16 noiembrie 2010

Rechizitoriu la adresa sistemului sanitar

Conferinţa de presă a PSD a prilejuit reprezentanţilor acestei formaţiuni politice lansarea unui adevărat rechizitoriu la adresa sistemului sanitar. De la problemele generale, la cele punctuale, ale Spitalului Municipal, de la problemele medicilor de familie, la conceptele de bază ale politicii sanitare ale unei ţări, toate au fost subliniate de Mihaela Neagu Petrovici, în... cvadruplă calitate – medic, consilier local, membru observator în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal şi vicepreşedinte al PSD Câmpina.


Subfinanţarea cronică, sursa tuturor necazurilor sistemului sanitar
Acesta este punctul de vedere al medicului câmpinean, care a venit cu un argument puternic: procentele alocate sănătăţii în România şi în alte state membre UE, pentru comparaţie. „Subfinanţarea cronică a sistemului sanitar stă la baza tuturor problemelor şi a tuturor relelor din acest sistem. În comparaţie cu multe dintre ţările din Uniunea Europeană, care alocă până la 15% din PIB pentru sănătate, la noi acest procent nu depăşeşte 4%. Medicii români sunt bine şi foarte bine pregătiţi, fiind repectaţi peste tot în lume, dar dotarea este foarte slabă şi de aici apar cele mai multe probleme. Subfinanţarea atrage după sine şi alte probleme, la fel de grave. După 1 iunie, data preluării oficiale de către administraţiile locale a spitalelor, s-au şters datoriile vechi, dar se fac altele noi, în primul rând, din cauza contractului istoric încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate. Sumele oferite prin aceste contracte nu ţin pasul cu realităţile, cu nevoile unităţilor medicale, cu cheltuielile acestora şi astfel spitalele încep deja să acumuleze noi datorii”, a declarat Mihaela Neagu Petrovici.

Spitalul Municipal, neautorizat.... sanitar!
De la problemele generale ale sistemului, Mihaela Neagu Petrovici a trecut la problemele punctuale ale Spitalului Municipal Câmpina. „Spitalul Municipal se doreşte a fi unul performant, dar este destul de vechi, nu a avut niciodată şi nu are nici acum autorizaţie sanitară de funcţionare, pentru că nu a întrunit niciodată condiţiile pentru a o obţine. Nu are circuitele necesare şi nu reuşeşte să îndeplinească destule condiţii, mai ales acum când se doreşte şi obţinerea ISO pe nişte criterii europene, dar care necesită investiţii foarte, foarte mari. Deşi spitalul nu are profil de urgenţă, fiind încadrat ca şi spital municipal, medicii sunt nevoiţi să asigure şi urgenţele, în condiţiile în care nu se primesc bani pentru asta. Dar spitalul de la Câmpina este singurul de pe Valea Prahovei şi până la Ploieşti, care poate asigura urgenţele, deşi nu este plătit pentru aceste servicii. Şi aici este una dintre marile sale probleme”.

Despre managementul spitalului, „robinete” şi responsabilităţi
Vorbind despre Spitalul Municipal, Mihaela Neagu Petrovici nu putea rata subiectul managementului, chiar dacă a precizat că „nu am decât calitate de observator în Consiliul de Administraţie al spitalului din partea Colegiului Medicilor, nu s-a dorit să fiu reprezentant al Consiliului Local, pentru că nu am... culoarea politică potrivită”.
„Managementul se încearcă a fi unul performant, dar nu ştiu dacă se va reuşi. În ultima perioadă, s-a încercat închiderea unor robinete de scurgere a banilor, dar nu ştiu cu cât succes. Există un raport al Curţii de Conturi cu detalii clare, cu precizarea chiar a unor vinovăţii. Ştiu că Poliţia Economică are cunoştinţă de concluziile acestui raport, dar cu toate acestea întârzie nepermis de mult luarea măsurilor corespunzătoare pentru cei vinovaţi. De ce? Mi-ar fi greu să răspund...Sunt multe lucruri asupra cărora conducerea spitalului nu a dat explicaţii, iar la ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie, managerul nici măcar nu a fost prezent. Poate la următoarea şedinţă...”, a mai adăugat Mihaela Neagu Petrovici.

