A început evacuarea Fundaţiei „Dr. Dinu”

Până pe 31 martie, ora 14.00, reprezentanţii Fundaţiei „Dr. Dinu” trebuie să predea imobilul de pe bulevard

Marţi, 22 martie, ora 10.00. La sediul Fundaţiei „Dr. Dinu” de pe B-dul Culturii o tristeţe apăsătoare pluteşte în aer… Câteva femei strâng de pe pereţi ultimele afişe, strâng perdelele şi împachetează de zor în cutii mari de carton. Fundaţia „Dr. Dinu” a pierdut procesul pe care îl avea cu Primăria Câmpina, prin care contesta executarea silită, şi trebuie să evacueze clădirea. În cabinetul său, dr. Adrian Dinu stă la birou şi priveşte în gol, jucându-se în mână cu o brichetă. Schiţează un zâmbet, după care spune: „Am fost într-o audienţă la primarul Tiseanu şi i-am cerut să ne lase până la terminarea anului şcolar, pentru că avem aici peste 175 de elevi, dintre care mai mult de 50 termină în această vară. Nici n-a vrut să audă… Ce să facem noi acum cu aceşti copii?! Unde să duc tot ce este aici?! Unde să mut cabinetul?! Numai pentru arhivă mi-ar trebui un spaţiu foarte mare…” Apoi, privirea sa pierdută alunecă spre colţul în care tronează un tablou al tatălui său, dr. Florea Dinu, alături de numeroase brevete de invenţie. Şi continuă, parcă mai mult ca pentru sine: „Acest cabinet îl voi elibera ultimul… Nu am crezut vreodată că se va ajunge la aşa ceva… Îmi aduc aminte câţi oameni de seamă au trecut pragul acestui cabinet… În 2000, chiar cu câteva luni înainte de a se întâmpla cu tata, poetul Adrian Păunescu – bun prieten al tatălui meu – l-a avertizat pe tata să aibă grijă cu acest spaţiu, după ce fusese trecut – ilegal, după părerea mea – de administraţia locală, în domeniul public al localităţii. Câtă dreptate avea Adrian Păunescu, pentru că sunt convins că încă de atunci cineva pusese ochii pe acest spaţiu! Şi câţi oameni au mai trecut pe aici… Îmi aduc aminte de generalul Stănculescu, unul dintre cei mai mari gentlemani în adevăratul sens al cuvântului pe care i-am cunoscut. Avusese o pareză facială, iar tata l-a făcut bine…”
Amintirile doctorului Adrian Dinu sunt întrerupte brusc de un freamăt, o gălăgie… Şi-a făcut apariţia executorul judecătoresc, Mihai Frâncu, alături de reprezentanţii Primăriei, Felicia Olteanu şi Iulian Anton. La solicitarea reprezentanţilor Fundaţiei „Dr. Dinu”, aceştia au fost de acord să permită eliberarea spaţiului până la 31 martie, ora 14.00. „Nu vrem să facem circ, să ajungem să ne adunăm bunurile din stradă. Am început deja strângerea lucrurilor, nu ştim unde o să le ducem pe toate, dar sper să aveţi înţelegerea să ne permiteţi să eliberăm singuri spaţiul”, a sunat solicitarea reprezentanţilor Fundaţiei „Dr. Dinu”. S-a stabilit de comun acord termenul amintit şi aşa pare a se încheia un capitol important din ceea ce a însemnat pentru istoria Câmpinei viaţa şi activitatea remarcabile ale doctorului Florea Dinu. Şi a rămas răsunând nefiresc în memoria celor prezenţi o replică spusă la un moment dat de dr. Adrian Dinu: „Oare dacă mai trăia tata s-ar mai fi întâmplat aşa ceva?!” Imposibil de răspuns…
 

Ce se va întâmpla cu aparatura de la Spitalul Municipal şi substanţele radioactive?
Reprezentanţii Fundaţiei „Dr. Dinu” i-au informat pe cei ai Primăriei Câmpina şi pe executorul judecătoresc asupra faptului că sunt câteva bunuri pe care nu le vor putea ridica. „Avem un aparat pentru radiologie şi o serie de substanţe toxice, cu regim special, pentru care noi avem toate autorizaţiile dar în acest spaţiu. Ele nu se pot transporta decât în condiţii cu totul speciale. În plus, aparatul de radiologie este luat pe un contract de comodat de la Spitalul Municipal. Practic, el aparţine spitalului”.
În replică, Iulian Anton, din partea Primăriei Câmpina, a solicitat o copie după acel contract existent între Fundaţia „Dr. Dinu” şi Spitalul Municipal, precum şi găsirea unei soluţii pentru eliberarea completă a spaţiului, inclusiv a acestor aparate şi substanţe.

Virgil Guran: „Un primar isteţ găsea o soluţie să nu desfiinţeze o şcoală!”
Subiectul acestei evacuări a fost abordat de preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, într-o conferinţă de presă: „Am înţeles din presă că administraţia intenţionează să realizeze acolo un muzeu al oraşului, ceea ce mi se pare a fi o idee lipsită de realism. Totuşi, acolo funcţionează o şcoală, un cabinet medical, sunt peste 170 de elevi, iar sistemul medical duce lipsă de personal mediu calificat, pentru că toţi pleacă în străinătate pentru un trai mai bun. Şi atunci, de ce să recurgi la o asemenea metodă?! Măcar pentru memoria doctorului Florea Dinu, care a fost o personalitate a acestui oraş, ar fi trebuit să se găsească o soluţie civilizată. Faptul că orice medic de familie şi-a putut cumpăra cabinetul, iar în acest caz nu, îmi spune că la mijlocul este fie o răzbunare personală, fie o manevră politică, oricum, un abuz. Un primar isteţ găsea o soluţie să nu desfiinţeze o şcoală, dar, probabil, Tiseanu vrea să rămână în istoria acestui oraş ca fiind  cel care distruge şi desfiinţează activităţi sportive (motocros şi fotbal), iar acum, iată, şi şcoli postliceale!”

Cuvântul care înţeapă

Cronica unei jupuieli publice

Ştiu că am mai spus-o, însă tare îmi place să o repet. Decizia celor aflaţi la putere în administraţia locală de a mări taxele şi impozitele cu 20% (cea mai mare creştere din România) este pe cât de inoportună, în această perioadă, pe atât de nejustificată, având în vedere motivele „subţiri” invocate de autorităţi.
Am avut curiozitatea să calculez, cu aproximaţie, cîţi bani va încasa administraţia locală în urma acestei majorări fără precedent a birurilor. Ei bine, aproximativ 40 de miliarde lei vechi (în cazul în care toată suflarea cetăţenească contribuabilă îşi va plăti impozitele) este suma pentru care aceste paiaţe politice au ales să ne jupoaie de piele, iar ei să rămână liniştiţi, în funcţiile lor călduţe, lăudându-se doar cu respectul şi responsabilitatea pentru cetăţeni.
Dar să vedem pentru ce trebuie să plătim acest preţ suplimentar... (citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Primarul Horia Tiseanu s-a pronunţat în favoarea concesionării hotelului de la Casa Tineretului

Printre proiectele care vor fi luate în discuţie de consilierii câmpineni la următoarea şedinţă se numără şi concesionarea hotelului de la Casa Tineretului. Aşa cum v-am prezentat într-o ediţie anterioară, după ani întregi în care nimeni nu a fost interesat de acest hotel, brusc, în două săptămâni, trei firme au depus solicitări pentru a-l concesiona împreună cu restaurantul de la parter. Reamintim că este vorba de firmele Syno Maxim Casino Sinaia, International Casino Crystal Bucureşti şi Faraway Sinaia, toate având ca principal obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc, de tip cazinou.
În schimb, primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, susţine că nici nu se pune problema ca la Casa Tineretului să apară vreun cazinou şi singurul argument pentru realizarea acestei concesionări este necesitatea unei investiţii în modernizarea hotelului de la Casa Tineretului, care ar urma să ajungă de la una la trei stele. „Sunt de acord cu această concesiune dintr-un motiv foarte serios. În hotelul de la Casa Tineretului trebuie făcute investiţii importante pentru a-l aduce de la o stea la trei stele. Noi nu avem la bugetul local banii necesari unei astfel de investiţii şi nici Casa Tineretului nu dispune de asemenea fonduri. De aceea, concesionarea este cea mai potrivită soluţie”, a declarat primarul Horia Tiseanu la ultima conferinţă de presă a Primăriei Câmpina.
La rândul său, principalul partid de opoziţie din Câmpina, PNL, prin vocea preşedintelui său, Virgil Guran, a criticat dur această iniţiativă a actualei puteri locale: „Mai nou s-a ajuns la concluzia că la Casa Tineretului s-au desfăşurat suficiente activităţi de cultură şi pentru tineret şi că hotelul şi o serie de alte spaţii trebuie direcţionate către alte firme, care - din informaţiile noastre - au ca principal obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc de tip cazinou. Ce pot să înveţe copiii noştrii în cazul în care actul de cultură într-un viitor mandat, cu o altă administraţie, pentru că în actuala formulă este exclus, va deveni o preocupare, în momentul în care vor merge să înveţe să cânte, să danseze, să facă teatru printre persoanele care stau la cazino să joace bani la ruletă?! În acest caz va trebui să avem grijă să nu nimerească acolo şi aleşii locali la şedinţele lunare ale Consiliului Local, pentru că unii sunt în stare să joace la cazinou şi bugetul Câmpinei. Aici nu mă refer la întregul Consiliu Local, pentru că în componenţa sa sunt şi oameni de bun simţ, care sunt convins că se vor opune acestui gen de afacere. Mai mult, administraţia PDL Tiseanu a comandat şi un studiu de oportunitate, care costă şi el câteva mii de euro, pentru a se demonstra cât de utilă pentru cultura câmpineană este o astfel de iniţiativă”.

Consilierul Dan Telegescu vrea să demonstreze că… se poate!

O iniţiativă a consilierului Dan Telegescu, aprobată în cursul anului trecut de plenul Consiliului Local, a stârnit destul de multă vâlvă la nivelul administraţiei locale. Telegescu a venit cu o idee care părea năstruşnică la momentul respectiv: în fiecare săptămână, de luni dimineaţă până marţi dimineaţă, maşinile să fie parcate doar pe partea stângă a bulevardului central, luând ca reper sensul de mers de la Casa Tineretului spre celebrul sens giratoriu de la Complexul Comercial Fibec. Motivul oficial al acestei iniţiative era acela ca şi pe partea ocupată în restul săptămânii de maşini parcate să se poată face curăţenie.
Primele săptămâni de la aprobarea acestei săptămâni nu au adus rezultate spectaculoase, singurul loc în care existau tentative de respectare a acestei hotărâri fiind pe segmentul cuprins între intersecţiile Bulevardului Carol I cu străzile 1 Decembrie 1918 şi Goleşti, adică – întâmplător sau nu – exact locul în care locuieşte… iniţiatorul proiectului. La momentul respectiv, primarul Horia Tiseanu chiar anunţa într-o conferinţă de presă că „dacă în termen de câteva săptămâni nu se văd efectele pozitive ale acestei hotărâri, voi propune Consiliului Local abrogarea ei”.
Lunile au trecut şi nimeni nu a mai comentat hotărârea respectivă, care în toată această perioadă s-a aplicat doar… pe alocuri. Până la începutul săptămânii trecute, atunci când zona în care sunt parcate maşinile de obicei a fost izolată, iar o maşină de la societatea de salubritate făcea curăţenie de zor. Scena s-a repetat şi la începutul acestei săptămâni… Deci, se poate!

