29 noiembrie 2011

Un om de afaceri din Câmpina şi-a găsit dreptatea la CEDO

Tribunalul Internaţional de la Strasbourg a obligat
statul român la despăgubiri morale şi materiale

 
Mulţi s-au grăbit să spună despre Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina, că ar fi făcut puşcărie, lucru total neadevărat. Iată că adversarii politici ai omului de afaceri, cei care au „aruncat” pe piaţă aceste zvonuri cu intenţia clară de a-l discredita, au acum o problemă. Rezoluţia pe care a primit-o Guran de la Curtea Europeană pentru Drepurile Omului  arată că modul în care acesta a fost anchetat de instituţiile statului a fost un abuz.
Reamintim că Virgil Guran a intentat, în 2006, proces statului român în care reclama încălcarea drepturilor omului pentru abuzul de a fi fost cercetat şi reţinut fără temei, în anul 2000, de către procurorii regimului Constantinescu.
 Conform deciziei dată de Tribunalul Internaţional de la Strasbourg statul român este acum nevoit să-i plătească omului de afaceri câmpinean daune morale în valoare de 1.600 euro. „Nu mă interesează compensaţia materială, dar mă bucură cea morală. Pentru mine a fost important să demonstrez că am avut dreptate şi că statul român continuă practicile comuniste, abuzând de putere şi încercând să îi reducă la tăcere pe cei care încearcă să se opună sistemului corupt în care trăim”, spune preşedintele organizaţiei locala a PNL. Având în vedere cele spuse mai sus, apare, fără echivoc, întrebarea: oare cei care au făcut tot posibilul ca imaginea lui Guran să pară a fi una pătată, cât ar trebui să plătească? Trecând peste toate abuzurile şi problemele cu care s-a confruntat, Virgil Guran trăieşte cu speranţa că societatea actuală se poate schimba şi le transmite oamenilor că „numai având o reacţie, numai opunându-ne nedreptăţilor făcute de cei de la putere, putem avea o ţară normală, o ţară de care să fim mândri”.

Manifestări de Ziua Natională a României

Cu prilejul aniversării a 93 de ani de la marea sărbătoare a Reîntregirii Neamului Românesc din 1 Decembrie 1918, Primăria Câmpina organizează miercuri, 1 Decembrie, ora 11.00, în Centrul Civic (la Monumentul Soldatului Necunoscut) o  festivitate oficială. Cu această ocazie va avea loc un scurt ceremonial religios, apoi vor depune coroane sau jerbe de flori Asociaţia Cultul Eroilor, Primăria Câmpina,  Garnizoana Câmpina, Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”, alte instituţii locale, unitaţi de învăţământ din municipiul Câmpina, partide politice, reprezentanţi ai societăţilor comerciale etc. La ceremonial vor fi prezenţi urmaşi ai eroilor căzuţi pentru patrie, veterani de război, cadre militare active, în retragere sau în rezervă, elevi etc.
Ceremonialul se va încheia cu defilarea în centrul municipiului Câmpina  a Gărzii de Onoare, constituită din efectivele de  pompieri şi de jandarmi din Câmpina.

Cuvântul care înţeapă

Ce mai înseamnă azi Ziua Naţională

Urmăresc cu interes de ceva vreme site-urile de socializare unde sute de mii de români îşi petrec timpul în spaţiul virtual, dar şi pe cele oficiale, ale instituţiilor statului, din dorinţa de a observa care este starea de spirit a poporului înaintea celei de-a 22 ediţii postdecembriste a Zilei Naţionale.
Cu unele mici excepţii în care am constatat palide semne ale unor trăiri naţionaliste (de exemplu afişarea pe facebook a unui filmuleţ în care Petre Ţuţea vorbeşte despre Ziua Naţională a României şi însemnătatea ei), poporul se arată mult prea puţin dispus să iasă din lehamitea cotidiană, pentru a trăi sub o formă sau alta mândria de a fi român.
Ştiu că mulţi dintre cei care vor citi aceste rânduri şi-ar dori să mă întrebe în ce constă mândria de a fi român în zilele noastre. Mândria de a fi român în anul de graţie 2011 nu este doar o sintagmă folosită din când în când de unul ca mine în diverse scriituri, ci este în primul rând respectul pentru sacrificiul înaintaşilor noştri şi, de ce nu, pentru cei care în prezent pun umărul, fiecare în pătrăţica lui, la bunul mers al ţării în care s-au născut. Dar nu despre asta mi-am propus să vorbesc azi, ci mai degrabă despre filozofia simplă a românului „arestat la domiciliu” în urma sentinţei propriilor temeri.
De pe forumurile reţelelor de socializare reiese faptul că pentru cei mai mulţi dintre cetăţenii patriei, Ziua Naţională nu reprezintă mai mult decât 24 de ore libere în plus, în care şi-au programat o şedinţă de terapie tv ori, în cel mai bun caz, una de shopping la mall. Iată câteva exemple în acest sens, unele chiar haioase, dintre zecile de mii de postări afişate pe facebook: unul zice – „pe 1 decembrie am să urmăresc reclamele tv în care aflăm atât de artistic că cei de la firmele de recuperări debite sunt şi ei oameni” sau altul – „toţi distribuitorii firmei ... şi-au dat întâlnire în mall-ul ... Se organizează un party”. Sau o alta – „Imi duc familia la cea mai apropiată oală de sarmale oferită moca de vreo primărie”. Şi exemplele pot continua până te plictiseşti sau te umflă râsul. Aşadar, sunt semne destul de clare că de ziua ei naţiunea va lipsi şi de această dată de la paradă, lăsând cale liberă  politrucilor iubitori de festivism, pentru care România nu înseamnă decât ţara unde le creşte contul în bancă pe spinarea proştilor.
P.S. 1 Zilele trecute, administraţia Tiseanu a dat ordin de împodobire a oraşului cu tot felul de ghirlande, becuţele şi figurine, în aşteptarea sărbătorilor de iarnă. Cum se lasă seara, oraşul străluceşte în culori de galben, albastru şi roşu. Unii au zis că sunt culorile naţionale, dar alţii, mai cârcotaşi, că ar fi vorba de cele ale USL. Să fie, oare, un semn al schimbării sau doar o întâmplare?
P.S. 2 De Ziua Naţională, vă doresc dumneavoastră, cititorilor mei, o zi liniştită, mai mult optimism şi vă chem să spunem împreună La Mulţi Ani, România!