„Medicina de familie ar putea rezolva multe probleme...”
Despre cabinetele din Policlinică, Mihaela Neagu Petrovici a spus că „au condiţii nu tocmai prielnice, aşa cum este şi în spital, unde condiţiile sunt chiar mai proaste. De altfel, acest lucru îi şi determină pe mulţi oameni să se adreseze către clinicile private, unde chiar dacă dau mai mulţi bani măcar au parte de condiţii civilizate şi de respect”.
Un capitol aparte a fost reprezentat şi de atenţia care ar trebui acordată medicinei de familie: „Medicina primară ar trebui să se extindă, pentru că este baza piramidei sistemului sanitar, în orice ţară civilizată. În Uniunea Europeană, 90% dintre cazuri se rezolvă în medicina primară, dar la noi acest procent este sub 70% şi sunt folosite multe metode rudimentare, totul fiind la limita standardelor minime. Dezvoltarea medicinei primare ar duce la o scădere semnficiativă a costurilor în spitale. De asemenea, dezvoltarea aşezămintelor sociale şi a secţiilor pentru bolnavi cronici ar scădea presiunea bugetară a spitalelor, pentru că e o realitate pe care trebuie s-o recunoaştem, mai ales pe timp de iarnă, mulţi dintre cei internaţi în spitale sunt doar cazuri sociale sau bolnavi cronici”.

În Câmpina, nici un medic nu şi-a cumpărat cabinetul!
Din cei 19 medici de familie din Câmpina, nici unul nu şi-a cumpărat până în acest moment cabinetul. „La Câmpina, singurul medic care încă se mai gândeşte dacă să-şi retragă sau nu dosarul de cumpărare a cabinetului sunt eu” – a mărturisit Mihaela Neagu Petrovici, care a şi detaliat: „Pentru că nu avem un contract multianual cu Casa de Asigurări de Sănătate, nu ştim niciodată pe ce venituri ne putem baza. Spre exemplu, în acest an, veniturile ne-au scăzut cu 35% faţă de anul trecut. Cauza principală pentru care nici un medic de familie din Câmpina nu şi-a putut cumpărat cabinetul este preţul exorbitant la care a fost evaluat, chiar dacă multe dintre clădirile care adăpostesc aceste cabinete au şi peste o sută de ani. Preţul iniţial a fost de 600 euro/mp, iar după contestaţia noastră, s-a redus la 300 euro/mp. În cazul meu, de exemplu, cabinetul m-ar costa 65.000 euro, bani pe care eu nu-i am. Ar trebui să fac un credit la o bancă. În afara faptului că un credit pe o perioadă foarte lungă de timp ar dubla, practic, valoarea la 130.000 euro, este foarte greu de contractat un împrumut în condiţiile în care nu şti veniturile pe care le poţi obţine anul următor”.

Cerinţele medicilor către CAS
În calitate şi de reprezentant al Colegiului Medicilor, Mihaela Neagu Petrovici a formulat adevărate revendicări faţă de Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii: „Cerem contracte multianuale cu Casa de Asigurări de Sănătate, posibilitatea de a negocia aceste contracte şi nu să ne fie impuse de Casă, aşa cum se întâmplă acum, dar şi o mai mare transparenţă în cheltuirea fondurilor şi precizarea sumelor care sunt cheltuite anual pentru profilaxie şi pentru o serie de alte categorii. Banii se scurg, nimeni nu ştie unde şi cum, iar programele derulate de minister se desfăşoară haotic. Toate acestea, din păcate, arată lipsa de interes a guvernanţilor faţă de sănătatea oamenilor”.

„Cireaşa de pe tort”
Senatorul Georgică Severin, prezent la conferinţa PSD Câmpina, a ţinut să comenteze astfel subiectul: „Sistemul sanitar este miza cea mai mare a afacerilor în actualul regim, atât la nivel naţional, cât şi local. În Câmpina, până în anul 2000 s-a privatizat cea mai mare parte a economiei. Din punct de vedere al terenurilor, al bunurilor imobiliare, al potenţialului de business, cele două spitale din Câmpina au rămas cireaşa de pe tort şi reprezintă o vacă de muls pentru firmele controlate de anumiţi politicieni, de o anumită culoare”.                        