Firmele de transport public, obligate să încheie contracte cu firme de deratizare

O nouă idee a autorităţilor centrale oferă un nou „robinet” pentru alimentarea conductei de bani a partidului de guvernământ. S-a decis ca fiecare transportator să fie obligat să încheie contracte cu o firmă de deratizare şi dezinsecţie, astfel că apropiaţii PDL care au astfel de firme, care operează şi pe alte instituţii publice, inclusiv la nivelul Câmpinei, să beneficieze de o nouă îngroşare a… conturilor. Că doar se apropie campania electorală…
Explicaţia este, ca de obicei, mărinimoasă pentru omul de rând: mijloacele de transport public să fie cât mai curate. Dar dar având experienţa campaniilor de la gripa aviară, se poate lesne trage concluzia că profitul firmelor de dezinsecţie şi deratizare apropiate de PDL va fi aproape de 100%, astfel încât formaţiunea politică aflată la guvernare îşi asigură o nouă sursă consistentă de finanţare.

Administraţia Tiseanu nu dă nici un ajutor celor care îşi reabilitează blocurile, dar le ia 100 milioane lei vechi ca taxă pentru autorizaţie

Pentru că administraţia locală nu a mişcat nici un deget pentru a demara reabilitarea termică a blocurilor, unele asociaţii de proprietari nu au mai stat la mila autorităţilor şi s-au apucat singure de treabă. Este şi cazul unuia dintre blocurile P, cu zece etaje, de pe B-dul Carol I. Dar în loc de un ajutor din partea administraţiei Tiseanu, respectiva asociaţia de proprietari s-a trezit că are de dat către bugetul local suma de 100 milioane lei vechi, „pentru autorizaţie”, după cum a sunat sec explicaţia oficială.
Oare nu se poate găsi o soluţie ca astfel de oameni cu iniţiativă, care, practic, scutesc bugetul local de efortul de a realiza reabilitarea termică a blocului respectiv, să fie scutiţi de această taxă?!

PNL a demarat o campanie de strângere de semnături pentru anularea hotărârii de majorare a taxelor şi impozitelor locale

Partidul Naţional Liberal, filiala Câmpina, declanşează, în această săptămână, o amplă campanie de strângere de semnături pentru revizuirea hotărârii Consiliului Local de majorare cu 20% a taxelor şi impozitelor locale pentru acest an. Decizia liberalilor câmpineni a fost anunţată de preşedintele Virgil Guran: „Cea mai proastă măsură în vreme de criză este să măreşti taxele şi impozitele. Atunci când o faci cu procentul maxim permis de lege, lucrurile devin şi mai dramatice pentru cei care trebuie să plătim aceste taxe şi impozite. Administraţia locală nu ne-a putut explica de ce bugetul local a sc[zut cu peste o sută de miliarde lei vechi, în condiţiile în care taxele şi impozitele locale au crescut cu 20%, cel mai mare procent din ţară! Această creştere ar aduce la buget aproximativ 40 miliarde lei vechi. Nu se va ajunge la această sumă, deoarece nu-şi vor mai permite toţi oamenii şi toţi agenţii economici să plătească aceste taxe şi impozite majorate. În loc să majoreze taxele şi impozitele locale cu 20%, autorităţile locale ar fi putut reduce unele cheltuieli. Şi aici amintesc doar celebrul rond de aproximativ 6 miliarde lei vechi, concursul de arhitectură, unde s-au mai cheltuit cam 1,5 miliarde lei vechi, iar spectacolele şi concretele s-ar fi putut face cu artişti locali, pe bani mai puţini, sau chiar deloc, că suntem într-un an de criză. În aceste condiţii, am decis să declanşăm o campanie de strângere de semnături din partea populaţiei, în speranţa că vom sensibiliza Consiliul Local pentru a rediscuta şi revizui această hotărâre. Le vom înainta miile de semnături pe care le vom strânge către Primărie şi Consiliul Local şi vreau să văd dacă vor ţine sau nu seama de ele. De asemenea, vrem să vedem şi reacţia oamenilor şi să-i convingem să nu le fie teamă, pentru că, din păcate, frica începe să se instaleze în rândul populaţiei. Oamenii trebuie să conştientizeze că nu au de ce să le fie frică, pentru că cei care sunt în funcţiile de conducere sunt aleşi şi plătiţi de noi să administreze banii noştrii, nu ne dau bani de la ei de acasă! Eu sper că dacă vom reuşi să adunăm câteva mii de semnături, vor trebui să-i ia în considerare pe toţi aceşti oameni şi să ia o decizie, să le dea un răspuns”.
În conferinţa de presă în care au făcut acest anunţ, liderii liberailor câmpineni au mai comentat şi alte subiecte fierbinţi de pe scena politică, socială sau economică a Câmpinei.

„Suntem hotărâţi să vedem ce se întâmplă cu SF-urile Primăriei”
„La începutul acestei săptămâni am trimis oficial o solicitare Primăriei Câmpina, pentru a ni se pune la dispoziţie o situaţie detaliată a studiilor de fezabilitate făcute din anul 2005 şi până în prezent, cu precizarea pentru fiecare în parte dacă s-a realizat lucrarea sau nu, care a fost costul lucrării conform studiului şi care a fost costul final pentru lucrările executate”, a anunţat Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina. Şi a explicat şi de ce s-a impus o asemenea abordare: „Există un sistem destul de bine pus la punct în administraţiile locale şi suntem hotărâţi să vedem ce se întâmplă cu SF-urile Primăriei Câmpina. Se fac multe studii de fezabilitate, în care apar valori foarte mari ale unor lucrări. Există un dublu scop al acestei stratageme: pe de o parte, se încasează cei 5% pentru studii, proiecte şi alte acte birocractice, iar pe de altă parte, lucrarea – atunci când se execută – se realizează la un preţ mai mic, poate chiar la jumătate, deşi normal ar fi fost la un sfert, iar primarul iese şi anunţă ce economii a făcut la bugetul local. Astfel, lumea este păcălită şi mulţi ajung să fie mulţumiţi că un rond costă aproape şase miliarde de lei vechi! La PNL suntem economişti, oameni de afaceri şi ne oferim să dăm consultanţă gratuită celor din Primărie privind evaluarea unei lucrări, pentru că noi am făcut astfel de lucruri când a fost vorba de lucrări plătite din banii noştri. Dacă nu vom primi răspuns în termenul legal, ne vom adresa instanţei, pentru că suntem hotărâţi să vedem ce se întâmplă şi să arătăm oamenilor adevărul privind felul în care sunt cheltuiţi banii lor”.

 Daniel Ioniţă, noul vicepreşedinte al PNL Câmpina
 La conferinţa de presă a PNL Câmpina, alături de preşedintele Virgil Guran s-a aflat şi Daniel Ioniţă, până mai ieri secretar general al filialei locale a liberalilor. De puţin timp, Daniel Ioniţă a devenit vicepreşedinte al organizaţiei locale, Virgil Guran explicând astfel situaţia: „Conform statutului am putea avea până la cinci vicepreşedinţi. Noi, acum, avem trei vicepreşedinţi şi ni se pare normal ca Daniel Ioniţă să devină vicepreşedinte în condiţiile în care va fi directorul de campanie la viitoarele alegeri locale”. Şeful liberalilor câmpineni a evitat să facă vreo legătură între demisia lui Liviu Briciu din funcţia de vicepreşedinte şi numirea lui Daniel Ioniţă pe un post similar.

Guvernul a fixat alegerile la Scorţeni pe… 1 mai!

Din luna august a anului trecut, primarul comunei Scorţeni, Gheorghe Bâzgă, a fost demis prin ordin al prefectului, după ce a fost condamnat definitiv pentru abuz în serviciu. Gheorghe Bâzgă, acum în vârstă de 71 de ani, fusese ales ca primar al acestei localităţi din partea PNDC, fostul partid al lui Florin Anghel.
După atâtea luni de interimat, zilele trecute, Guvernul a decis, în sfârşit, data alegerilor parţiale – 1 mai! Este o alegere cel puţin neinspirată, având în vedere că perioada de campanie oficială va fi 16 – 30 aprilie, interval în care sunt două mari sărbători creştine: Floriile şi Paştele, astfel că fiecare potenţial candidat va avea suficiente „motive” să le ofere alegătorilor diverse cadouri. Iar de 1 mai, tradiţionalul mic şi berea se vor suprapune chiar cu ziua scrutinului…

Guvernul Boc are grijă de localităţile prahovene. De unele...

Printr-o hotărâre a Guvernului Boc, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată se alocă peste 10 milioane lei unor localităţi prahovene pentru finanţarea unor investiţii în infrastructură. Este vorba de realizarea unor poduri, alimentări cu apă, reţele de canalizare, dar şi baze sportive. Printre localităţile norocoase se numără şi câteva din zona noastră: Brebu, Cornu, Măgureni, Scorţeni, Secăria, Telega şi Poiana Câmpina.
Iată sumele alocate pentru localităţile din zona Câmpinei:
Programul de dezvoltare a infrastructurii rurale
- Poiana Câmpina – 507.000 lei pentru modernizarea şi extinderea sistemului de canalizare (este vorba despre introducerea canalizării pe drumul Proviţei, de la punctul “Grătar” până la ultima casă din Poiana, spre Proviţa de Jos
- Măgureni – 229.000 lei pentru construcţie pod peste pârâul Proviţa pe DC 115B
- Scorţeni – 304.000 lei pentru modernizarea şi extinderea alimentării cu apă potabilă
- Secăria – 1.954.000 lei pentru extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă
- Telega – 273.000 lei pentru construcţia a două poduri peste pârâul Sărata în punctele „Grădiniţa 2” şi „Vărari”
Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive
- Brebu – 250.000 lei pentru construcţia unei baze sportive în satul Megieşesc
- Cornu – 525.000 lei pentru realizarea unei baze sportive şi a unui stadion

Ministrul Igaş vrea ca primarii să conducă şedinţele consiliilor locale şi să aibă drept de vot

În cadrul unei întâlniri cu prefecţii, pe care a avut-o în week-end, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a anunţat că pregăteşte un proiect de modificare a Legii 215 a  administraţiei publice. „Primarii vor avea atribuţii identice cu cele ale preşedinţilor de consilii judeţene. Primarul va putea să conducă şedinţele de Consiliu Local şi să voteze ca orice consilier local. Primarul, plus consilierii locali, plus specialişti din cadrul aparatului Primăriei, care şi-au dat avizul pe un proiect de hotărâre, vor răspunde solidar când vor exista sesizări în instanţă”, a declarat ministrul Igaş în faţa prefecţilor. O altă modificare anunţată de Igaş va viza învestirea consilierilor, care se va face prin hotărâre judecătorească şi nu prin votul celorlalţi consilieri.

Doar patru consilieri locali şi-au depus rapoartele de activitate pe ultimul an

Consilierii locali au obligaţia să depună, la începutul fiecărui an, un raport privind activitatea lor în anul anterior. Din păcate, legea nu prevede nici o sancţiune în cazul în care consilieri nu respectă prevederile sale. Practic, respectarea legii rămâne doar la... obrazul fiecărui consilier. Până în acest moment, doar patru consilieri locali şi-au depus rapoartele de activitate, care se regăsesc, de altfel, şi pe site-ul oficial al administraţiei locale.
Dragomir Enache
Consilierul liberal precizează în raportul său că a fost prezent la acţiunile şi şedinţele Consiliului Local, mai puţin la două şedinţe, în care s-au concesionat nişte terenuri şi s-a aprobat creşterea taxelor şi impozitelor locale cu 20%. De asemenea, a iniţiat 21 de proiecte, dintre care 18 alături de colegii săi din Comisia de Urbanism, a avut un amendament şi 26 de propuneri şi interpelări.
Marian Dulă
În afara activităţii specifice, consilierul PDL Marian Dulă aminteşte, în raportul său, câteva dintre iniţiativele care i-au aparţinut: acordarea a 30 de burse de performanţă pentru elevi, instituirea unei comisii pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare, interzicerea circulaţiei auto în zona centrală în prima duminică din fiecare lună, acordarea titlului de Cetăţean de Onoare fostului primar Romul Remus Micu, acordarea unor sume de bani pentru Ansamblul „Ghiocelul”. A participat la două seminarii, unul la Poiana Braşov, altul în Turcia.
Marian Nistor
A iniţiat 42 de proiecte, dintre care 24 de proiecte ca unic iniţiator şi 18 alături de ceilalţi membri ai Comisiei Urbanism. De asemenea, a avut mai multe amendamente şi propuneri, iar în calitate de consilier local a fost desemnat să facă parte din Consiliul de Administraţie de la Spitalul de Psihiatrie Voila, Consiliul de Administraţie de la Centrul Financiar Grădiniţa 10, iar în acelaşi timp face parte şi din Comisia de licitaţii. Alături de alţi colegi, a avut o deplasare în Turcia la un seminar al Patronatului Serviciilor Publice.
Dan Telegescu
A iniţiat două proiecte de hotărâre şi a avut mai multe amendamente şi propuneri către Executiv. Reprezintă Consiliul Local în Consiliul de Administraţie al Grupului Şoclar Forestier, a participat la o deplasare în Elveţia la Conferinţa Regională pe tema deşeurilor şi a participat la numeroasele acţiuni ale administraţiei locale.