Editorial

DANSÎND PE RUINE

Dacă micul (niciodată nu va fi el însuşi, mereu „micul” altcineva) Stalin de la PSD şi-ar fi propus să fure adepţilor săi şi ultimul argument logic pentru susţinerea acestui partid- aberaţie, atunci a reuşit cu brio. Ştiu că în lumea noastră politico-mediatică logica şi interesul public sunt ultimele dintre ultimele preocupări….şi totuşi! Într-o Europă pe pragul prăbuşirii, a iniţia suspendarea primilor doi oameni din stat, a bloca practic vreme de mai multe luni activitatea Senatului, a face un gest care duce clar la pierderea locului 2 în stat, sunt dovezi nu numai de prostie (au scris-o săptămîna asta cîţiva oameni excedaţi de stupiditatea co(s)mică a deciziei), ci de-a dreptul de înaltă trădare. Nu mă joc cu vorbele. Dl. Ponta nu a avut nici măcar minima decenţă de a inventa un motiv, anunţă suspendarea preşedintelui, urmînd ca „argumentele” să fie comunicate ulterior. Colegul de alianţă, profesorul de istorie Antonescu, ar putea să-i amintească dlui. Ponta că tocmai acesta era scenariul proceselor staliniste: se fixa sentinţa de condamnare şi apoi se căutau şi dovezile (dar cine mai avea timp de asta?). Cu excluderea lui Geoană lucrurile stau la fel, cine a citit stenogramele şedinţelor forurilor decizionale, are de ce să aibă frisoane despre ce ar însemna ţara ajunsă pe mîna acestor oameni. Presa, în loc să funcţioneze după principiul urgenţei, joacă disperată pe audienţă, şi nu pare a realiza că stabilitatea este singura monedă de schimb care ne permite supravieţuirea într-un moment de criză pe care Europa nu l-a mai avut de la război încoace, adică de aproape 7 decenii, ocoleşte temele majore. E lesne de plîns pe umărul pensionarilor care manifestau în faţa guvernului. Dar cine să observe cu cîte procente scăzuse real pensia lor în chiar acea zi prin devalorizarea abruptă a leului în momentul în care s-a anunţat pornirea procedurilor de suspendare a preşedintelui?

Ultima rectificare bugetară majorează unele cheltuieli de personal şi le micşorează pe altele

La ultima şedinţă ordinară a consilierilor municipali, a fost aprobată o nouă rectificare a bugetului Câmpinei, împreună cu aprobarea rectificării bugetelor ordonatorilor terţiari de credite pe anul 2011. Din analiza stadiului lucrărilor de investiţii şi al lucrărilor de reparaţii curente, a rezultat necesitatea redistribuirii unor sume atât între anumite capitole de cheltuieli, cât şi în cadrul unor capitole de cheltuieli. Rectificarea a avut la bază  adresa nr.40.226/31 oct.2011 a D.G.F.P. Prahova, prin care se majorează plafonul maxim admis al cheltuielilor de personal pentru anul fiscal curent. De fapt, unele cheltuieli de personal au fost mărite, iar altele, micşorate. Astfel, la capitolul „Ordine publică”, s-a majorat plafonul cheltuielilor de personal cu 70.000 lei pentru acoperirea drepturilor de personal pe ultima lună a acestui an. La capitolul „Serviciul Public de Evidenţa Persoanelor”, majorarea plafonului maxim al cheltuielilor de personal reprezintă 7.000 de lei. Tot la acest capitol au fost reduse prevederile aprobate cu suma de 916.000 lei, prin renunţarea la suma constituită ca fond de rezervă aferent anului 2011. Pentru capitolul „Autorităţi executive”, a fost operată reducerea plafonul cheltuielilor de personal cu 200.000 lei şi al cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 100.000 lei, din cauza neacordării unor drepturi salariale câştigate în instanţă, în urma soluţionării unor litigii de muncă prin sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile. La capitolul „Asistenţă socială”, se diminuează cheltuielile de personal „Creşă” cu 10.000 lei, dar, în paralel, se suplimentează plafonul cheltuielilor de personal cu 160.000 lei pentru asistenţii personali.

200.000 de lei vor fi acordate Spitalului Municipal pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere

Consiliul Local a locat 200.000 de lei Spitalului Municipal, pentru acoperirea unor cheltuieli de întreţinere şi funcţionare. Se ştie că al doilea spital al judeţului trece printr-o perioadă financiară dificilă (unii vorbesc chiar despre un blocaj financiar), cauzată de faptul că CJAS Prahova a decis să deconteze, pentru lunile ultimului trimestru al anului, de trei până la şase ori mai puţine externări decât în fiecare lună a primelor trei trimestre. Astfel, pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, CJAS Prahova nu decontează la Spitalul Municipal decât 512, 129 şi respectiv 342 de externări. Dat fiind faptul că principala sursă de venituri a spitalului o reprezintă banii primiţi de la Casă pentru serviciile medicale prestate în timpul spitalizărilor, cei 200.000 alocaţi de municipalitate vin ca o salvatoare gură de oxigen. Aceşti bani vor fi folosiţi numai pentru plata utilităţilor, astfel încât din fondurile diminuate care vor fi primite de la CJAS, la care se vor adăuga alte venituri proprii ale spitalului, să poată fi plătite salariile tuturor angajaţilor. Pentru Spitalul de Psihiatrie Voila s-a redistribuit suma de de 20.000 lei în vederea acoperirii cheltuielilor de reparaţii capitale care se fac la Pavilionul 7 – Şcoala Sanatorială. La capitolul „Sănătate” din cadrul bugetului local, pentru cabinetele medicale şcolare se reduc cheltuielile cu 70.000 lei, dintre care: cheltuielile de personal – cu 60.000 lei;  cheltuielile pe bunuri şi servicii – cu 10.000 lei. De menţionat că toate aceste ultime cheltuieli de personal sunt finanţate exclusiv din fondurile D.S.P. Prahova.