Cuvântul care înţeapă

Găinării de senator

Săptămâna asta eram pregătit să scriu despre previziunile sumbre ale marilor economişti ai lumii, care afirmă cu tărie că ne îndreptăm cu „toate pânzele sus spre un nou colaps mondial“ ori despre majoritatea tăcută a societăţii româneşti, care prin neimplicare, generată de dezinteres, condamnă România la o existenţă într-un spaţiu public grav deteriorat de mizerie morală şi ură.
Am renunţat însă la aceste subiecte complexe în favoarea câtorva comentarii pe marginea conferinţei de presă organizată de proaspătul PSD-ist senatorul Georgică Severin. 
Mai nou, politrucul a început să ne bombardeze non-stop, prin conferinţe de presă, cu tot felul de găinării clocite în mintea-i odihnită.
Trecând peste faptul că îl face pe Băsescu dictator şi îi cere demisia, tocmai el, care până mai ieri îi pupa steagul cu simţ de răspundere, am să mă opresc la alte declaraţii care mă umplu de greaţă. Şi anume: „Spitalele câmpinene sunt nişte vaci de muls pentru firmele controlate de diverşi politicieni şi apropiaţii lor“ sau „Spitalele sunt cireaşa de pe tort, din punct de vedere imobiliar...“. 
Sincer, mă aşteptam ca după atâţia ani petrecuţi în culisele politicii (aşa se laudă, că el a făcut cărţile în politica locală în ultimii 20 de ani), Severin să dea dovadă de mai multă inspiraţie. Păi bine măi domn’ senator, denunţi public corupţia din spitalele câmpinene şi nu ne spui şi nouă cine sunt corupţii şi mai ales politicienii corupători? Mai mult, în calitate de senator al României, dacă eşti atât de convins de ceea ce spui, ai făcut vreo plângere în  acest sens către organele statului? Sau vrei doar să te bagi în seamă cu opinia publică şi să zică lumea că eşti plin de atitudine?
Eu zic, mai bine, să te laşi de astfel de găinării şi asta până nu se autosesizează din oficiu ceva organe băsesciene. Ăştia dacă te cheamă, trebuie să le spui ce ştii, de unde ştii, despre cine ştii şi e nasol, că din câte am înţeles, în ciorba asta sunt amestecate şi câteva persoane din fostul tău anturaj. Şi-apoi... îşi mai aduc ăştia aminte de vreo casetă cu pixeli albaştri şi se lasă greu! Aşa că dacă te mai apucă dorul de vreo conferinţă de presă, cloceşte nişte subiecte despre care chiar poţi să vorbeşti.
Tot în legătură cu spitalele câmpinene am să remarc ultima intervenţie în faţa presei a doamnei doctor Mihaela Neagu Petrovici, membru observator în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal şi consilier local PSD. Cu bună intenţie (spun asta pentru că, din punctul meu de vedere, are un profil moral ireproşabil), d-na Petrovici a făcut o radiografie aproape completă a situaţiei în care se află Spitalul Municipal. A vorbit despre management, despre deficitul de medici şi asistente la secţii importante, despre sistemul ambulatoriu din Policlinică, unde cadrele medicale îşi desfăşoară activitatea cu greu pentru că nu au ce le trebuie şi nu în ultimul rând despre găurile negre din visteria spitalului, sărăcită de contracte oneroase. Din păcate, am impresia că totul n-a fost decât o poezie recitată, parcă din obligaţie, într-o conferinţă de presă de partid. D-na Petrovici s-a mulţumit să ne prezinte constatări, fără a sublinia adevăratele cauze şi mai ales măsurile ce se impun. Cu regret trebuie să spun că o astfel de abordare lasă loc de interpretări, iar statutul de simplu observator nu o va absolvi de eventualele responsabilităţi morale în viitor.