Viraj mortal

Marţi sunt trei ceasuri rele, iar săptămâna trecută, unul dintre acestea i-a fost fatal unei femei din Câmpina. Se afla pe bicicletă la intersecţia de la Răcitor. Venea de pe Calea Doftanei dinspre Rafinărie şi oprise la semafor, alături de un camion de mare tonaj. Când s-a făcut „verde”, atât camionul, cât şi femeia pe bicicletă au virat dreapta pe Strada Hasdeu. Mergând în paralel, în momentul când a ajuns în dreptul trecerii de pietoni de pe Strada Hasdeu, biciclista a virat brusc stânga, încercând să treacă prin faţa camionului. Nu a apucat, fiind acroşată de acesta şi trasă sub roţi. Femeia nu a mai avut nici o şansă, iar medicii sosiţi de urgenţă la faţa locului nu au mai putut s-o salveze.
Victima nu avea nici un act de identitate asupra ei, dar mai mulţi oameni din zonă le-au declarat poliţiştilor că o cunoşteau, că se numeşte Elena Rodica M Marica, că locuia pe Strada Tudor Vladimirescu şi avea aproape 50 de ani.
Prezent la faţa locului, şeful Poliţie Rutiere din cadrul Poliţiei Municipiului Câmpina, Cornel Dăncescu ne-a declarat că „se fac cercetări pentru a se afla cu exctitate cum s-a întâmplat accidentul, primul mortal petrecut pe raza municipiului Câmpina, în acest an. După definitivarea cercetărilor se va putea spune cu exactitate a cui a fost vina”.

Mormintele descoperite la Slobozia datează din anii 1200-1400 î.Hr.

În anul 2008, în timpul lucrărilor de amenajare a unui drenaj în jurul casei parohiale de la Slobozia, muncitorii au descoperit mai multe oseminte umane. O echipă de arheologi (condusă de Alin Frânculeasa) a găsit 14 morminte care marchează prezenţa aici a unei necropole. Ulterior, au fost descoperite noi morminte, ceea ce i-a determinat pe arheologi să considere că „nu trebuie exclus caracterul sacru al zonei, chiar funcţionarea acesteia ca loc de înmormântare pe o perioadă mai îndelungată”.
„Sunt morminte care, la prima vedere, estimăm că sunt din Epoca Bronzului, cultura Tei, ceea ce înseamnă anii 1400 – 1500 înainte de Hristos. Adică, estimăm că au o vechime de 3400 – 3500 de ani”, spunea, atunci, Dan Lichiardopol, cercetător ştiinţific principal la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova.
Recent, au fost prelevate probe de la 5 dintre cele 35 de morminte descoperite în curtea Bisericii „Sf. Nicolae” din cartierul Slobozia şi au fost transmise la un celebru institut german pentru datarea cu exactitate. Zilele trecute a venit şi răspunsul, pe care preotul paroh Petre Moga l-a prezentat în cadrul întâlnirii Filialei Câmpina a Societăţii Naţionale de Istorie: mormitele datează din perioada 1200-1400 înainte de Hristos.

Emil Manta a fost numit director general administrativ al Academiei de Poliţie

Comisarul şef Emil Manta a fost director adjunct al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina. A fost, pentru că zilele trecute, prin ordin al ministrului Traian Igaş, Emil Manta a devenit, pentru o perioadă de 6 luni, directorul general administrativ al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti. În acelaşi timp, în funcţia de rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior a fost numit comsiarul şef Ioan Liviu Tăut, de la Maramureş.
Emil Manta a lucrat 19 ani la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”, parcurgând aproape întreaga ierarhie de la ofiţer specialist la Compartimentul Organizare Mobilizare, la şef Birou Tehnic şi până la director adjunct.

O profesie periculoasă – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Ultima repriză (6)

D-lui inginer Mihai Stănescu, D-lui Cornel Ştefanovici, D-lui Traian Drăguşin, D-lui Mihail Şerbănoiu, D-lui Horaţiu Zăgan, D-lui inginer Ion Mircea, ziarelor „Oglinda de azi” şi „Partener” şi Directorului Casei de Cultură „Geo Bogza”, pentru „Revista Nouă”. Cu Doamna Doctoră Mihaela Petrovici şi cu D-nii Viorel Bondoc, ing. Gheorghe Tudor şi Ion Dragomir am vorbit la telefon, iar pe D-l Gheorghe Iatan nu l-am găsit în niciun fel. Am omis-o, din motivele care s-au văzut, pe Jenica Tabacu, deşi ea era lidera consilierilor (!?; cum umbla vorba prin târg) şi se şi vedea primăriţa mucipiului. D-l Primar a repartizat-o Of. Juridic / Rog analizaţi propunerea d-lui Onea şi solicitaţi sprijin dacă este cazul. / Rog copie pentru d-l Olăraşu, şi s-a semnat: H[oria] T[iseanu].

Activităţi La Casa de Cultură

• Lecturi publice
• Expoziţie fotografică
• Teatru

Antrenat într-o permanentă înnoire, Cercul literar „Geo Bogza” al Casei de Cultură îşi continuă (şi bine face!) programul variat şi atractiv (lansare de carte, conferinţe, lecturi, expoziţie de carte, note de călătorie etc.), oferind câmpinenilor interesante serate literar-culturale.

În cadrul acestora, joi, 24 aprilie, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură, prof. Iulian Moreanu a prezentat, din creaţia proprie, o proză scurtă - „Change your mind!” („Schimbă-ţi gândul!”), urmată de numeroase şi concrete comentarii: „Proza lui Iulian Moreanu este construită profesionist, obligând cititorul să meargă pe linia subţire, ca o lamă, ce desparte realul de vis. Ai senzaţia că autorul obligă realitatea să existe!” (Florin Dochia, moderator); „Din cele câteva pagini pe care le-am ascultat în lectura autorului, mi s-a părut un gen de proză captivant, care scoate în evidenţă multe trăiri interesante. Probabil că, transformată într-un roman, proza domnului Moreanu ar avea mai multe de spus” (Florin Frăţilă); „O proză serioasă, muncită, o proză căreia cu greu îi poţi anticipa finalitatea. Nu cumva, poate, prea diluat subiectul?!” (Gherasim Rusu Togan); „(...) Pare diluat prin suprapunerea multiplelor planuri... Remarcabilă este minuţiozitatea  unor lucruri prezentate, lucruri concrete, care dau un farmec aparte” (Alexandru Blank); „Proza d-lui Moreanu este extraordinar de captivantă, reuşeşte să surprindă foarte bine atmosfera adolescentină - familiară nouă, celor de vârsta a treia, are ritm alert, pendulează între real şi fantezie, acordând finalului multe posibilităţi de interpretare” (Ştefan Al. Saşa). Aprecieri deosebite au făcut, de asemenea, Christian Crăciun şi Serghie Bucur.
Bucuros de o nouă seară literară reuşită, mentorul „Lecturilor publice”, Florin Dochia, comunică, în încheiere, o serie de noutăţi editoriale, calendarul activităţilor culturale şi invită cenacliştii, a doua zi, la „Printemps des poetes/ Caravana Poeziei 2011”.
Astfel, pe 25 martie, în acelaşi loc, programul a continuat cu vernisajul expoziţiei de eseu fotografic - „Avatarurile unui autoportret”, autor Mihai Vasile, urmat de excelentul spectacol „Antrenorul de îngeri” de Nichita Stănescu, interpretat de actorii Teatruluui „Equinox” din Ploieşti.
Spectacolul, desfăşurat în timpul Festivalului „Nichita la echinocţiu”, ediţia a şasea, sub conducerea, scenariul şi regia artistului Mihai Vasile, a umplut de bucurie inimile celor care au nevoie de artă.

Theodor MARINESCU

CSM Câmpina – Unirea, derby-ul optimilor de finală ale fazei judeţene a Cupei României

Roberto Opatchi & Marius Palaceanu

Sorţii au decis ca în optimile de finală ale fazei judeţene a Cupei României, cele două formaţii câmpinene, CSM şi Unirea, să se dueleze între ele pentru un loc în sferturile de finală. Partida va avea loc marţi, 5 aprilie, de la ora 17.00, pe stadionul „Poiana” şi va fi, cu siguranţă, una a marilor orgolii.

Roberto Opatchi, antrenor CSM: „Sper ca orgoliile să se vadă doar pe tabela de marcaj”

Te aşteptai la un duel cu Unirea în Cupa României?
Nu mă aşteptam, dar, sincer, îmi doream un astfel de joc, în primul rând pentru suporterii ambelor echipe, care sunt convins că vor veni în număr mare la stadion. Îmi doresc un joc frumos, sper ca şi vremea să ţină cu noi şi să fie un spectacol sportiv agreabil în faţa unor tribune pline.
Cine consideri că este favorit în acest joc?
Consider că ei sunt favoriţi. Joacă într-un eşalon superior, au o experienţă mai mare la un nivel competiţional superior. Eu sunt conştient că întâlnim o echipă foarte bună şi sper să iasă un meci spectaculos. Consider că şi noi avem un lot valoros, dornic de afirmare, dar şi cei de la Unirea sunt experimentaţi, au doi antrenori foarte buni, astfel încât, la final, cei mai câştigaţi după acest joc să fie spectatorii care au văzut un meci deosebit.
Îţi cunoşti foarte bine adversarul. Cât de importante vor fi orgoliile?
Da, îi cunosc foarte bine pe aproape toţi componenţii echipei Unirea. Mulţi mi-au fost chiar jucători şi îi ştiu pe fiecare în parte care le sunt punctele forte, dar şi punctele mai slabe. Eu sper ca orgoliile să nu se manifeste dincolo de limitele sportivităţii şi mă bazez şi pe faptul că mulţi dintre componenţii ambelor echipe se cunosc, sunt chiar prieteni foarte buni, sunt colegi la şcoală, astfel încât, sper ca orgoliile să se vadă doar pe tabela de marcaj.
 

Marius Pălănceanu, antrenor Unirea: „Sper să fie un meci curat şi echipa mea să câştige!”

