programată duminică, C.S.M.– ul se va deplasa pe terenul formaţiei Avântul Măgureni, unde evident, se doreşte un nou succes.

C.S.M.: Cosmineanu – Bej (`67 Cosmineanu), Gânju (cpt.), State, A. Burchi (`72 Zidaru) – Necula, Stan (`46 Dârstaru), I. Burchi, Burloiu (`60 Nistor) – Hromei, Stoica; Antrenor: Ionică Burchi
Tinereţea: Morărescu, Drăgoi, A. Ion (cpt.), Nicolae, Mirică, C. Ion, Oancea, Radu, Dinu (`46 Mihăescu), A. Mihai (`60 Popescu), G. Mihai; Antrenor: Ştefan Irimia
Arbitri: Bogdan Zahiu - George Radu, Alexandru Nica ( toţi trei din Ploieşti)
Observator A.J.F. Prahova: Nicolae Stan (Băicoi)

S-au stabilit semifinalele fazei judeţene a Cupei României

Marţi, 18 mai, de la ora 17.30, vor avea loc semifinalele fazei judeţene a Cupei României la fotbal, după următorul program:

• Ploieşti (stadion "Prahova"): Progresul Bucov (Liga B) - Tricolor Varniţa (Liga C)
• Băicoi (stadion "Petrolul"): Avântul Măneciu (Liga A) - Carpaţi Sinaia (Liga B)

Echipele învingătoare se vor califica în finala fazei judeţene a Cupei României, neprogramată încă.

Câmpineanul Dan Comănescu a câştigat un turneu de tenis de câmp pentru veterani la Slobozia

În acest week-end, la Slobozia s-a desfăşurat un turneu de tenis de câmp pentru veterani, sub titulatura "Trofeul Naparis". Câmpineanul Dan Comănescu (foto) a reuşit să câştige la secţiune peste 50 de ani, învingându-l în finală pe Marian Sandu, din Bacău.

Juniorii D ai lui Hagianu au încheiat campionatul pe locul 5

Prima competiţie judeţeană care s-a încheiat este întrecerea juniorilor D. Pe primul loc a terminat echipa Chimia I Brazi, antrenor Cristian Nica (este vorba de una şi aceeaşi persoană cu arbitrul asistent FIFA), care a încheiat campionatul fără înfrângere, cu 13 victorii şi o singură remiză.
Singura formaţie câmpineană prezentă în această competiţie, Hagianu Mircea Junior Câmpina, a încheiat întrecerea pe locul al cincilea, cu 25 puncte (6 victorii şi un egal) şi un golaveraj de 31-34.

Mostovoi a câştigat o etapă din Cupa Amatur

Sâmbătă, la Vălenii de Munte, a avut loc una dintre etapele circuitului naţional la tenis de masă, Cupa Amatur. La 16 mese de jos s-au succedat peste 90 de participanţi dintre care 7 din Câmpina şi Breaza.
După trei finale pierdute, Andrei Mostovoi a reuşit să câştige pentru prima dată o etapă din cadrul acestui circuit naţional, o altă clasare notabilă fiind cea a lui Gheorghe Mihăilă din Breaza (locul V).