Prin rectificare de buget, învăţământul câmpinean a primit aproape 420.000 de lei

Prin ultima rectificare de buget a acestui an, consilierii municipali au alocat 416.000 de lei învăţământului câmpinean. O parte din bani, 233.360 de lei, vor fi folosiţi pentru plata salariilor aferente lunii decemebrie 2011, iar 65.000 pentru acoperirea tuturor categoriilor de burse şcolare acordate în baza dosarelor aprobate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ din municipiul nostru. Circa 120.000 de lei vor fi distribuiţi pentru achitarea lucrărilor de reparaţii în şcoli şi grădiniţe, după cum urmează:
- Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” – 10.000 lei, pentru finalizarea reparaţiilor curente;
- Grădiniţa nr.9 – 10.000 lei, pentru procurare obiecte inventar (pătuţuri);
- Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”– 20.000 lei, pentru finalizarea reparaţiilor curente;
- Grupul Şcolar Energetic – 60.000 lei, pentru mobilierul laboratorului din Corpul C – renovat recent, şi 8000 lei, pentru susţinerea participării la un proiect european de schimb de experienţă în străinătate;
- Şcoala Generală “Ion Câmpineanu” – 10.000 lei, pentru igienizări.

Pe 15 decembrie 2011, Complexul Kaufland Câmpina îşi aşteaptă primii clienţi

Aproape doi ani s-au târguit autorităţile locale cu cei din conducerea Kaufland România pentru sensul giratoriu de la intrarea în cel mai mare complex comercial construit vreodată în Câmpina. Retailerul german ar fi dorit un sens giratoriu chiar pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, iar municipalitatea, numai în jurul troiţei de lângă fosta Unitatea de Jandarmi (care a devenit, în prezent, un detaşament al acestei arme). Până la urmă, s-a căzut la pace, sensul giratoriu de pe Bulevard va fi înlocuit cu o bandă de preselecţie, iar Kaufland a acceptat chiar o sponsorizare a Spitalului Municipal cu 200.000 de euro. 
După cinci luni în care s-a lucrat intens, “nemţeşte”, finalizarea hipermarketului Kaufland a intrat în linie dreaptă. Mult a fost, puţin a mai rămas de executat de către antreprenorul Baupartner Construct din ceea ce îi revenea, conform contractului, pe cele 3,5 hectare de pământ cumpărate de către Kaufland România de la societatea IRA Câmpina, vecina de la sud a celui mai mare complex comercial existent în al doilea municipiu prahovean. La sfârşitul săptămânii trecute, curtea şi incinta Kaufland Câmpina erau marcate de febra lucrărilor finale, totul arătând precum un mare muşuroi de furnici umane. Pe peretele de lângă intrarea principală în marea hală a complexului, un panou anunţa ca certă data inaugurării unităţii: 15 decembrie 2011. În comparaţie cu primul termen avansat, o depăşire de doar două săptămâni, adică o nimica toată faţă de felul în care se respectă darea în folosinţă a investiţiilor între Carpaţi şi Dunăre. Ieri a avut loc o primă receptie, făcută de beneficiar, care a fost mulţumit de felul în care s-au executat toate lucrările. În următoarele două zile, se va face o a doua recepţie, de către oficiali ai Primăriei Câmpina. În hala cea mare, se mai lucrează la compartimentări şi la montarea rafturilor, dar toate instalaţiile şi branşamentele (electrice, termice, sanitare) au fost déjà date în folosinţă. În curte mai sunt două-trei lucrări de realizat, care vor mai dura circa o săptămână: asfaltarea câtorva suprafeţe de teren destinate unor parcări, alei etc., precum şi locaţiilor pe care se vor înălţa, anul viitor, cele două galerii comerciale învecinate hipermarketului. Aceste două complexuri comerciale mai mici reprezintă o altă investiţie (cu un posibil alt antreprenor-constructor), ele nefăcând parte din investiţia iniţială a hipermarketului Kaufland. În curte, mai sunt, de asemenea, de realizat racordurile stradale care fac legătura cu Bulevardul “Nicolae Bălcescu”. Acestea vor fi folosite de autovehiculele de mici dimensiuni ale clienţilor, pentru camioanele de mare tonaj destinate aprovizionării cu mărfuri fiind rezervată poarta din spate a complexului, de pe strada Sălaj. Aşadar, investiţia care va influenţa considerabil comerţul câmpinean este realizată în proporţie de peste 95% şi nu există niciun pericol ca, peste două săptămâni, localnicii să nu poată trece pragul hipermarketului a cărui finalizare a fost aşteptată de aproape doi ani.