P.S. Nu pot decât să îi felicit pe Ion Tomescu şi Florin Dochia pentru gestul de a cinsti memoria lui Costică Radu, cel care a fost timp de 19 ani directorul Casei de Cultură „Geo Bogza“, cu ocazia Galelor APLER. Instituirea unui premiu şi botezarea unei săli cu numele lui Costică Radu, cel care a fost parte însemnată a comunităţii culturale câmpinene, poate fi considerat prea puţin, însă şi destul de mult într-o societate dominată de incultură. (Florin FRĂŢILĂ)

Declaraţiile de avere, eterna problemă

Severin şi-a reînnoit declaraţia de avere, Anghel nu,
iar aleşii locali... aşteaptă publicarea


La începutul acestei luni, aleşii neamului – fie ei la nivel central sau local – ar fi trebuit să-şi depună declaraţiile de avere. Unii s-au conformat, alţii nu, fiecare după cum îi este obiceiul, prevalându-se şi de faptul că legea este prost întocmită (doar a fost făcută de ei) şi nu prevede nici o sancţiune pentru cei care nu îndeplinesc cerinţele.
Am vrut să vedem care este situaţia celor doi parlamentari câmpineni şi a aleşilor locali.
Deputatul Florin Anghel nu şi-a actualizat declaraţia de avere, ultima care apare pe site-ul Camerei Deputaţilor datând din 10 iunie 2009. 
În schimb, senatorul Georgică Severin şi-a depus noua declaraţie de avere, din care reiese că deţine 14 terenuri în localităţile Câmpina, Telega, Scorţeni şi Ariceştii Rahtivani, este drept, la multe dintre ele având doar cote indivize (rezultate din diverse moşteniri ale soţiei). De asemenea, Severin deţine 3 apartamente (toate în Câmpina) şi 3 case (una în Câmpina şi două la Scorţeni). Conform propriei declaraţii de avere, senatorul câmpinean mai deţine un autoturism Citroen Picasso (an de fabricaţie 2000), are mai multe conturi care însumează peste 50.000 lei, 27.000 dolari şi 1.000 euro, a împrumutat în nume personal societăţile la care este acţionar sau asociat, dar şi pe fiica sa cu sume care depăşesc 265.000 lei şi 18.000 euro. De asemenea, în cursul anului 2009 a contractat datorii care depăşesc 40.000 lei. În anul 2009 a realizat venituri de 57.248 lei din indemnizaţia de senator, în vreme ce soţia sa a câştigat 24.294 lei din salariul de la Sev Oil Management, precum şi 17.707 lei şi 512 euro din dobânzi bancare.
La nivelul administraţiei locale, pe site-ul oficial al Primăriei nu se mai regăseşte nici o declaraţie de avere a vreunui ales local. Totuşi, aleşii locali şi-au completat declaraţiile de avere - cu excepţia primarului Horia Tiseanu şi a consilierilor locali Elena Albu şi Florin Marcu - şi acum se aşteaptă publicarea lor pe site-ul oficial al primăriei, ceea ce ar trebui să se întâmple în câteva zile... Sau după ce-şi va completa declaraţia de avere şi primarul Tiseanu... 

Chirii mai mari pentru locatarii blocurilor ANL

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a anunţat săptămâna trecută că se intenţionează mărirea substanţială a chiriilor pentru locatarii apartamentelor din blocurile construite prin ANL. Motivul invocat pentru această iniţiativă este acela al lipsei cererilor pentru cumpărarea locuinţelor respective. „Cât timp practicăm chirii atât de mici – sunt cazuri în care chiria este de 500.000 de lei vechi – nu există nici un interes ca locuinţele să fie cumpărate de către chiriaşi. De aceea nu reuşim să atragem fonduri din vânzarea lor”, a declarat ministrul Elena Udrea. 
În vara acestui an, prin intermediul primăriilor, Udrea le-a trimis o scrisoare chiriaşilor din blocurile ANL, în care le recomandă să-şi cumpere cât mai repede apartamentele şi le prezentă condiţiile relativ avantajoase prin care pot fi achitate locuinţele. Apelul ministrului nu a avut nici un efect în teritoriu, în special din cauza problemelor legate de obţinerea creditelor bancare.
În Câmpina există două blocuri construite prin ANL, apartamentele de aici fiind închiriate, în general, tinerelor familii. Este vorba despre blocurile E11 şi E13 de pe Strada Erupţiei. Oamenii nu au demarat procedurile pentru achiziţionarea apartamentelor, iar problemele lor sunt generate de criză şi, evident, de bani. Ei ar trebui să plătească 407 euro/mp de suprafaţă construită, cu tot cu TVA, deci peste 35.000 euro pentru un apartament. Preţul locuinţei trebuie achitat integral la data semnării contractului de vânzare-cumpărare, ceea ce implică necesitatea unui credit bancar. Iar în actualele condiţii, cine se mai încumetă la aşa ceva?!