Te aşteptai la un duel cu CSM în Cupa României?
Sincer, da, pentru că am văzut că în general criteriul geografic este determinant în stabilirea acestor partide, aşa cum şi formaţiile din Sinaia şi Buşteni se întâlnesc între ele. Şi mă bucur pentru că odată şi odată trebuia să ne întâlnim şi noi şi să oferim un spectacol sportiv remarcabil pentru toţi cei care iubesc fotbalul câmpinean, indiferent de numele echipelor. Sunt convins că vor fi orgolii mari, dar sper ca aceastea să nu depăşească limitele fair-play-ului, măcar pentru respectul spectatorilor care sunt convins vor umple tribunele stadionului Poiana.
Cine consideri că este favorit în acest joc?
Hm, e greu de spus... Şi, oricum, eu sunt subiectiv... Din acest motiv am şi spus că va fi un meci al marilor orgolii. Probabil că dacă noi vom câştiga, CSM-ul nu are atât de mult de pierdut, pentru că se va considera că noi suntem echipa dintr-un eşalon superior. În schimb, dacă noi vom pierde, adversarii vor fi consideraţi o echipă mai bună. Indiferent de toate acestea, eu sper să fie un meci curat şi echipa mea să câştige, chiar şi după prelungiri sau chiar şi lovituri de departajare.
Îţi cunoşti foarte bine adversarul. Ne putem aştepta la surprize?
CSM are jucători buni, dar are şi segmente unde este deficitară. În ceea ce ne priveşte sper ca la momentul jocului să avem cel mai bun unsprezece la dispoziţie şi spun acest lucru având în vedere problemele pe care noi le întâmpinăm la meciurile din timpul săptămânii, când studenţii şi cei care lucrează prin Bucureşti ajung mai greu.

Şapte echipe s-au întrecut la faza locală a Cupei PNL

Sâmbătă, pe terenul artificial de dimensiuni reduse din apropierea Casei Tineretulu,i a avut loc faza locală a Cupei PNL la fotbal. La competiţia iniţiată de preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, s-au prezentat şapte echipe, reprezentând organizaţiile locale ale PNL din Câmpina, Poiana Câmpina, Băneşti, Proviţa de Sus, Proviţa de Jos, Brebu şi Şotrile.
Cele şapte formaţii au fost împărţite în două grupe, în care s-a jucat pe principiul „fiecare cu fiecare”, înregistrându-se următoarele rezultate:

• Grupa A

Poiana Câmpina – Proviţa de Sus 5-4
Câmpina – Poiana Câmpina  4-2
Câmpina – Proviţa de Sus 4-0

• Grupa B

Brebu – Şotrile  7-3
Băneşti – Proviţa de Jos  6-3
Băneşti – Şotrile  6-0
Proviţa de Jos – Brebu 7-2
Băneşti – Brebu 9-7
Partida Proviţa de Jos – Şotrile nu s-a mai dispuat, deoarece nici una dintre echipe nu mai avea vreo şansă la primul loc şi, implicit, calificarea în finală.
Ultimul act al competiţiei a adus faţă în faţă câştigătoarele celor două grupe, Câmpina şi Băneşti, formaţia din Câmpina impunându-se cu scorul de 4-2.
S-au acordat cupe, diplome, iar câştigătoarea va reprezenta această zonă la faza judeţeană a Cupei PNL. În afara câştigătorilor au mai fost premiaţi şi alţi jucători, inclusiv golgheterii turneului: Niţulescu (Brebu), cu 12 goluri, care a fost urmat de Budileanu (Câmpina), cu 10 goluri.

Negreanu, în ghips trei săptămâni!

După derby-ul câştigat în faţa formaţiei Intersport Filipeştii de Târg, CSM Câmpina se confruntă cu o problemă majoră – Mugurel Negreanu a devenit indisponibil pentru o perioadă mai lungă de timp, trei săptămâni fiind imobilizat în ghips.
Ce s-a întâmplat? La faza în care a fost atacat în suprafaţa de pedeapsă adversă, dictându-se just lovitură de pedeapsă, Mugurel Negreanu a resimţit o durere puternică în zona gleznei. A strâns din dinţi şi a continuat să joace. După terminarea jocului, durerile s-au acutizat, iar un consult medical preliminar a stabilit că este vorba de o problemă a ligamentelor. În cele din urmă, verdictul a fost şi mai dur – ruptură de ligamente, iar Mugurel a ajuns la Azuga, unde medicii i-au pus piciorul în ghips, pentru trei săptămâni.
Despre acest nefericit accident, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Din păcate, Mugurel a avut un mare ghinion şi la faza în care a obţinut lovitura de pedeapsă s-a accidentat mai grav decât am fi crezut. Medicii au constatat că are ruptură de ligamente şi i-au pus piciorul în ghips pentru trei săptămâni. Probabil că întregul sezon este compromis pentru căpitanul formaţiei noastre... Este o pierdere imortantă pentru noi, chiar dacă problema promovării este practic rezolvată, dar aveam nevoie de el pentru a închega o formulă de joc cât mai competitivă pentru sezonul viitor, dar şi pentru un parcurs cât mai bun în actuala ediţie a fazei judeţene a Cupei României, unde ne dorim un traseu cât mai lung”.

Unirea a produs surpriza la Ceptura

Formaţia câmpineană s-a deplasat la Ceptura, în fieful formaţiei de pe locul secund, fără Ţigănuş (suspendat) şi cu doar trei jucători pe banca de rezervă, inclusiv Ciubotaru „Mara”. În aceste condiţii, Unirea a preferat să se baricadeze şi să contraatace periculos ori de câte ori a avut ocazia.
În prima repriză, tactica le-a reuşit din plin, reuşind să închidă toate drumurile spre poarta lui Tibi Ionescu, dar şi să contraatace periculos, la una dintre aceste incursiuni, Constantinescu trimiţând mingea în bară.
În repriza secundă, presiunea gazdelor a fost mult mai puternică. La presiunea din teren s-a adăugat presiunea suporterilor, dar defensiva câmpinenilor a rezistat până la ultimul fluier al arbitrului Gabriel Cojanu, cel mai greu moment fiind în ultimele zece minute ale jocului, atunci când – după o fază prelungită de atac – gazdele au trimis de trei ori mingea în bară în numai două minute!
La final, antrenorul câmpinneilor, Marius Pălănceanu, ne-a declarat: „În primul rând trebuie să spun că la Ceptura nu mai e ce era odată... Gazonul este mai bun decât în anii trecuţi, iar atmosfera s-a schimbat total, inclusiv din punct de vedere al organizării existând un plus substanţial. Despre jocul propiu-zis pot să spun că mă bucur pentru rezultat, unul care sper să ridice moralul băieţilor mai ales că avem patru meciuri grele în următoarele două săptămâni. Mă bucur că jucătorii au înţeles ceea ce le-am cerut din punct de vedere tactic, că au respectat instrucţiunile mele şi au avut o atitudine bună care le-a permis să reziste inclusiv presiunii din tribune”.

Ultima oră

Azi de dimineaţă, peste 175 de elevi şi 25 de cadre didactice ale Şcolii Postliceale Sanitare „Dr. Dinu” urmau să fie aruncaţi în stradă de administraţia Tiseanu, fără a mai conta măcar şi faptul că suntem în plin an şcolar. Se pare că evacuarea a fost din nou amânată cu doar câteva zile, timp în care administratorul şcolii să găsească un nou spaţiu în care să îşi desfăşoare activitatea. Motivul evacuării: primarul vrea să facă în clădirea de pe bulevard un muzeu...

Cuvântul care înţeapă

Lecţia de modestie
După ce-l asculţi preţ de două ore pe marele actor Marcel Iureş este foarte dificil să-i întorci spatele şi sa reintri în atmosfera apăsătoare a unei existenţe mărunte trăită într-un oraş prăfuit de provincie cum este Câmpina, unde singurele bucurii ale sufletului sunt cele câteva fete frumoase pe care le observi sporadic pe stradă, lectura unei cărţi bune, emoţiile de suporter al unei echipe de fotbal şi poate chiar momentele de socializare în faţa unui pahar cu bere, alături de amici mai mult sau mai puţin bârfitori.
Asta am simţit eu săptămâna trecută, când am avut privilegiul să-l cunosc personal pe cel care a împărţit platourile de filmare cu mari actori ai lumii, în producţii cinematografice importante: Marcel Iureş. Un om, pe cât de complex, pe atât de simplu şi extrem de modest.
La întâlnirea cu Marcel Iureş, care a avut loc în sala de protocol a fostului Hotel al Petrom, am sosit cu o oarecare aroganţă a omului care are o impresie bună despre sine, tipic românească de altfel şi am plecat cu coada între picioare, îngândurat, realizând la ce mare depărtare mă aflu de un astfel de mare spirit.
Modestia lui Iureş este năucitoare. De la hainele pe care le îmbracă, până la principiile sale de viaţă şi mai ales cele referitoare la societatea în care trăim, omul debordează de bun simţ. Simplitatea lui îţi arată, de fapt, complexitatea unui mare caracter născut în Băileştiul lui Amza Pellea şi desăvârşit pe marile scene ale lumii.
Dialogul cu Marcel Iureş a fost un moment de normalitate într-o lume absolut nebună, în care cei peste 200 de invitaţi au aflat că viaţa nu este o simplă piesă de teatru pusă în scenă de o clică de regizori proşti, ci mai degrabă o luptă în care fiecare ne alegem rolul în funcţie de cât ne duce mintea.
Atunci când am prins momentul, l-am întrebat pe Iureş care este filosofia lui de viaţă. Mi-a răspuns că este aceea a lucrului bine făcut, izvorâtă din învăţătura primită de la mamă, care l-a îndemnat: „Să te porţi bine cu oricine şi oriunde te duci” Odată cu acest răspuns am aflat de acceptase Iureş invitaţia de a participa la o discuţie liberă cu oameni faţă de care nu avea nicio obligaţie şi de pe urma cărora nu avea să încaseze nimic în seara aceea. El a trecut pe la noi să ne înţeleagă şi să ne ofere, fără intenţie, o lecţie de modestie. Oare câţi dintre noi, în locul lui, am fi procedat la fel?

Pacientul politic
De foarte mult timp vorbesc aici despre politruci şi găştile lor, a căror singură preocupare este aceea de a devora banul public şi de a pune mâna pe toate bunurile care pot face obiectul unei decizii politice, atât la nivel central, cât şi la nivel local. Nu am avut niciodată pretenţia că sunt deţinătorul adevărului, însă rând pe rând, multe dintre cele despre care am scris se adeveresc azi. (citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Victimă a unei erori medicale, Andrei are nevoie de noi!

Andrei Alexandru Drăgan este un copil în vârstă de aproape 4 ani, pe care sistemul de sănătate românesc aproape că l-a distrus. La un an şi două luni de la naştere a suferit o intervenţie chirurgicală la stomac în urma căreia s-au ivit complicaţii generate de neglijenţa cadrelor medicale de la spitalul de pediatrie „Petrolul” din Ploieşti. Un tratament excesiv cu antibiotice l-a adus in situaţia de a rămâne fără auz şi fără a putea vorbi.
Înainte de a împlini 4 ani (în luna august), are mare nevoie de 30.000 de euro pentru a putea beneficia de un implant prin care să îşi recapete auzul şi care îi va reda şansa la o viaţă normală. Statul ticălos îi refuză acest drept. Speranţa rămâne în noi! Conturile în care poate primi donaţii sunt:
RO77BRDE300SV12163083000 - în lei la BRD Cornu
RO82BRDE300SV81426803000 - în euro la BRD Cornu
Persoană de contact: Drăgan Nicoleta (mama) - 0721.159.218

Proiectul de modernizare a centrului civic, doar un desen frumos

La mai bine de o lună după încheierea procesului de vot pentru desemnarea câştigătorului concursului de arhitectură privind soluţia pentru centrul municipiului Câmpina, administraţia locală a prezentat lucrarea câştigătoare. Este vorba de lucrarea arhitecturală care a concurat în faza finală cu numărul 11 şi care a adunat 111 din cele 366 voturi exprimate de câmpineni. Îi aparţine arhitectului Emanuela Bozin şi s-a clasat pe locul al doilea în opinia juriului de specialitate.