Obiceiuri şi tradiţii populare româneşti de Sfântul Andrei

Se spune că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie,  Noaptea Sfântului Andrei, se deschid cerurile, anunţând începutul iernii, lupii se adună în haite iar spiritele morţilor colindă lumea. Pentr a-şi feri gospodăria de duhurile rele şi fiarele pădurii, oamenii obişnuiau să frece stâlpii porţii şi pragul casei cu  usturoi, iar fetele care doreau să-şi afle ursitul puneau boabe de grâu sub pernă. În ziua de Sfântul Andrei se binecuvântează izvoarele şi fântânile să nu sece până în anul următor, iar grâul pus la încolţit în această zi prevesteşte un an roditor. Şi azi la sate încă se mai păstrează aceste vechi obiceiuri, pe care, din păcate, românii de la oraş au început să le uite...
Sâmbătă, 26 noiembrie, sediul din strada Mărăşeşti al P.N.L. Câmpina a fost neîncăpător. Copii de la şcolile B.P. Haşdeu (Şcoala Generală nr.7) şi Alexandru Ioan Cuza (Şcoala Generală nr. 8) au participat la Expoziţia de artă plastică  intitulată: „Obiceiuri şi tradiţii populare româneşti”. Organizatori şi gazde le-au fost reprezentantele Organizaţiei Femeilor Liberale din Câmpina: Irinel Dumitraşcu, Liliana Marica, Carmen Goran, Cristina Donadin şi Alina Filipidis, care i-au întâmpinat pe copii cu multă căldură, turtă dulce şi surprize plăcute. Lucrările lor, realizate cu sârg şi îndemânare, au încercat să redea în imagini unul dintre cele mai vechi obiceiuri păstrate în tradiţia populară a românilor legat de apropiata sărbătoare a Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României. Micuţii participanţi  au primit diplome şi cadouri simbolice, amintindu-le astfel că de Sf. Andrei românii obişnuiesc să pună grâu la încolţit pentru a le aduce spor în case.
Cu o asemenea participare entuziastă din partea copiilor, doamnele liberale din Câmpina au promis că vor organiza o nouă expoziţie de Dragobete, pentru ca frumoasele  tradiţii  populare româneşti să nu se piardă şi să nu treacă în uitare, cum se întâmplă în ultima vreme, când datinile străvechi au fost înlocuite de sărbători de „import”,  ci să se transmită mai departe generaţiilor viitoare.

Dar din dar se face Rai!

Asociaţia “Inima Sfânta a lui Iisus”, care funcţioneaza de patru ani în Casa Tineretului, este locul unde copiii cu probleme sociale, din Câmpina, primesc o educaţie deosebită. Pedagogi cu suflet mare le îndrumă paşii spre învăţătură şi le arată o alta faţă a vieţii, mai frumoasă decât cea pe care o cunosc acasă, în familiile lor sărace. A.I.S.I. se preocupă de sufletele şi de mintea lor, reuşind fie doar şi pentru câteva ore să-i apropie de carte, de muzică, de pictură, de jocuri care să le pună în valoare aptitudinile, să le dezvolte gustul pentru lucruri interesante şi să-i ţina departe de cerşetorie şi de alte fapte rele. 

Vineri, 25 noiembrie, cei 60 de copii au susţinut în faţa membrilor Clubului Richelieu Hasdeu (prof. Marilena Valeanu - preşedinte, dr. Jenica Tabacu - vicepreşedinte, prof. Sanda Beu, Letiţia Petrescu, av. Raluca Zamfirescu, prof. Daniel Plăcintă), a prietenilor acestora (Raluca Tranulis şi   Marin Nicoleta) şi a unor reprezentanţi ai Partidului Liberal - filiala Câmpina (Enache Dragomir, consilier local, Irinel Dumitraşcu şi Florin Frăţilă), un spectacol cu un program artistic complex, ce a cuprins poezii, cântece, dansuri, scenete. Pregătiţi timp de o lună de zile de cadrele didactice ale asociaţiei, de la preşcolari până la elevii de clasa a VIII-a, toţi au oferit invitaţilor momente de neuitat. Impresionaţi de ambianţa caldă în care copiii îşi desfăşoară activităţile şi de modul în care micii artişti i-au primit, oaspeţii au făcut donaţii în bani spre a le fi de folos.
Deşi nu au fost prezenţi, din motive obiective, d-na Carmela Dragomir şi dl. Mihai Pârvan au participat la materializarea acestui proiect, donând bani şi produse de cofetărie.
Contribuţia publicului a fost modestă, dar binevenită, având în vedere ca vom intra curând în luna… cadourilor. Aceia care simt că vor şi pot să le dăruiasca copiilor de la A.I.S.I. ceva din ceea ce au, sunt invitaţi să meargă la Casa Tineretului şi să se convingă de faptul că merită să sprijini o asemenea iniţiativă.

Invățare inedită la MEDIS

Nevoia de manifestare socială a adolescenților, corelată cu necesitatea dobândirii timpurii a unei experiențe pe care școala nu o poate oferi, au determinat colectivul coordonator al Școlii părinților Medis să inițieze pentru aceștia un program special de educație nonformală.
Primul modul, care a debutat la 2 noiembrie, este intitulat „Argumentație , discurs și dezbatere”, având ca domeniu preferențial de aplicație educația pentru sănătate. Cursul își propune să dezvolte competențe dorite de tineri, cum ar fi gândirea analitică, exprimarea fluentă în public, cu un vocabular convingător, prelucrarea critică a informațiilor, ascultarea activă și creativitatea.
Incepută ca o simplă încercare, inițiativa s-a dovedit inspirată, efectivul inițial dublându-se după prima intâlnire. Subiectele abordate până în prezent au inclus „Efectul televiziunii asupra spectatorilor”, “Creșterea duratei orelor de educație fizică”, “Dependența de virtual”, “Pedepsele corporale aplicate copiilor”, “Discriminarea persoanelor cu dizabilități“, “Solidaritate și voluntariat“. Informațiile relevante sunt transmise utilizând metode specifice: jocul, mentoratul, animația , grupul de suport, fotografia.
Adolescenții obișnuți cu roluri de spectatori învață să devină actorii principali ai procesului de învățare. Cursul este un laborator de exprimare complexă bazată pe impactul vizual și emoțional, care oferă fiecărui participant un set de experiențe necesare și utile pentru fructificarea educaței convenționale. Auto-evaluarea și evaluarea de grup oferă măsura progresului la sfârșitul fiecărei întâlniri.
Grupul de lucru este format din adolescenții în vârstă de 13 – 18 ani, proveniți din școli diferite, la care se adaugă  doi studenți. Trainerul cursului este Ruxandra Stanciu, voluntar al Fundației Medis, moderator fiind Dr. Minerva Stanciu, medic pediatru certificat ca formator. Diplomele de absolvire vor fi decernate la Balul Halatelor Albe din 16 decembrie.
Considerând educația nonformală premisa învățării pe toată durata vieții, pentru 2012, Fundația Medis își propune continuarea acestor cursuri cu un modul de dezvoltare personală și unul de team – building. Informații la tel. 0731319347.