Se lucrează intens la reabilitarea Străzii Maramureş

Strada Maramureş va fi probabil ultima mare investiţie din acest an a administraţiei locale. După ce în Consiliul Local s-au aprobat toate documentele necesare şi s-a desfăşurat licitaţia, firma câştigătoare – CAST Băneşti – a demarat foarte rapid lucrările. Conform indicatorilor tehnico-economici aprobaţi printr-o hotărâre a Consiliului Local, lucrarea costă 1,1 miliarde lei vechi (inclusiv TVA) şi ar trebui finalizată în 3 luni şi... 7 zile. Numai că, executantul vrea să demonstreze că se poate realiza în mai puţin de o treime din termenul impus, adică în 30 de zile şi s-a angajat prin contract să termine lucrarea într-o lună. Iar dacă şi condiţiile meteorologice o vor permite, lucrarea s-ar putea realiza într-un timp record, dacă avem în vedere că doar într-o jumătate de zi s-a reuşit turnarea stratului de uzură pe porţiunea cuprinsă între intersecţiile cu B-dul Carol I şi cu Strada Ana Ipătescu. Lucrările la Strada Maramureş presupun reabilitarea carosabilului pe o suprafaţă de 3.681 mp şi modernizarea trotuarelor pe 2.646 mp.

Pregătiri de sărbători


Administraţia locală intenţionează ca la 1 Decembrie să pună în funcţiune iluminatul de sărbători. În acest sens, mai devreme faţă de alţi ani, s-a început deja montarea ornamentelor, urmând a se realiza verificările necesare şi înlocuirea becurilor acolo unde este cazul, astfel încât din seara Zilei Naţionale a României, câmpinenii – dar şi cei care tranzitează urbea noastră – să se poată bucura de feeria iluminatului de sărbători.
Nu s-au achiziţionat instalaţii noi, cele deja existente fiind montate cu precădere în zona centrală a  localităţii. 

Un câmpinean băut, „victimă” a acţiunii „Riposta”

Zilele trecute, poliţiştii prahoveni au organizat razii de amploare, în cadrul unui program naţional intitulat „Riposta”. Joi, 11 noiembrie, în prima zi a acestei acţiuni, poliţiştii prahovenii au aplicat amenzi în valoare de 83.000 lei pentru 304 sancţiuni contravenţionale, au constatat 17 infracţiuni şi au confiscat bunuri în valoare de 142.000 lei. Printre cei care au căzut în plasa poliţiştilor s-a numărat şi un câmpinean. Este vorba de Nicolae B., de 31 de ani, care conducea un autoturism pe DN 1, pe raza localităţii Puchenii Mari, deşi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice (0,35 mg/l alcool pur în aerul expirat). Tânărul s-a ales cu dosar penal.

Cu pistol, dar fără permis

Aurelian M., de 26 de ani, din Breaza, s-a ales cu un dosar penal după ce poliţiştii au descoperit la locuinţa sa un pistol cu alice, calibrul 4,5 mm, marca Umarex. Brezeanul nu le-a putut prezenta poliţiştilor nici actele de provenienţă ale armei şi nici permisul pentru deţinerea şi folosirea ei. În aceste condiţii, s-a ales cu un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, iar pistolul a fost ridicat de poliţişti în vederea continuării cercetărilor.