Aria proiectului câştigător este delimitată astfel: zona pietonală situată pe B-dul Carol I, între intersecţia cu Strada Mihail Kogălniceanu şi până la Parcul de la Soldat, este structurată şi organizată într-o suită de cinci platforme corespunzătoare unor spaţii cu destinaţii specifice. Cele cinci platforme sunt:
- Piaţa Mare – situată în zona Parcului de la Soldat, este o zonă vastă cu o suprafaţă de 7.000 mp, spaţiul fiind ideal pentru a găzdui evenimente, pentru a fi amplasate terase temporare, miniparcuri de distracţie etc;
- Parcul Copiilor – zona Parcului de la Milia, cu o suprafaţă de 4.500 mp, este zona destinată spaţiilor de joacă şi este completată cu fântâni arteziene;
- Parcul Seniorilor – predominant verde, cu o suprafaţă de 4.500 mp, este o zonă destinată promenadei;
- Zona Monument Casa Poporului – în suprafaţă de 3.000 mp, cuprinde zone de spaţii verzi şi zone de odihnă, cu extindere în pasajul pietonal de la Ceas;
- Piaţa Mică – în suprafaţă de 4.000 mp, este acoperită cu pavaj mineral şi zone de peluze, este punctul final al promenadei.
Bulevardul Carol I va deveni zonă pietonală, traficul auto urmând a fi deviat printr-un pasaj subteran, acestuia alăturându-i-se două parcări subterane cu o capacitate de 300 locuri.
Ce va urma acum? În măsura găsirii fondurilor necesare, se va trece la demararea procedurilor prealabile, adică va trebui realizat un studiu de fezabilitate, care să includă şi un plan urbanistic zonal, proiectul tehnic şi abia apoi se va putea vorbi de lucrarea propriu-zisă.
„Trebuie să găsim fonduri. Poate printr-un program european, poate printr-un program guvernamental de mai mare amploare. Fonduri europene consistente încep să vină din 2013, prin programe importante de infrastructură. Oricum, proiectul nostru de modernizare a zonei centrale este unul pe termen mediu sau lung. Anul acesta am putea face studiul de fezabilitate, în măsura în care, la vreo rectificare bugetară, vom găsi banii necesari”, a declarat primarul Horia Tiseanu

S-au reluat lucrările la modernizarea Căii Dacia

La începutul săptămânii trecute, primarul Horia Tiseanu a semnat ordinul de reîncepere a lucrărilor la modernizarea Căii Dacia, poate cea mai importantă lucrare care se realizează în Câmpina în acest an şi care va însemna asigurarea accesului mult mai facil în şi dinspre DN1. Oficial, lucrările începuseră în ultimele luni ale anului trecut, dar la numai câteva zile de la demararea oficială, vremea s-a înrăutăţit, astfel încât constructorul a solicitat întreruperea execuţiei. Modernizarea Căii Dacia este realizată de Cast Băneşti, costă 25,47 milioane lei şi este finanţată în cea mai mare parte din fonduri europene.

Odată cu reînceperea lucrării, au apărut şi restricţiile în circulaţie. Zilele trecute, traficul s-a desfăşurat aproape normal pe Calea Dacia şi normal pe DN1. În perioada 21 martie – 15 aprilie, pe DN1, la km 89+900m, pe raza municipiului Câmpina, circulaţia rutieră se va realiza pe câte o bandă pe sens, traficul urmând să fie dirijat cu ajutorul indicatoarelor rutiere de semnalizare temporară.
Lucrarea ar trebui finalizată în patru luni, dar primarul Horia Tiseanu susţine că „nu ştiu dacă firma executantă se va putea încadra în cele patru luni, dar oricum, conform legii, termenul se mai poate prelungi cu încă două luni, deci cu jumătate din termenul stabilit iniţial. Deci în patru sau şase luni credem că lucrarea va fi gata. Mai pot apărea tot felul de surprize. Vă dau un exemplu. S-a întâmplat ca în timpul săpăturilor să dăm peste o conductă de alimentare cu gaze exact lângă unul dintre piloni. O conductă care trebuia mutată şi nu reuşeam să-i găsim proprietarul. Nu o revendica nimeni. După ce am stabilit că este a Petromului, iar ei au fost de acord s-o mute, s-a constatat că nu era nici a lor... Sunt destule probleme care pot da peste cap programul iniţial, de la foraje, până la tot felul de conducte. Şi asta în condiţiile în care, încă de când s-a făcut proiectarea, toate societăţile care au reţele în zonă ne-au transmis datele necesare. Dar iată că mai apar surprize... Oricum, am convingerea că lucrarea va fi gata până în toamna acestui an”, a declarat primarul Horia Tiseanu.

Câmpina se pregăteşte de... bunătăţi!

În perioada 8-10 aprilie, Câmpina va fi gazda unui Târg cu Bunătăţi de Post şi de Paşte. Evenimentul, organizat de SC Anghel Constantinescu şi Asociaţii SRL, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local, se va desfăşura în zona Parcului de la Soldat, urmând a fi închisă traficului auto zona din B-dul Culturii cuprinsă între B-dul Carol I şi Strada Griviţei. În cadrul târgului vor fi invitaţi să participe producători de mărfuri româneşti de post şi de Paşte (zacuscă, bragă, gemuri şi magiunuri, ciuperci, turtă dulce, pască, produse din carne de miel, brânzeturi etc), precum şi de obiecte de cult şi meşteşugăreşti (ouă încondeiate, icoane, obiecte artizanele din lemn etc).

Se va repeta experienţă „HidroPrahova” şi în cazul deşeurilor?

Experienţa „HidroPrahova” nu este una tocmai plăcută pentru administraţia câmpineană, care - după ce a acceptat cu mare greutate să intre sub tutela acestui operator regional – s-a văzut deposedată de numeroase atribuţii, ultima surpriză descoperită de consilierii locali fiind aceea că nu mai stabilesc ei preţul apei şi canalizării! Ei bine, această strategie numită „management integrat” s-ar putea repeta, scopul fiind de această dată gestionarea deşeurilor.
Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriat pentru managementul deşeurilor în Prahova” s-a întrunit săptămâna trecută, la Ploieşti, municipiul Câmpina fiind reprezentat de primarul Horia Tiseanu. „A fost o discuţie despre sistemul de management integrat al deşeurilor. Se are în vedere, oarecum, copierea sistemului de la apă şi canal, cu un operator unic regional, cu două rampe ecologice la Boldeşti Scăieni şi la Văleni, fiecare având o durată de utilizare de 15 ani, cu staţii intermediare de transfer în mai multe localităţi, printre care Buşteni şi Urlaţi. De asemenea, s-a discutat despre colectarea selectivă a deşeurilor, intenţionându-se introducerea în întregul judeţ a proiectului derulat în Ploieşti. Astfel, la nivelul localităţilor din mediul urban vor fi amplasate câte un grup de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor la 50 locuinţe (case) şi la 300 locuinţe (pentru blocuri). Este un proiect cu bătaie lungă, în care va fi un operator regional, care se va înfiinţa ulterior, exact pe modelul HidroPrahova. Dar nu cred că asta se va întâmpla prea curând”, a spus primarul Horia Tiseanu.

O seară de poveste cu Marcel Iureş

Marcel Iureş este unul dintre cei mai mari actori români ai momentului. A avut privilegiul de a juca la Hollywood, dar şi pe scene de teatru celebre din lume. A jucat alături de mari actori ai planetei, iar luni seară, pentru mai multe ore, zeci de câmpineni au avut privilegiul unei întâlniri cu actorul Marcel Iureş, o întâlnire iniţiată de Virgil Guran.

Marcel Iureş a atins multe teme de interes pentru cei prezenţi. S-a vorbit despre Băileştiul natal şi nea Mărin, dar şi despre Hollywood şi Bruce Willis sau depre implicarea actorilor în politică şi statutul artistului. Marcel Iureş a vorbit şi despre copilăria, despre lecţia primită de la bunica sa – „Muică, să fii cuminte şi cu îngăduinţă faţă de oameni, asta m-a învăţat pe mine bunica pe linie maternă care m-a crescut”, a mărturisit Marcel Iureş.
Criza actuală şi statutul, mai ales din punct de vedere financiar, al artistului au fost alte câteva teme care au revenit cu obstinaţie în discuţiile dintre public şi actor. „Eu nu consider că suntem în criză… Plătim doar preţul pentru că ne-am lăsat conduşi de nişte proşti. Iar acest lucru este valabil de la domnul Cuza încoace, Cuza fiind singurul conducător de os domnesc autohton care l-a avut România, iar de la el au rămas legea electorală, codurile, sistemul metric şi multe altele…” În privinţa condiţiei actorului român, Iureş a deplâns situaţia acestuia: „Ştiţi că un actor care iese de pe băncile facultăţii şi se angajează la orice teatru din ţara aceasta primeşte patru milioane şi jumătate de lei vechi lunar?! De la acest lucru pleacă totul…”
Experienţa hollywoodiană a fost unul dintre subiectele preferate ale publicului, existând multe curiozităţi legate de visul american, mai ales pentru un actor. „Este o adevărată industrie… Este ceva la scară gigantică… Când s-a lansat filmul „Războiul lui Tom Hart”, pe care l-am făcut împreună cu Bruce Willis, am aflat cu stupoare că lansarea avea loc în 30.000 de cinematografe în prima săptămână! La această scară se lucrează acolo, iar dacă vă spun cât câştigă Bruce Willis la un astfel de film, ne sinucidem cu toţii! În schimb, pot să vă spun că am constatat acolo că actorii care câştigă cel mai mult ştiu cel mai puţin textul, spre exemplu… Parcă ar fi chiar o proporţionalitate, dar, pot să vă spun că sunt cu adevărat profesionişti. Iar ca să vedeţi diferenţa, în România, maximul care se acordă pentru un film de către Consiliul Naţional al Cinematografiei este de câteva sute de mii de euro, în vreme ce un milion de dolari nu este nici cateringul la un film de la Hollywood! La noi, oricine a fost la putere, implicarea statutului faţă de film de teatru, de actori sau artişti, în general, este aproape nulă!”
Şi pentru că mulţi dintre cei prezenţi l-au întrebat pe Marcel Iureş când îl vor revedea la Câmpina, dar pe scenă, acesta a răspuns: „Cu mare plăcere, chiar am discutat cu Virgil Guran şi vrem să încercăm un proiect, care va include o prezenţă şi pe scena Câmpinei. Şi sper să fie cât mai curând, în ciuda dificultăţilor. De exemplu, sunt foarte afectat că nu putem să jucăm în teatrul de la Băileşti, pentru că acea sală a fost construită fără căldură, iar acesta – din păcate – nu este singurul exemplu. Oricum, sper să putem veni cât de curând la Câmpina şi pentru a juca!”

Impresionat de fotbalul britanic, după ce a jucat la... Newcastle, în rolul unui antrenor de fotbal
Marcel Iureş a jucat în filmul „Goal”, realizat în anul 2005, în regia lui Erik Sundstrom. În acest film, Iureş joacă rolul antrenorului formaţiei Newcastle. La Câmpina, el a povestit despre experienţa avută pe tărâm britanic, filmul fiind realizat chiar la Newcastle. „Pentru acest film, care s-a turnat chiar la Newcastle, am stat două săptămâni, aproape în fiecare zi, alături de această echipă. Am fost chiar şi la un meci al lor cu Liverpool, pe care l-au pierdut cu 2-1. Am fost efectiv impresionat de profesionalismul lor şi chiar am avut ocazia să-i spun selecţionerului Naţionalei noastre, Răzvan Lucescu, despre ceea ce am văzut acolo. Vedeta echipei era celebrul Alan Shearer, care era plătit cu aproximativ un sfert de milion de lire sterline pe săptămână! Avea câţiva oameni în jurul lui, care se ocupau doar pregătirea sa şi m-a impresionat un antrenament pe care l-am văzut la ei. Era unul dintre tehnicienii clubului care îi dădeau mingea de la câţiva metri, iar el trebuia să dea cu latul, cu şiretul, s-o preia pe piept şi apoi cu latul şi tot felul de combinaţii. A repetat acelaşi lucru, poate, de 1.500 de ori! De fiecare dată i se spunea. „Excelent!”, „Bravo!”, „Perfect!”, „Eşti cel mai bun!”... De fiecare dată... Apoi, la un alt antrenament, avea câţiva oameni care îi aşezau baloanele pentru lovituri libere de la marginea careului, din diverse poziţii. Iar el doar trăgea la poartă. Din 100 de lovituri, peste 80 au fost în vinclu! Cred că la orice oră din zi sau din nopate dacă îl pui să bată o lovitură liberă o dă în vinclu! A fost o experienţă extraordinară pentru mine!”