O carte monumentală: Istoria Ploieştiului în date *)

Remarcabilă prin programul său editorial, Societatea Culturală „Ploieşti - Mileniul III” (SCP-M III), condusă cu competenţă şi dăruire de ing. Constantin Trestioreanu, a reuşit marea performanţă  a publicării unui număr de peste 65 de volume în perioada celor zece ani de la înfiinţarea instituţiei. De curând, Editura SCP-M III a lansat un nou şi valoros volum, „Istoria Ploieştiului în date”.
Realizată de un excelent colectiv redacţional, cu mare experienţă publicistică, alcătuit din Marian Chirulescu, Gheorghe Marinică, Oana Dinu şi Mihaela Sandu şi coordonat de Constantin Trestioreanu, lucrarea abordează probleme legate de dezvoltarea istorică, politică, economică, urbanistică, socială şi spirituală a comunităţii ploieştene, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent.

Concepută după o structură modernă, ştiinţifică, sistematică, accesibilă, cu o impecabilă documentare, cartea cuprinde capitolele: Prefaţă, Epoca Veche, Evul Mediu, Epoca Modernă, Epoca Contemporană, Bibliografie, Index, Cărţi publicate.
În prefaţă, primarul municipiului Ploieşti, Andrei Liviu Voloşevici, a evidenţiat valoarea deosebită a lucrării, rolul crucial al autorilor, precum şi consecvenţa Societăţii Culturale în lansarea unui număr impresionant de volume: „O carte atât de importantă şi de necesară precum «Istoria Ploieştiului în date», care valorifică izvoare şi surse bibliografice de o amploare enciclopedică şi înglobează un imens volum de muncă, nu poate decât să ne bucure pe noi, locuitorii municipiului Ploieşti. De aceea, în numele administraţiei locale, salutăm apariţia sa şi îi felicităm pe autori şi Societatea Culturală”.
În acelaşi sens, preşedintele SCP-M, Constantin Trestioreanu, a subliniat: „«Istoria Ploieştiului în date» se înscrie în acest amplu demers al Societăţii noastre culturale, oferind o imagine de ansamblu, alcătuită pe criterii cronologice, asupra evoluţiei aşezării ploieştene, pe baza valorificării unei cercetări bibliografice şi arhivistice întinsă pe mai mulţi ani”.
Tot în cadrul acestui capitol, autorii, pe baza celor peste 10.000 de referinţe, au căutat să evidenţieze faptul că Ploieştiul a avut şi are o viaţă complexă: istorică, religioasă, socială, administrativă, politică, economică, sanitară, şcolară, culturală, sportivă, un oraş în care au funcţionat/ funcţionează o mulţime de întreprinderi, instituţii, cluburi, societăţi, asociaţii etc. Relevantă este, de asemenea, grija autorilor de a prezenta informaţiile într-o ordine ştiinţifică, pe domeniile: statistică (cu date demografice - recensăminte, densitate, mortalitate, număr de întreprinderi, de instituţii), date istorice (cu informaţii referitoare la conducătorii ţării, vizite în municipiu etc.), administraţie (menţionează înfiinţările/ schimbările denumirilor, desfiinţările unor instituţii de profil, prefecţii judeţului, primarii municipiului etc.) etc.
Cronologia - element definitoriu al întregii cărţi - „se bazează pe parcurgerea a peste o sută de lucrări (tratate, sinteze, dicţionare, anuare, monografii, presă) şi cuprinde evenimente ce au contribuit la dezvoltarea municipiului”.
Epoca veche: 10.000 a. Chr., unde sunt reţinute primele semne de locuire umană pe teritoriul de azi al municipiului Ploieşti - epoca mezolitică; 6.600 - 3.800 a. Chr. - epoca neolitică; 3.700 - 2.700/ 2.500 a. Chr. - neoliticul târziu; 2.500 - 1.200 a. Chr. - epoca bronzului; 1.200 - 500 a. Chr. - epoca fierului; 450 a. Chr. - 106 p. Chr. - faza Latene a epocii fierului; sec. III - IV - fiinţează la Ploieşti o aşezare cu caracter provincial roman şi elemente dacice, precum şi necropolă; sec. IV - marcat şi la Ploieşti prin construirea, sub împăratul Constantin cel Mare, a marelui obiectiv defensiv „Brazda lui Novac”; sec. IV - XII - în perioada de formare a poporului român, a continuat locuirea aşezărilor situate în zona pârâului Dâmbu: Bereasca (Rozmarin, Zăvoiului, Cuptoarelor), Ploieşti-Nord (Găgeni), Pielari, Ploieşti-Triaj; sec. VIII - X - populaţie sedentară, practicând agricultura şi creşterea vitelor.
Evul Mediu (sec. IX - 1821) - începutul modernităţii (sec. XVI - XVII); domniile fanariote în Ţara Românească (1711 - 1821).
Epoca Modernă (1821 - 1918).
Perioada contemporană (1919 - 2010): regimul democratic (1919 - 1938); regimul autoritar al Regelui Carol al II-lea (feb. 1938 - sept. 1940); regimul autoritar al Mareşalului Antonescu (sept. 1940 - aug. 1944); regimul comunist (6 mart. 1945 - 22 dec. 1989); perioada postcomunistă, revenirea la sistemul democratic.
„Caracterul ştiinţific indubitabil - a apreciat A. L. Voloşevici -, stilul clar, sintetic, criteriul cronologic, folosite în prezentarea datelor (...) uşurează accesul rapid la informaţie pentru toate categoriile de cititori sau de cercetători, dornici să cunoască evoluţia oraşului în care trăiesc sau să-şi pornească propriile studii în varii domenii ale vieţii comunitare”.
Cartea se încheie cu Bibliografia cercetării, Indexul selectiv de nume, denumiri de întreprinderi, instituţii etc. şi cu lista cărţilor publicate de SCP-M III  (I. Capitole şi studii pentru monografia Municipiului Ploieşti; II. Cărţi consacrate istoriei judeţului Prahova şi monografii ale unor localităţi; III. Istoria şi cultura universală; IV. Volume de beletristică).
Cercetând paginile lucrării, am descoperit printre personalităţile citate şi numele unor redactori  şi colaboratori ai ziarului „Oglinda de azi”, precum şi pe cel al directorului publicaţiei noastre, Florin Severius Frăţilă. Aceştia fie că s-au născut la Ploieşti, fie că au absolvit cursurile liceelor ploieştene sau au lucrat în cadrul diferitelor instituţii, intreprinderi şi publicaţii ploieştene, au contribuit „cu date bibliografice esenţiale despre viaţa, activitatea şi opera lor” la extinderea ariei de cuprindere a cărţii.
Pentru toate acestea, exprimăm întreaga noastră gratitudine, atât colectivului redacţional, cât şi neobositului coordonator-editor, Constantin Trestioreanu.
Theodor MARINESCU
 *) Marian Chirulescu, Gheorghe Marinică, Oana Dinu, Mihaela Sandu - Istoria Ploieştiului în date (din cele mai vechi timpuri şi până azi). Coordonator şi editor: Constantin Trestioreanu, Editura Ploieşti - Mileniul III, 2011, format A4, 581 p.