„Galele APLER, ediţia a XII-a, 2010“

Fidel continuităţii tradiţiilor culturale, municipiul Câmpina, prin instituţiile sale (Primăria, Consiliul local, Casa Tineretului şi Casa de Cultură) împreună cu Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) şi cu Federaţia Editurilor şi Difuzorilor de Carte din România (FEDCR) au organizat, în intervalul 11-13 noiembrie 2010, ediţia a XII-a a Galelor APLER.
„Asociaţia Publicaţiilor (...) - a subliniat dl. Ion Tomescu, preşedintele executiv al APLER - se manifestă prin iniţiative proprii sau se alătură şi sprijină iniţiative adecvate programului său, promovate de alte organizaţii, persoane sau autorităţi, în vederea unei politici fiscale, comerciale, de tarife şi plăţi adecvate intereselor editurii şi culturii naţionale. De-a lungul celor unsprezece ediţii ale Galelor APLER, aceste probleme s-au regăsit în dezbaterile de la Câmpina, de unde a pornit iniţiativa Legii pentru protejarea culturii scrise (Legea nr. 186/ 2003) şi alte propuneri şi solicitări“.
Profund emoţionat, dl. Tomescu a propus un moment de reculegere în memoria scriitorilor dispăruţi, proiectarea unui film, cu regretatul Constantin Radu, însoţit de o piesă Rahmaninov interpretată la pian de Serghie Bucur şi înmânarea „Diplomei de onoare in memoriam «Constantin Radu» scriitorului George Vulturescu (redactor-şef revista „Poesis“, Satu-Mare).
În ropote de aplauze, poetul Florin Dochia, directorul Casei de Cultură, a citit Decizia nr. 877/ 11 noiembrie 2010 prin care „sala de festivităţi a Casei Municipale de Cultură «Geo Bogza» va purta numele «Constantin Radu», fost director al acestei instituţii timp de 19 ani“.
Dintre invitaţi, primarul Horia Tiseanu şi-a exprimat bucuria şi satisfacţia participării la o reuşită manifestare culturală şi i-a asigurat pe participanţi că, în pofida greutăţilor inerente recesiunii financiare, va sprijini în continuare acest gen de acţiuni.
La reuniune au participat, de asemenea, consilierii locali Marian Dulă, Gheorghe Tudor, Ion Mircea, oameni de artă, precum şi delegaţi din localităţile Bucureşti, Chişinău, Iaşi, Galaţi, Satu-Mare, Lugoj, Piteşti, Bacău, Ploieşti, Târgovişte, Rm. Vâlcea, Câmpina.
Programul a continuat cu un proiect destinat sectorului editorial susţinut de Lucia Obreja, precum şi cu materialul de bază, „Creşterea competitivităţii economice prin orientarea profesională, calificarea şi recalificarea persoanelor angajate din sectorul editorial“, prezentat de Ioan Matiuţ de la revista „Arca“, Arad.
Galele APLER au mai cuprins vizite la galeriile de artă ale maestrului Alfred Dumitriu, Muzeele Hasdeu şi Grigorescu şi un admirabil program artistic (un pretext la „domnişoara“ Gală, în vârstă de 12 ani...), care a alternat, strălucit, cu decernarea distincţiilor. Astfel, un juriu format din: prof.univ. Mircea Muthu - preşedinte, prof. univ. Vasile Spiridon - scriitor, Radu Voinescu - scriitor, Dorana Coşoveanu - critic de artă, a acordat pentru anul 2009 următoarele premii:
- Editura anului: „Academiei Române“ din Bucureşti (cu peste 60 de ani vechime, 150 volume tipărite în 2009);
- Revista anului: „Hyperion“, comdusă de Gellu Dorian (Botoşani);
- Premiul „D.A. Condeescu“ pentru critică literară: profesorului Gherasim Rusu-Togan (Câmpina), pentru cartea „Dimensiuni ale imaginarului popular. Dezordini, temeri, închipuiri“, Ed. Fundaţia Culturală Libra, Bucureşti, 2009, realizată cu sprijinul Autorităţii pentru Cercetare Ştiinţifică;
- Premiul "C. Ivănescu" pentru autorul anului: Leo Butnaru, pentru cartea "Ordinea de zi, ordinea de noapte" (Chişinău);
- „Diploma de onoare in memoriam «Constantin Radu»“ pentru jurnalism cultural a fost atribuită lui Valentin Talpalaru (interviuri la Radio Iaşi).
Amfitrionul Florin Buda, atent şi prietenos, a încheiat excelenta reuniune literară cu o reuşită şi aplaudată proiecţie a filmului „Retrospectiva Galelor APLER“.
Theodor MARINESCU

O profesie periculoasă – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Primo tempo (7)
        