Liderii locali ai opoziţiei comentează moţiunea de cenzură

Săptămâna trecută a fost dominată, din punct de vedere politic, de moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii Uniunii Social Liberale împotriva Guvernului Boc. Chiar dacă moţiunea nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi aprobată, acest moment politic a generat comentarii pe toată scena politică naţională, dar şi locală.

Virgil Guran, preşedinte PNL Câmpina:

„Aşa cum am afirmat acum câteva luni, consider că acest guvern împreună cu partidele care compun actuala putere vor rămâne în funcţii până la alegerile generale. De ce afirm acest lucru? Pentru că interesul personal este atât de puternic pentru parlamentarii aflaţi la putere încât interesul naţional nu mai are nici o importanţă pentru ei. În ziua moţiunii de cenzură am participat la şedinţa Delegaţiei Permanente la grupul nostru parlamentar şi înainte de a se trece la vot, din discuţiile purtate cu parlamentarii noştri, mi-am dat seama că, din păcate, am avut dreptate, iar moţiunea nu a trecut. Îmi pare rău că suntem la mâna unor oameni care dovedesc că nu au onoare, că depindem inclusiv de UDMR şi că, sub pavăza „democraţiei”, oamenii aleşi de popor îşi bat joc de această ţară. Am văzut şi greva organizată şi am ajuns la concluzia că nici măcar oamenii care o duc rău şi foarte rău nu vor să se schimbe ceva. Mi-e teamă că şi la alegeri, inclusiv la cele locale, din Câmpina, oamenii se vor lăsa păcăliţi de promisiuni şi că veşnicii aleşi locali şi naţionali vor rămâne în funcţii. În acest caz, cu regret o spun, ne merităm soarta!”

Georgică Severin, senator, vicepreşedinte PSD Prahova:
 „Dezbaterile şi votul asupra moţiunii de cenzură au fost influenţate de modul în care puterea a tratat subiectul, la băşcălie. Tonul a fost dat încă de la primul cuvânt al reprezentanţilor PDL, prin Teodor Paleologu, care a avut treabă în discursul său cu PNL-ul, în vreme ce alţi lideri importanţi ai puterii, printre care Roberta Anastase, Anca Boagiu sau Traian Igaş, umblau prin sală şi discutau cu parlamentarii lor care semnaseră în perspectiva alegrilor interne din PDL pentru Vasile Blaga, încercând să-i determină să-şi retragă semnăturile de susţinere. Intervenţia liberalului Puiu Haşoti a venit după ce cu toţii am constatat lipsa de reacţie a lui Emil Boc faţă de o problemă gravă şi stringentă – declaraţiile reprezentanţilor autorităţilor maghiare făcute chiar pe teritoriul românesc.  Pentru mine a fost evident faptul că ei nu aveau intenţia să voteze la moţiune, tocmai din acest motiv aveau şi mulţi parlamentari absenţi, inclusiv din zona noastră, a Câmpinei, iar opoziţia avea o majoritate confortabilă, care s-a şi văzut la votul exprimat, până să intervină Roberta Anastase. Cert este că şi presa internaţională a preluat faptul că Guvernul Boc se bucură de o încredere unică în Europa, doar patru parlamentari votând în favoarea actualei puteri”.

Alegeri parlamentare în 2013?

Actuala putere a demonstrat că atunci când se lansează pe piaţă un subiect, cu siguranţă, el este dinainte amplu studiat în interiorul PDL. Aşa s-a întâmplat şi când preşedintele Băsescu a anunţat că renunţa la un an din mandatul său, pentru a se reveni asupra organizării simultane a alegerilor parlamentare cu cele prezidenţiale. Mulţi au spus că nu este vorba doar de un an, ci de doi. Ultimele parlamentare au fost în 2008, pentru un mandat de 4 ani, prezidenţialele au fost în 2009, pentru un mandat de 5 ani, matematic, diferenţa ar fi fost de doi ani.
Dar, nu... Întâmplarea a făcut ca primul care a elucidat misterul să fie câmpineanul William Brânză, deputatul pentru Diaspora din partea PDL, care – într-o emisiune televizată – a explicat destul de clar cum stau lucrurile: „Matematic şi pe Constituţie, alegerile parlamentare trebuie să aibă loc în 2013 şi nu în 2012″. Deputatul PDL a spus că mandatul unui parlamentar a început pe 15 decembrie 2008, atunci când a depus jurământul, şi se va termina pe 15 decembrie 2012. „Nici un guvern, oricât de hărnicuţ ar fi, n-ar putea organiza alegeri în decembrie. Cel mai probabil, alegerile parlamentare vor fi in ianuarie sau februarie 2013. Nu spun eu, o spune Constituţia!”, a afirmat William Brânză. Iar Constituţia îi dă dreptate pedelistului. Potrivit Articolului 63, al.2, „alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea Parlamentului”.
În aceste condiţii, dacă PDL chiar vrea asta, în 2012 nu vor fi decât alegeri locale, în luna iunie. Nu e nimic bătut în cuie, dar... orice e posibil când e vorba de actuala putere.

„Umbrela verde”, a doua oară la Câmpina

Şcoala Generală „Ion Câmpineanu” a organizat cea de-a doua ediţie a concursului naţional de creaţie cu tematică ecologică pentru elevii claselor I – XII, concurs intitulat „Umbrela verde”. Alături de şcoala câmpineană au mai contribuit la organizarea acestui concurs Inspectoratul Şcolar Prahova, Casa Corpului Didactic, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie.
Concursul propriu-zis a început încă din toamna anului trecut, orice elev din ţară putându-se înscrie la una dntre secţiunile - desen, pictură, grafică şi fotografie. Săptămâna trecută a avut loc jurizarea lucrărilor, la festivitate fiind prezenţi primarul Horia Tiseanu, artiştii plastici Marilena Gheorghiţă şi Water Paraschivescu, reprezentanţi ai organizatorilor şi cadrele didactice de la instituţia gazdă.
Înaintea jurizării propriu-zise, la fel ca la ediţia inaugurală, gazdele au prezentat un scurt program artistic susţinut de elevii Şcolii Generale „Ion Câmpineanu”.

Peste 160 de tone de moloz, descărcate pe malul Doftanei

Câteva zile la rând, pe malul râului Doftana, undeva în spatele fostei fabrici de cherestea „21 Decembrie”, se aduceau camioane întregi cu moloz care erau descărcarte pe malul râului. Un telefon a dat alarma în rândurile autorităţilor locale, care au reuşit să pună punct situaţiei. Astfel, s-a stabilit că era vorba despre o firmă din Valea Doftanei – Midvor Prod SRL, care, în total, a aruncat pe malul râului aproximativ 160 de tone de deşeuri (opt camioane a câte 20 de tone fiecare). Atât această firmă, cât şi cea constructoare (Geomin Bucureşti) au fost amendate cu câte 2.500 lei şi obligate să ia legătura cu operatorul de salubritate pentru ridicarea şi transportarea deşeurilor în locaţia stabilită de Agenţia pentru Protecţia Mediului. „Surpriza cea mare a fost când am aflat că deşeurile proveneau de la o entitate importantă – Institutul de Petrol, de la care nu ne-am fi aşteptat să procedeze în acest fel. Este vorba de peste opt camioane cu deşeuri din construcţii, depozitate pe malul râului cu intenţia ca ulterior să fie împinse în râu. Vă daţi seama ce ar fi însemnat asta?! Deşi aveau contract cu Floricon, au apelat la un privat care a rezolvat problema în felul lui şi a făcut un ghişeft. Mare păcat că instituţii importante procedează în acest fel! Suntem într-o situaţie destul de delicată pentru că noi obligăm orice persoană care obţine o autorizaţie de demolare să aibă un contract în acest sens cu firma de salubritate, dar contractul nu se execută propriu-zis, cei mai mulţi preferând rezolvări de genul acesteia. Iar dacă şi o entitate importantă cum este Institul de Petrol a ajuns să se preteze la aşa ceva...”, a declarat Paul Moldoveanu, secretarul Primăriei Câmpina.

Incendiile de vegetaţie au afectat peste 200 de hectare în Prahova

Peste 165 de pompieri au fost mobilizaţi, săptămâna trecută, pentru stingerea incendiilor de vegetaţie uscată declanşate în Prahova. S-a intervenit cu 21 de autospeciale de lucru cu apă şi spumă şi cinci autocamioane, iar suprafaţa pe s-au produs astfel de incendii a fost de peste 200 hectare. Printre localităţile unde au avut loc arderi necontrolate se numără şi municipiul Câmpina, alături de oraşul Breaza, comunele Cornu şi Proviţa de Sus. Incendii de vegetaţie uscată s-au mai produs în Ploieşti, Boldeşti Scăieni, Urlaţi, Măneciu, Măgurele, Bucov, Păuleşti, Valea Călugărească, Dumbrăveşti, Teişani, Apostolache, Podenii Noi şi Ceptura. Zilele trecute, un astfel de incendiu a avut loc şi pe latura sudică a dealului de la marginea comunei Cornu, incendiul putând fi văzut şi din Câmpina.

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova atrage atenţia celor care curăţă terenurile şi apoi dau foc vegetaţiei uscate că această acţiune reprezintă un pericol real pentru comunitate, mai ales atunci când în apropiere sunt locuinţe. Focul trebuie supravegheat permanent, iar zona de ardere trebuie izolată prin ararea unor fâşii de pământ.

Dublă aniversare în Jandarmeria câmpineană

În scurt timp, unitatea de jandarmi din Câmpina va avea un dublu prilej de aniversare, pe 30 martie împlinindu-se 55 de ani de la înfiinţarea unităţii, iar pe 3 aprilie, 161 de ani de existenţă a Jandarmeriei Române. Cu acest prilej, unitatea de jandarmi din Câmpina organizează mai multe activităţi: întreceri sportive sub genericul Cupa Jandarmeriei (14 martie - 1 aprilie); concurs de tir cu pistolul (23 martie); Ziua Porţilor Deschise şi adunare festivă (30 martie); ceremonial militar, întâlnire cu veteranii unităţii şi adunare festivă (1 aprilie).

Am primit pe adresa redacţiei

• Bună ziua tuturor colaboratorilor ziarului OGLINDA !

Numele meu este Paraschiv Corneliu şi sunt câmpinean. Am primit o foaie volantă la cutiuţa poştală cu ...nişte „ţepuşe” de la d-l Frăţilă Florin.  Am şi eu multe de spus. Sunt 3 ani de când am nenumărate probleme cu” d-na primărie Câmpina” atât personale cât şi la nivel de Asociaţie de Proprietari. Nu vă reţin acum cu aceste chestiuni şi aduc numai problema IMPOZITELOR. Ceva mai devreme le-am compus o scrisorică pe care o ataşez prezentei. Sunt destul de ponderat faţă de alte dăţi. Am deschis site-ul primăriei să văd cum au stabilit impozitele şi nu-mi dau seama de unde au scos aceste valori când legea spune cu totul altceva, aşa cum reiese din calculul din „scrisorică „. Acolo am fost explicit. Nu ştiu de când Câmpina a trecut la rangul II de la rangul III aşa cum am găsit cu ceva vreme în urmă pe acelaşi site. Nu este prima minciună cu care i-am prins. Multor adrese nu-mi mai raspund şi mi le clasează. Motivul invocat :că sunt sau au acelaşi conţinut deşi sunt reveniri ale mele pentru problemele la care n-au răspuns sau sunt contradictorii. Nu vor să răspundă la întrebările incomode aşa cum se va întâmpla şi cu această adresă. Concluzionând, impozitele sunt majorate cu 62%, cel puţin în cazul meu, faţă de litera legii. Ce-i de făcut, aceasta-i problema? După cum se observă, nu-i deranjează nici ţepe, nici audienţe, nici înjurături probabil iar de presă nici atât nu le pasă ....O OPINIE SOLIDA , cu argumente legale, cu susţinere largă şi un protest în faţa primăriei oare nu i-ar aduce cu picioarele pe pământ?  Ce spuneţi de această formă de PROTEST VEHEMENT prin surprindere ?  Când le-am solicitat lista Asociaţiilor de Proprietari, au refuzat deşi legea spune clar că este de interes public si trebuia postată pe site cum au şi spus într-o Hotărâre afişată.
Nu vă mai reţin . Aprob cele citite, am multe de adăugat şi dacă consideraţi că pot da o mână de ajutor oferindu-vă cazuri concrete şi situaţii cunoscute, vă stau la dispoziţie cu plăcere. Dacă nu, o să ajung cu ei în instanţă, altă cale nu văd dar asta nu rezolvă problemele generale ale comunităţii şi va fi un caz izolat, egoist dacă vreţi. Nu asta doresc ci să ne scuturăm de asemenea ploşniţe incapabile cât mai curând cu putinţă.
O precizare: nu fac, nu am făcut şi nici nu voi face politica cuiva, ci pe a mea.
 O zi bună vă doresc şi spor în ceea ce faceţi.