„Învinge diabetul, nu-l lăsa să-ţi controleze viaţa”

sesiune de comunicări organizată de Şcoala Postliceală Sanitară „Louis Pasteur”


Joi, 24 noiembrie, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură „Geo Bogza”, Şcoala Postliceală Sanitară „Louis Pasteur” a organizat o sesiune de comunicări pe tema „Învinge diabetul, nu-l lăsa să-ţi controleze viaţa”.
Elevii anului III, Fabiola Calimache, Iulia Picioreanu, Marius Curăvalea şi Lorena Ionică, sub îndrumarea doamnei doctor Daniela Tofan şi a asistentei medicale Ela Onţanu, au prezentat mai multe lucrări cu următoarea tematică: diabetul zaharat - generalităţi, diabetul zaharat de tip I, diabetul zaharat de tip II şi prezentare caz diabet zaharat.

Final de tur în Liga A Prahova

CS Băneşti – CSM Câmpina 2-0
Ultima etapă a turului Ligii A Prahova ar fi trebuit să însemne nu numai un succes în faţa formaţiei clasate pe locul al 11-lea, dar şi aigurarea unei ierni linştite, la adăpostul căreia să se poată aduce îmbunătăţirile necesare lotului, astfel încât în sezonul viitor CSM Câmpina să fie echipa care să câştige campionatul judeţean şi să promoveze în Liga a III-a.

Din păcate, jucătorii formaţiei câmpinene nu şi-au găsit concentrarea necesară în partida de la Băneşti. Dezavantajaţi de starea precară a suprafeţei de joc, echipierii CSM-ului fiind mult mai tehnici decât adversarii lor, elevii lui Ion Burchi nu şi-au găsit cadenţa în jocul de luptă, de uzură fizică pe care l-au pregătit băneştenii. Cu multe contacte aspre, cu o hărţuială permanentă, băneştenii şi-au impus jocul. De altfel, ei au deschis scorul destul de repede, în minutul 6, atunci când Creţu a pătruns în suprafaţa de pedeapsă adversă pe partea dreaptă şi a şutat pe lângă Lepădatu, ieşit în întâmpinare. Marius Mihai a avut ocazia să egaleze după numai două minute, dar după ce l-a driblat şi pe portarul gazdelor, a şutat în bară cu poarta goală. Era doar minutul 8 şi avea să fie cea mai mare ocazie a CSM-ului.
Apoi, jucătorii formaţiei oaspete au încercat să-şi facă obişnuitul joc de posesie, dar nu au pus decât în rare momente în pericol poarta adversă, în vreme ce, de pe partea cealaltă, Lepădatu şi colegii săi din defensivă au avut destul de mult de furcă.
În minutul 51, Lepădatu a fost nevoit să mai scoată o dată mingea din plasă, după ce Ene a şutat cu sete, fără preluare din centrul suprafeţei de pedeapsă.
Forcingul de final al echipierilor CSM-ului nu a adus nici măcar golul de onoare şi chiar dacă încheie turul pe locul al treilea (o performanţă pentru o echipă nou-promovată), CSM Câmpina rămâne cu amărăciunea acestei înfrângeri până la primăvară.
 Marcatori: Creţu 6, Ene 51.
CS Băneşti: Veselu – Basma, Horja, Ciocoiu, Dincă (55 Lungu) – Albu, Iancu (63 Hornea), Filote, Ene (76 Gorgan) – Cristache (cpt), Creţu (90+2 Burlacu). Rezerve neutilizate: Bucuroiu – Geambaşu, Rădoi. Antrenori: Roberto Opatchi (principal), Aurel Covrig (secund).
CSM Câmpina: Lepădatu – Safta (34 A. Burchi), Gânju (cpt), G. Radu, Zăpodean (76 Vintilă) – Stroe, Ilioiu, Budileanu, Olteanu (50 Necula) – M. Mihai, Negreanu (61 Negoiasă). Rezerve neutilizate: Boşilcă – Grigoraş, Bej. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Cartonaşe galbene: Albu 30, Creţu 76, Lungu 83, Ciocoiu 87 - Stroe 19, Negreanu 32, Necula 59.
Arbitri: Viorel Căunei (Plopeni) – Valentin Zanfir (Ploieşti), Cristian Lefter (Urlaţi).
Observator: Paul Roşală (Ploieşti).