Spuneam că invitaţiile anexate de Ştefan Haşdeu trebuiau trecute cu vederea. „Nu însă şi Decizia civilă nr. 2 din care, constatându-se filiaţia lui Ştefan Haşdeu, acesta nu mai era nici un fel de nepot de văr primar al lui B.P.Hasdeu, aşa cum susţinuse martorul. 
Dar, toate aceste contradicţii, cât şi tăinuirile verbale ale lui Ştefan Haşdeu, n-au tulburat cu nimic hotărîrea notarului de a decide eliberarea certificatului de moştenitor.
Reţinem că toate cele trei acte, încheiate de Consiliul Popular al oraşului Câmpina sau de notariat, care au stat la baza eliberării certificatului, inclusiv certificatul, au vicii, prin tăinuirea existenţei testamentelor lui B.P.Hasdeu. Dar ele mai au şi altfel de vicii: ştersături şi reveniri. Astfel: 

Continuă selecţiile

Clubul CSM Câmpina continuă selecţiile pentru copii şi juniori născuţi în anii 1999- 2000 şi mai mici. Acţiunile de selecţie au loc în zilele de luni, de la ora 18.00, miercuri şi vineri, de la ora 19.00, toate la sala „Grigorescu” şi sâmbătă, de la ora 10.00, la terenul sintetic din apropierea Casei Tineretului. Persoanele interesate pot lua legătura cu antrenorul coordonator al acestei grupe, Robert Stoica – 0766.435.918.

CSM Câmpina a pierdut finala Cupei „Hagi”

Petrolul 95 Ploieşti – CSM Câmpina 5-2


CSM Câmpina a disputat finala Cupei „Hagi“, competiţie rezervată juniorilor sub 11 ani. Adversara câmpinenilor a fost chiar campioana naţională en-titre, Petrolul 95 Ploieşti.
Competiţia s-a desfăşurat pe teren redus, echipele fiind formate din 7+1 jucători. Antrenorul Robert Stoica a folosit următorii jucători: Stancu – Julan, Banu, Catrina, Râşnoveanu, Ţânţaru, A. Constantin, Iosif, Frăţilă.

Meci greu, victorie pe deplin meritată!

CSM Câmpina – Precizia Breaza 2-1 (1-0)

Mare derby mare, duminică dimineaţă, pe stadionul "Poiana". Chiar dacă s-au aflat faţă în faţă ocupantele locurilor 1 (CSM Câmpina) şi 5 (Precizia Breaza), totuşi, pe teren, îndârjirea a fost mult mai mare, ca şi cum s-ar fi jucat un meci cu un trofeu pe masă.
Brezenii au început jocul ceva mai bine, în vreme ce câmpinenii au intrat mai greu în joc. De altfel, primele ocazii au aparţinut oaspeţilor, dar odată cu trecerea timpului şi după o mutare inspirată în tactica gazdelor, care au scos un mijlocaş (Hromei) şi au introdus un atacant (Dârstaru), câmpinenii au devenit mai prezenţi în treimea adversă. Le-au lipsit, însă, clarviziunea, decizia în faza finală şi a fost nevoie de o acţiune individuală a nou introdusului Dârstaru, care a finalizat cu un şut de la 25 metri sub transversală, pentru a consemna deschiderea scorului, cu numai cinci minute înainte de pauză.
Se părea că lucrurile au intrat pe un făgaş mai aproape de normalitate, dar brezenii au egalat, cu şansă, în minutul 55, atunci când torpila lui Brânzei, din lovitură liberă de la 30 metri, a fost deviată de zid şi l-a derutat pe C. Cosmineanu, poposind în plasă. 
A fost momentul în care gazdele parcă s-au trezit, au conştientizat că trebuie să-şi suflece mânecile şi să muncească pentru cele trei puncte puse în joc şi au demarat atacurile în trombă. De la numeroase şuturi de la distanţă, până la acţiuni supraaglomerate până în preajma buturilor adverse, toate acţiunile se iroseau înainte de a ajunge în... plasa porţii adverse. Au mai fost şi două faze în care mingea a poposit în plasă, dar jocul fusese oprit anterior de arbitru pentru greşeli ale echipei în atac, dar golul victoriei avea să vină în minutul 71, prin Budileanu, care a transformat cu precizie o lovitură de pedeapsă, just acordată de arbitrul Ciprian Piciu, după ce portarul oaspeţilor l-a agăţat pe Negreanu.
Nici după marcarea golului câmpinenii nu au redus intensitatea atacurilor, dar golul nu a mai venit, ba mai mult, brezenii ar fi putut să egaleze la câteva incursiuni extrem de periculoase spre buturile câmpinenilor.
În final, ambele echipe şi-au aplaudat fanii prezenţi în număr mare la stadion, toţi cei prezenţi recunoscând unanim că a fost cea mai numeroasă asistenţă la vreunul dn jocurile de pe teren propriu din acest tur pentru CSM Câmpina.