Cu stimă, Paraschiv Corneliu   

Către,
PRIMARIA MUNICIPIULUI CÂMPINA
DIRECŢIA ECONOMICĂ  si  CONSIULIUL  LOCAL            
Subsemnatul Paraschiv Corneliu cu domiciliul în Mun. Câmpina, str Orizontului nr.11, bl.43, apt.18 , contribuabil la bugetul local, primind înştiinţarea de plata a impozitelor  pe clădire si mijloace de transport pentru anul 2011, văzând prevederile legale  în materie , respectiv noul COD FISCAL  aplicabil din ianuarie 2011, comparând cu impozitele plătite anul trecut, doresc să primesc explicaţii pentru majorările ilegale ce le-aţi stabilit referitor la taxele şi impozitele locale.
  Voi exemplifica concret acest aspect în cazul subsemnatului.
In Certificatul de atestare fiscală nr.55740/27.05.2008  şi Rol fiscal nr.1016752 , figurez cu o suprfaţă utilă a apartamentului de 62.30 mp.
Conform TITLULUI IX , CAP 2 , Impozite şi taxe pe clădiri citim la Art.251 modul de calcul al acestui impozit ţinându-se seama de tipul clădirii, utilităţile din dotare, vechimea, rangul localităţii, zona locaţiei etc.  Câmpina este o localitate de rangul III, zona imobilului este B, constructia este din beton armat cu toate utilitaţile aferente; conform tabelului valoarea impozabilă este de 669 lei pe mp. Prin urmare valoarea impozabilă a apartamentului meu este : 62,30 X 669 =  41.678,70 lei şi impozitul de 0,1%  adică, 41,6787 lei.  Cum clădirea este în zona B, se aplică coeficientul de multiplicare conform tabelului de 2,20 diminuat cu 0,1 procente datorită faptului că blocul depăşeşet trei nivele şi 8 apartamente, deci coeficientul de multiplicare este de 2,10. Prin urmare impozitul legal este de   41,6787 X 2,10 = 87,525 lei. Această sumă se diminuiază cu 10% întrucât blocul a fost dat în folosinţă in1975 , deci are 36 de ani vechime. In final, scăzând  aceşti 10% adică 8,75 lei,  rezultă un impozit legal calculat de 78,77 lei şi nu 143 lei cât imi impuneţi
   Art.287 şi 288 , permite consiliilor locale , judeţene, o majorare de maxim 20%  NU A IMPOZI-   TELOR DE ANUL TRECUT ci a impozitului LEGAL CALCULAT cum am arătat mai sus.
 Din 2010 n-au trecut 3 ani ca să vă prevalaţi de prevederea  Art.292  pentru a indexa cu rata inflaţiei.
 Calculând o majorare de 20%, adică de 15,75 lei, se ajunge la maxim legal şi admisibil de 94,524 lei departe de 143 lei  nu mai puţin decât 48,476 lei ceea ce echivalează unei creşteri abuzive de 62 de procente nu 20 !!
  Intenţionam a plăti ce se cuvine legal de plată,  până la 31 martie ac.aşa cum fac de 36 de ani, dar nu voi plăti până nu justificaţi legal că aveţi dreptul de a pune orice bir pe spatele nostru fără ca noi să avem dreptul de a ştii ce se face/ nu se face/ cu  aceşti bani, fără a ne consulta în prelabil dacă suntem sau nu de acord, dacă ne ţin buzunarele aproape goale. Câmpina nu este lovită de criză ?
 Dacă veţi aplica penalizări de întârziere a plăţii acestor impozite, tot abuziv după cum au fost şi calculate şi nici nu veţi răspunde la prezenta până la 30 martie, voi da curs invitaţiei d-lui secretar Moldoveanu Paul.  
O întrebare pentru  domnii consilieri , 19 persoane la număr ; înainte de a vota un buget sau orice altceva care lezează profund dreptul legitim al cetăţeanului , luaţi creionul în mână şi faceţi socotelile corect , în litera legii,  sau numai ridicaţi mâna ca o sabie asupra vrăjmaşului ?
    În 2009, în 2010  şi nu numai, aţi tot crescut taxele şi impozitele; ca orice contribuabil, vreau să ştiu şi eu ce s-a făcut cu tot bugetul de anul trecut, cât au costat lucrările înşirate pe fiţuica ataşată la Inştiinţarea de plată, o justificare punctuală a tot ce scrie acolo. Mai faceţi o fiţuică cu toate aceste costuri şi datoriile de până acum ce le-aţi făcut  la bănci, pe care tot noi le vom plăti ani buni,  nu cei care au avut ambiţii si idei năstrujnice aruncând banii altora în van.
   Se mai mira cineva din primărie că…”lumea nu-i interesată să voteze formidabilele proiecte de trecere pe sub pământ”…numai 2 – 300 de semnatari.   Iată, aveţi votul „NU” pentru asemenea minuni; pe când şi un metrou sau un aeroport, mai daţi un ban pe proiecte „fezabile” moarte înainte de a se naşte. Aţi auzit de zicala:  „ne-a ajuns cuţitul la os ?”  Ataşez şi un articol la prezenta, poate daţi o „replică” pe site-ul primăriei, se poartă la Câmpina. V-a spus cineva până acum că s-a săturat de asemenea ADMINISTRATIE locală? Atunci o spun eu , justificat!

Câmpina, 15 martie 2011                                                  
Paraschiv Corneliu     

• Scrisoare deschisă

Misterioasa clădire din curtea  Colegiului Naţional „Nicolae Grigorescu” din Câmpina

Doamnă Directoare a Colegiului,
    Mă adresez Dumneavoastră, dar şi D-lui Horia Tiseanu, Primar al Municipiului Câmpina, D-lui Director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi D-nei Marinela Peneş, arheoloagă şi Directoare a Muzeului de Istorie şi Arheologie al Judeţului Prahova, cu tot respectul pe care îl port oraşului şi îl datorez şcolii în care au învăţat, la clasele de Matematică, toţi cei trei fii ai mei.
    Cu ani în urmă, imediat după Revoluţie – data exactă se poate lua din Jurnalul D-lui C. Trandafir, profesor în acel timp la Colegiu şi pătimaş diarist – din curtea şcolii a început să fie demolată o clădire situată oarecum în mijlocul ei. Din raţiuni, nu ştiu cât de superioare. (Poate mă şi ne desluşeşte cineva). Am văzut întâmplător sângerarea zidurilor – din bolovani de rîu încastraţi în casete de cărămidă. Şi cum nu sunt nesimţitor în astfel de cazuri, m-am apropiat de locul crimei. Mândreţe de ziduri medievale rezistaseră până atunci timpului şi, cu toată vitregia vremurilor, probau că se găsiseră până în ceasurile acelea nefaste oameni care să le ocrotească. Ultimul, dar nu şi cel de pe urmă, fiindcă, după mine, se poate spune despre el că a fost un zeu al arhitecturii, a fost recent comemoratul Toma T. Socolescu, proectantul Liceului (aşa s-a chemat la început prestigioasa instituţie: Liceul de băeţi „Dimitrie Barbu Ştirbei”). Cum, în tinereţea mea fusesem arheolog, formându-mă nu numai la Universitatea din Bucureşti, dar şi pe Şantierul Arheologic de la Târgşorul Vechi – unde am ucenicit şi am lucrat trei ani şi unde sunt încă scăldate de soare importante vestigii medievale – m-am dus imediat la D-l Director Sergiu Popa. Om luminat – era Profesor de Fizică – D-Sa a oprit pe loc masacrul. S-a adresat apoi Muzeului de Istorie şi Arheologie şi, mi se pare, şi Oficiului Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Au venit, de la Muzeu, arheoloaga Nina Neagu (acum Grigore, după căsătoria cu fostul medic legist al judeţului) şi, de la Oficiu, artistul plastic Valter Paraschivescu. După cercetările arheologice efectuate, D-l Popa a primit liber la demolări. Astfel, clădirea aceea (insignifiantă după cele mai autorizate instituţii ale judeţului), ca vestigiu medieval a rămas numai în amintirea mea. Şi, desigur, şi în raportul de săpătură.
    Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri şi, după un deceniu şi mai bine de la demolarea până în rasul pământului, şcoala s-a gândit că are nevoe de o adevărată sală de sport. Au fost demolate atunci şi vechiul Gimnasiu şi urmele din pământ ale vechii clădiri, acolo unde noua clădire trebuia să-şi înfigă fundaţiile. Şi, ca şi prima dată, s-a făcut din nou apel la Ploeşti. Şi din nou săpături. A venit, dacă nu mă înşel, fiindcă nu mai eram la Câmpina, regretatul nostru coleg, arheologul Dan Lichiardopol. Şi din nou undă verde.
    Acum, când am trecut în umbra vieţii şi, ca şi în tinereţe, roade din mine viermele Arheologiei – al acelei ştiinţe care, bine însuşită şi bine aplicată, este la fel de exactă ca Matematica – aş vrea să ştiu şi eu ce a fost cu acea clădire. Şi, ca şi mine, poate că ar fi tot aşa de interesat să ştie şi D-l Primar al Municipiului Câmpina. Ş.a.m.d. Şi Istoria oraşului şi Istoria naţională şi Istoria universală. Şi, fiindcă, în ignoranţa mea – pe măsură ce înaintez în vârstă îmi dau seama cât de multe nu ştiu – nu am găsit pe nicăeri referiri la cercetările efectuate asupra acelei clădiri şi înainte ca tăcerea să se aştearnă definitiv asupra ei, cer instituţiilor implicate să dea publicităţii rapoartele de săpături arheologice respective. Nu este o rugăminte ci, o somaţie. La care, orice instituţie serioasă poate răspunde în câteva ore. (Nu zic ceasuri. Cu ceasurile este mai complicat. Se mai opresc, le mai sar capacele în buzunarele nu ştie nici Poliţia şi nici Parchetul cui. Pentru conformitate trimit la articolul meu Martor de cuvînt. Furtul din tezaurul Muzeului Ceasului din Ploeşti, publicat tot în „Oglinda de azi”, la 7 Septembrie 2010.) Am şi avem dreptul să ştim.