Virgil Guran şi-a criticat jucătorii
Imediat după flueirul final al partidei de la Băneşti, dezamăgit de rezultat şi de joc, înconjurat de ceilalţi acţionari ai CSM, preşedintele clubului, Virgil Guran, a declarat: „Cei de la Băneşti au fost mai determinaţi, au jucat din suflet, pe când jucătorii noştri nu ştiu din ce au jucat, oricum au făcut-o foarte slab. Din întâmplare, prin jocul rezultatelor, am rămas pe locul al treilea şi putem spune că ne-am îndeplinit obiectivul de a ne clasa în primel trei locuri la finalul turului. În iarnă o să tragem linie şi o să vedem ce schimbări se impun, pentru că nu aşa se abordează o partidă”.

Unirea Câmpina - Avântul Măneciu 1-0
Sâmbătă, 26 noiembrie, în ultima etapă a turului, liderul Ligii A Prahova, Unirea Câmpina, a izbutit o victorie muncită, pe deplin meritată, care a adus satisfacţie tuturor celor prezenţi la stadion şi a mărit avanasul faţă de principalele contracandidate, una dintre acestea fiind chiar adversara de sâmbătă, Avântul Măneciu.
Trupa lui Dorinel Beznea şi-a vândut scump pielea, cedând abia pe final, când mai erau doar 10 minute de joc.
Jucătorii Unirii au început bine jocul, s-au instalat autoritar în jumătatea adversă de teren, cele mai clare ocazii fiind consemnate în minutele 14 (când Nichifor a reluat în plasa laterală o centrare perfectă a lui Zecheru de pe partea dreaptă) şi 24 (când Cernea a reluat pe spate, cu capul, dar mingea sa a şters bara). Înainte de pauză, oaspeţii au mai echilibrat disputa, dar fără a pune în pericol poarta lui D. Şandru.
În repriza secundă aspectul jocului s-a menţinut, cu singura modificare că jucătorii Unirii au apăsat din ce în ce mai tare pedala de acceleraţie, punând tot mai multă presiune asupra buturilor lui V. Costache. Golul decisiv avea să vină în minutul 80, atunci când Cernea a şutat cu stângul de la 8 metri, la rădăcina berei, după un schimb frumos de pase cu Ungureanu în suprafaţa de pedeapsă adversă.
Marcator: Cernea 80.
Unirea Câmpina: D. Şandru – Filip, Neagu (cpt), B. Şandru, Zecheru – Dorişor (50 Ungureanu), Lambă, Bărăgan, Cernea (90+3 Coman) – Bica (81 D. Ciobotariu), Nichifor (90+2 Burlacu). Rezerve neutilizate: T. Ionescu – Fl. Stoica. Colectiv tehnic: Ion Cojocaru (director tehnic), Costin Plăvache (antrenor principal), Marius Pălănceanu (antrenor secund).
Avântu Măneciul: V. Costache – Miroiu, Militaru, Fl. Savu, M. Savu – Cârstocea, M. Stanciu (90+2 Crăciun), D. Stoian (cpt), C. Stoian (81 A. Costache) – Mâinea, Manole. Rezerve neutilizate: Mihăiţă – Drăgănoiu, Oltean, Buruiană, Cruceru. Antrenor principal: Dorinel Beznea.
Cartonaşe galbene: Bica 78, D. Ciobotariu 83.
Arbitri: Ionuţ Neagu (Poienarii Apostoli) – Irinel Georgescu (Ploieşti), Vasile Tiron (Blejoi).
Observator: Constantin Ciocoiu (Băicoi).

22 noiembrie 2011

Teatrul unui proiect sau proiectul unui teatru:

La Câmpina, un teatru profesionist 
şi-a început chinurile facerii
 
Eticheta de oraş cu cei mai mulţi intelectuali la mia de locuitori, care a marcat existenţa urbei noastre pentru multe decenii – mai toate situate în temporalitatea sfârşitului de mileniu trecut, a gâdilat în mod plăcut urechile concitadinilor (vorba lui Caragiale) şi a umflat binişor pipota câmpinenilor de ieri şi de azi. Orăşelul de la poalele Muscelului a avut mereu un nivel de trai ridicat, nutrit de principala bogăţie a măruntaielor sale - aurul negru, dar şi de industrializarea intensă pe care i-au imprimat-o autorităţile comuniste ale vremurilor trecute. Majorităţii familiilor locale de muncitori şi intelectuali i-a stat în putinţă să-şi trimită odraslele la şcoli înalte, ca să nască sau să ducă tradiţia “frunţilor luminate” mai departe. Iar de aici şi până la o puternică efervescenţă culturală, întreţinută constant, de un secol încoace, nu a mai fost decât un pas. Pentru că, de regulă, o educaţie aleasă aduce cu sine şi dragostea pentru artă, pentru cultură, pentru frumos.
În domeniul teatrului, de exemplu, s-au înfiripat preocupări şi pasiuni locale cu mulţi ani în urmă. Iubirea de teatru a fost un foc ce a mistuit inimile localnicilor încă de la începutul secolului trecut. Teatrele din Bucureşti rar ocoleau patriarhalul nostru orăşel, fiindcă ştiau că găsesc aici un standard cultural ridicat şi simţeau mereu în sala de spectacole căldura unui public iubitor înfocat al artei dramaturgiei. În perioada antebelică şi mult după aceea, pe scena vestitei săli Monovici de pe Bulevard, au prezentat spectacole cele mai cunoscute teatre din ţară, în cadrul cărora şi-au etalat talentul actori geniali precum Constantin Nottara,  Iancu Brezeanu, Ion Manolescu, Maria Filotti, Constantin Tănase ş.a. După 1960, odată cu construirea Casei de Cultură “Geo Bogza”, a funcţionat aici un teatru popular şi chiar o secţie de teatru de păpuşi. Regizori şi actori amatori au pus în scenă, cu profesionalism şi dăruire, piese de teatru celebre. După Revoluţie, teatrul de amatori de la Casa de Cultură a devenit o amintire. Şi nici teatrele din Capitală nu mai obişnuiesc să ne viziteze, fiind căutate, în special, oraşele mari de provincie, reşedinţele de judeţ cu populaţie însemnată, care să asigure mai multe şanse pentru umplerea sălilor de spectacole.
Astăzi, există şansa înfiinţării unui teatru profesionist în Câmpina. Adrian Dochia, un localnic îndrăgostit până la maladie de muza Thalia, marele maestru al scenei româneşti, Mircea Albulescu, şi actorul şi regizorul Dan Tudor au înfiinţat Asociaţia Culturală “TEATRUL PROIECT”, o organizaţie neguvernamentală cu scop cultural, mai precis, cu scopul înfiinţării, la Câmpina, a unui teatru profesionist în vederea revigorării activităţii culturale în zonă. Obiectul de activitate al asociaţiei este foarte extins. În afară de activităţi de producţie şi promovare a spectacolelor de teatru (muzică, dans, balet, operă, circ etc), asociaţia este menită a promova orice tip de creaţie, creaţia în general, prin organizarea de concerte, festivaluri, gale de premiere, recitaluri, seminarii, simpozioane, turnee, expoziţii, conferinţe, dezbateri publice, ateliere de creaţie etc. Ideea teatrelor de proiecte a câştigat tot mai mult teren, în ultimul deceniu, mai ales în oraşele unde nu există teatre profesioniste.
Zilele trecute, a fost semnat actul de constituire a Asociaţiei Culturale TEATRUL PROIECT – Câmpina la un notariat din oraş, doamna notar fiind plăcut surprinsă de faptul că cel înscris în acte oficiale sub numele Iorgu Albulescu este, de fapt, marele nostru actor Mircea Albulescu. Deocamdată, sediul asociaţiei este la locuinţa lui Adrian Dochia (str. Carpaţi nr. 1B), dar fondatorii sunt în căutarea unei clădiri corespunzătoare, care să poată găzdui viitoarele spectacole de teatru şi unde să se poată desfăşura şi repetiţiile necesare.
Curioşi să aflăm cât mai multe despre TEATRUL PROIECT şi proiectele sale, am stat de vorbă cu Adrian Dochia, o sinteză a discuţiei noastre fiind redată în interviul de mai jos. 