Sâmbătă, spectacol handbalistic la sala „Grigorescu“

Sâmbătă, 20 noiembrie, de la ora 12.00, la sala „Grigorescu“ va avea loc un meci de handbal contând pentru prima etapă a returului Campionatului Judeţean Feminin de Juniori II. Partida va opune echipele AS Erigil Proviţa de Sus şi CSM Ploieşti, jucătoarele din Proviţa de Sus antrenate de Mihai Burlacu având de luat o revanşă, după ce în partida din tur au fost învinse cu scorul de 21-19.
Organizatorii anunţă un veritabil spectacol handbalistic şi speră în prezenţa unui număr cât mai mare de spectatori care să le susţină pe tinerele jucătoare şi să le conducă spre victorie, o victorie care le-ar putea aduce pe podium, pe locul al treilea al clasamentului acestei competiţii.

Baschet la „Energetic”

La sala de sport a Grupului Şcolar Energetic au avut loc mai multe partide de baschet masculin pentru echipe din licee, contând pentru turul Grupei B al Olimpiadei sportive şcolare. Au fost prezente echipele: ASA Breaza (Colegiul Naţional Militar "Dimitrie Cantemir"), AS Altius Sinaia (Colegiul Naţional "Cantacuzino"), AS Energetic Câmpina (Grupul Şcolar Energetic) şi AS Mecanică 2 Câmpina (Grupul Şcolar Construcţii de Maşini).  
Iată şi rezultatele înegistrate de-a lungul acestui adevărat maraton:
ASA Breaza - Energetic 40-17
Mecanică 2 - ASA Breaza 8-33
Mecanică 2 - Altius Sinaia 35-39
ASA Breaza - Altius Sinaia 27-8
Mecanică 2 - Energetic 19-21
Energetic - Altius Sinaia 24-25

Cupa Municipiului Câmpina la fotbal în sală pentru echipe de amatori

Apărută parcă de nicăieri, ideea instituirii unei competiţii de fotbal în sală pentru jucătorii nelegitimaţi a adunat opt echipe, care vor participa la Cupa Municipiului Câmpina la fotbal în sală pentru amatori. Organizatorii au stabilit ca partidele să se desfăşoare în sistem eliminatoriu. Astfel, cele opt echipe vor juca un meci eliminatoriu, câştigătoarele vor juca în semifinale, pentru ca ulterior, învinsele să joace finala mică, iar învingătoarele în finala mare. Partidele vor avea loc în fiecare zi de luni, de la ora 20.00 şi 21.00, în sala „Grigorescu”, primele întâlniri fiind programate luni, 22 noiembrie.
Iată şi echipele care s-au înscris la această competiţie:
1. Anca C - Poiana Câmpina - antrenor - jucător Gheorghe Corcodel; patron - Mihaela Corcodel
2. Parohia "Slobozia" Câmpina - antrenor - jucător Dan Roşculeţ, patron - preotul Petru Moga
3. Poliţia Câmpina - antrenor - jucător Marcel Bălan; patron Cdt. Romeo Văsii
4. Poliţia Comunitară Câmpina - antrenor - jucător Constantin Dumitraşcu; patron - Carmen Gheorghe
5. Primăria Câmpina - antrenor - jucător Dan Telegescu; patron - viceprimar Ion Dragomir
6. Ave Diana Câmpina - antrenor - jucător Andrei Ghiţă; patron Iulian Papuc
7. Meteor Câmpina - antrenor - jucător Ştefan Alexandru Saşa; patron Dr. Constantin Mihai
8. Spitalul Voila - antrenor - jucător Toma Doru Ghionoiu; patron Dr. Laurenţiu Dincă