Octavian Onea

B.P. Hasdeu, in memoriam

(173 de ani de la naştere)

Obişnuiţi cu programele dense, variate şi complexe - oferite periodic de către Muzeul Memorial «B.P. Hasdeu» -, câmpinenii au savurat o nouă şi reuşită întâlnire cu personalităţi ale lumii hasdeene: Jenica Tabacu, Ionel Oprişan, Crina Decusară Bocşan, Mircea Coloşenco, Gherasim Rusu Togan şi Alin Ciupală.
Activitatea organizată de Primăria şi Consiliul Local Câmpina, precum şi de Muzeul «B.P. Hasdeu» şi Fundaţia Hasdeu, la Castelul Julia Hasdeu, a cuprins cinci prelegeri, două expoziţii pe sticlă şi o expoziţie de carte.
Simpozionul a debutat cu expunerea „Ştim totul despre Julia Hasdeu?”, în care, pe baza celor 4000 de documente cercetate, prof. dr. Ionel Oprişan a făcut o serie de afirmaţii tranşante: „Ne aflăm la o răscruce în privinţa lucrărilor Juliei Hasdeu. (...). Valorificarea operei Juliei a început prost. (...). Cercetătorii au rămas surprinşi de întinderea operei ei. (...). Julia se află într-o stare de creaţie deosebită, de geniu”.
Dl. Oprişan consideră că unele „cărticele” (aşa cum au afirmat câţiva analişti) nu sunt destinate copiilor. De asemenea, apreciază că „Hasdeu a luat dintre textele Juliei numai pe cele care i-au convenit”. Acestea sunt adaptate la realitatea românească.
O altă prelegere interesantă, „De la «Perit-au Dacii» al lui B.P. Hasdeu la «Ami de Trajan» al Juliei Hasdeu”, susţinută de prof.dr. Crina Decusară Bocşan, a scos în evidenţă o temă istorică, tratată de toţi membrii familiei Hasdeu. Printre altele, lectora a remarcat că „Julia trebuie să fie accesibilă. (...). Tot ce face este prin voinţa dlui. Hasdeu. (...). Nimic nu este la întâmplare. (...) Dorinţa Juliei era să semneze pseudonim. (...) Julia n-a făcut spiritism!” Julia Hasdeu - consideră autoarea - a scris şi cărţi pentru copii, dovada constituind-o dedicaţia ei „Amicelor mele de vârstă cu mine”. Potrivit d-nei Bocşan, toate poeziile Juliei, apărute în „Opere complete”, au fost cenzurate, fiindcă aveau în text cuvintele „Dumnezeu”, „Fecioara Maria” etc. Prelegerea s-a încheiat cu poezia Juliei, „Cântec dac” (1885).
Cu dezinvoltura caracteristică, muzeograful Mircea Coloşenco a delectat spectatorii cu „Dinastia Hasdeu”, nu înainte de a le aminti că, în lunga activitate, a vizitat peste 500 de case culturale şi a efectuat peste 200 de călătorii în toată ţara... „Manolescu s-a opus publicării manuscriselor lui Eminescu, considerându-le maculatură, dar această maculatură este a unui geniu. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu manuscrisele Juliei. Şi ea are o maculatură de geniu”, a precizat muzeograful, apreciind că „Julia merită să aibă o ediţie critică”.
Etnofolcloristul Gherasim Rusu Togan, cu vocea baritonală şi accentul ardelenesc, a reţinut atenţia publicului cu prelegerea „Două personalităţi ale culturii prahovene: Hasdeu - Iorga”, o admirabilă paralelă literară. „Ţăranul din Ardeal a fost nobil”, a spus cu mult patos profesorul Rusu. Lectorul a vorbit şi despre interferenţele de destine între Hasdeu şi Iorga: „Ambii au avut nevoie de aceeaşi comoară a poporului român, folclorul. Nu există domeniu al culturii populare în care să nu se întâlnească cei doi”.
Insipirat, istoricul Alin Ciupală a renunţat la tema iniţială - evitând astfel suprapunerile unor subiecte -, în favoarea unor atractive „Amintiri despre Hasdeu”. Lectura operei unui basarabean a adus în faţa spectatorilor o serie de personalităţi ale culturii româneşti, în frunte cu celebrul cărturar B.P. Hasdeu.
În partea finală a simpozionului, invitaţii au admirat expoziţiile pe sticlă ale artiştilor plastici Andrei Suditu şi Melania Goage, precum şi expoziţia de carte prezentată de Ionel Oprişan.

                             Theodor MARINESCU

O profesie periculoasă – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Ultima repriză (5)

Urmare acestei rezoluţii, am fost anchetat la Ploeşti, întâi de CJCES. «Băiete», mi s-a spus (persoana e în viaţă), «să nu crezi că e de la noi» – avusesem mai multe clinciuri cu şefii de sus, fiindcă Muzeul Hasdeu (sper că am martori toţi vizitatorii săi) a fost o oază a libertăţii spiritului în timpul muzeografiatului meu – «uite ce scrie aici!». Şi mi-a arătat, şi am citit cu ochii mei. Şi am văzut că le venise acum apa la moară şi aveau un mandat pe care doreau să-l aplice. Apoi am fost chemat la Ion Traian Ştefănescu, secretarul cu propaganda al Comitetului judeţean de partid, om deosebit de dur şi de temut. Dar şi profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Pe care, Nota mea de 8 pagini, în care făcusem o cronologie a subiectului, l-a prins. Astfel că, după a citit-o, m-a şi ascultat. Şi l-a chemat pe Hugo Doljan, şeful Oficiului juridic (mi se pare) al Consiliului judeţean, ca să facă demersurile pentru anularea Certificatului de moştenitor din 1973, cum cerusem eu. «Nu se mai întoarce roata, tovarăşe secretar», a zis Doljan, iar Ştefănescu, aflat călare pe ea, n-a vrut să-l contrazică. «Să-i duci Tamarei Dobrin un rezumat de 2 pagini, pentru că ea n-o să citească atât», m-a concediat Ştefănescu (nu şi de la Muzeu, cum s-a întâmplat cu alţii, la alte instituţii).

Competiţie de şah la Poiana Câmpina

Şcoala „Înv. Ion Mateescu” din Poiana Câmpina a găzduit sâmbătă o competiţie de şah, la care au participat jucători de la echipele: Cameron Energy, Neptun, Oţelul (din Câmpina), Poiana Câmpina, Tricolorul Breaza, Jeco Bucureşti, Uztel din Conpet, ambele din Ploieşti. Organizată de Primăria Poiana Câmpina, competiţia s-a bucurat de un succes deosebit, clasamentul final arătând astfel: 1. Răzvan Oprişor (Cameron); 2. Florin Bohâlţea (Oţelul); 3. Sebastian Marin (Tricolorul); 4. Nicolae Achim (Poiana); 5. Dan Cimpoiaşu (Conpet). Competiţia a fost arbitrată de Ion Neculae.

Victorie decisivă pentru promovare!

CSM Câmpina – Intersport Filipeşti 4-2 (3-1)

„Este o partidă foarte importantă pentru noi din două puncte de vedere. Ne confruntăm cu principala contracandidată la promovare, iar în acelaşi timp, este şi o chestiune de orgoliu, echipa Intersport Filipeştii de Târg fiind singura care a reuşit să ne învingă în actuala ediţie de campionat. Este o echipă cu experienţă, dar eu sper ca valoarea lotului nostru să-şi spună cuvântul şi să realizăm un joc frumos şi o victorie frumoasă” – spunea înaintea jocului preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran. Iar jucătorii CSM-ului au obţinut exact cele două lucrărui de care vorbea preşedintele lor – revanşa şi detaşarea în lupta pentru promovare.
Câmpinenii au început bine şi au marcat rapid prin Budileanu (min. 5 – şut din apropiere după ce portarul adversa a respins cu dificultate o minge trimisă puternic de Gânju din lovitură liberă de la 18 metri) şi Vintilă (min. 16 – lob de la 14 metri). Apoi, la o greşeală în centrul defensivei câmpinene, Gânju îl agaţă pe Pană în suprafaţa de pedeapsă, iar penalty-ul acordat de Geambazu este transformat de A. Motrişan. Era minutul 32, iar după numai patru minute, câmpinenii refac diferenţa de două goluri, prin reuşita lui Negreanu. A fost cel mai frumos gol al partidei - Hromei a recuperat o minge, a pătruns pe aripa dreaptă şi l-a deschis excelent pe Negreanu, care a reluat imparabil, din vole, din apropierea punctului de pedepasă. După pauză, scenariul continuă pe aceleaşi coordonate. Hromei duce scorul la 4-1, în minutul 52 (cu o lovitură de cap după o centrare de pe partea dreaptă, din lovitură liberă), pentru ca în minutul 56, beneficiind de o desincronizare în defensiva gazdelor, Manea să-l lobeze pe Cosmineanu. Câmpinenii ar mai fi putut să înscrie o dată, în minutul 72, dar Gânju a ratat lovitura de pedeapsă obţinută de Negreanu.
Nici un moment pe parcursul celor 90 de minute ale jocului nu s-a pus problema învingătoarei, elevii lui Opatchi detaşându-se net şio asigurându-şi în mare parte chiar promovarea, după ce distanţa dintre primele două locuri a crescut la 12 puncte.

Marcatori: Budileanu (5), Vintilă (16), Negreanu (36), Hromei (52)/ A. Modrişan (32-11m), Manea (56).
CSM Câmpina: Cosmineanu – Burchi, G. Radu, Gânju, Georgescu – Vintilă (88 Tuchilă), Ilioiu, Budileanu, Necula (46 Negoiasă) – Negreanu, Hromei (53 Dârstaru). Rezerve: Marinică – Bej, Grigoraş, Motoroiu. Antrenor: Robert Opatchi.
Intersport: Costache – Zaharia, Pantaia, Gătescu, Stroelescu – C. Grigore, Manea (70 Rădoi), Bădică, Ojică - A. Motrişan (46 D. Motrişan), Pană (80 Tuţică). Rezerve: Dumitrescu – G. Grigore, Păduraru. Antrenor: Emil Gherghiceanu.
Arbitri: Ciprian Geambazu – Daniel Bunea (Câmpina), Iulian Roşală (Ploieşti).
Observator: Constantin Miclea (Buşteni)

Vintilă, recuperat în timp record
În urmă cu ceva timp, Adrian Vintilă, unul dintre jucătorii CSM-ului cu un potenţial imens, a suferit o accidentare destul de urâtă – întindere de ligamente. Cei care au jucat fotbal ştiu cât este de păcătoasă o astfel de accidentare şi cât de greu se reface. La Adrian Vintilă a fost un adevărat miracol, după cum ne mărturisea unul dintre acţionari, Cristin Preda: „A fost de-a dreptul un miracol. După numai şase şedinţe de tratament la clinica Beike, cu un specialist chinez, Vintilă şi-a revenit complet şi poate juca la potenţial maxim”. Şi a jucat, înscriind inclusiv un gol superb.

Virgil Guran: „Se poate spune că ne-am asigurat promovarea!”
Imediat după fluierul final al partidei, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „A fost derby-ul seriei, iar după evoluţia jocului consider că nu s-a pus nici un moment problema victoriei. Am jucat mai bine, s-a văzut în mod clar diferenţa dintre cele două echipe şi cred că am obţinut o victorie meritată şi concludentă. Mai mult, cred că se poate spune că ne-am asigurat promovarea, pentru că avem acum un avans de 12 puncte. Am convingerea că putem realiza o echipă adevărată, care să aibă un cuvânt important de spus în viitoarea ediţie a eşalonului superior. În plus, cred că ne-am luat cu adevărat revanşa faţă de Intersport, singura formaţie care ne-a învins în acest campionat”.

Două amicale utile pentru juniorii CSM

În ultima săptămână, juniorii CSM-ului au susţinut două meciuri de verificare, ambele în deplasare, extrem de utile, în vederea închegării unei formule cât mai omogene, dar şi a creşterii experienţei de joc a tinerilor jucători. În prima dintre aceste partide, CSM-ul a jucat cu Petrolul Ploieşti şi după ce a condus la pauză cu 2-1, s-a văzut înfrântă în repriza a doua cu scorul de 4-2. În al doilea joc de verificare, desfăşurat la Ştefeşti, în faţa formaţiei Petrolul 95 Ploieşti, CSM s-a impus cu scorul de 2-1.