Reporter:   Cum v-a venit ideea înfiinţării unui teatru profesionist la Câmpina?
Adrian Dochia: În primul rând, pentru că aici a funcţionat un Teatru Popular,  unde au montat piese nume importante ale teatrului românesc: Mihai  Dimiu, Victor Ion Frunză, Eusebiu Stefanescu. În al doilea rând, deoarece  a existat mereu un PUBLIC de teatru  la Câmpina. Multă vreme, orice spectacol se juca de două ori, de fiecare dată cu sala plină. Oraşul nostru are un potenţial cultural deosebit, trebuie doar pus în valoare. În al treilea rând, există o Casă de Cultură construită pentru a fi teatru (cu o sală de spectacole cu acustică deosebită, o scenă generoasă, foaiere, multe cabine). Câmpinenii chiar îi spun “teatru” acestei  construcţii. Şi nu în ultimul rând, pentru că suntem convinşi că  tânăra generaţie are  dreptul să cunoască şi să îndrăgească această artă, iar publicul iubitor de teatru are dreptul  să se întoarcă la o veche pasiune. Nu trebuie să neglijăm rolul cultural şi de educaţie estetică al unui spectacol de teatru. Spectacolele de teatru în Câmpina sunt  foarte rare, de multe ori scumpe (sunt aduse de intermediari) şi nu mereu de cea mai bună calitate. Iubitorii de teatru  bat drumul până la Bucureşti ca să vadă un spectacol.

Rep: Cum aţi reuşit să-l convingeţi pe maestrul Mircea Albulescu să vi se alăture?
A.D.: Maestrul Mircea Albulescu s-a alaturat bucuros acestui proiect, pe care eu, împreună cu prietenii mei Dan Tudor (actor si regizor  la Teatrul Naţional din  Bucureşti) şi Marius Zarafescu (director al Direcţiei de Teatru din Ministerul Culturii), îl puneam la cale de ceva vreme, şi anume înfiinţarea unui TEATRU DE  PROIECT  în Campina. Maestrului i-a placut ideea şi, la solicitarea noastră, s-a hotărât să ne sprijine cu numele, personalitatea şi experienţa sa. Ne-a mărturisit că, acum, la vârsta respectabilă a domniei-sale, i-ar plăcea să se identifice cu un astfel de proiect.
Rep.: Ce înseamnă un teatru proiect?
A.D.: Este o modalitate modernă, europeană, de a face teatru. El nu trebuie să existe ca o instituţie cu actori, regizori şi personal angajaţi permanent. Spectacolele sunt concepute si executate ca proiecte, cu actori, regizori, scenografi care sunt colaboratori  plătiţi pe fiecare proiect. Noi  producem un număr de proiecte  (după posibilităţi), iar spectacolele  vor fi ale noastre, vor fi prezentate publicului  câmpinean (şi nu numai) sub forma unei stagiuni permanente. Din colaborările noastre cu alte teatre de proiect din ţară, publicul câmpinean va avea posibilitatea sa vizioneze şi spectacolele acestora din urmă.
Rep.: Aţi stat de vorbă cu autorităţile administraţiei locale?
A.D.: Am avut o discutie cu dl. primar Horia Tiseanu şi dl Florin Dochia, directorul Casei de Cultură. Am avansat ideea de a transforma actuala Casa de Cultură  în Teatru Municipal. Aceasta transformare presupune şi o schimbare a schemei de personal. Domnul primar a considerat că nu este momentul, având în vedere restricţiile impuse angajării personalului bugetar de către legislaţia din  domeniu. În consecintă, noi am înfiinţat această asociaţie culturală cu scopul de a colabora, pe bază de proiecte, cu autorităţile locale şi Casa de Cultură.  Un  proiect presupune montarea unui spectacol folosind actori profesionişti (în principiu, de la Bucureşti), dar şi colaboratori locali (actori amatori, solişti, scriitori  etc.), în funcţie de necesităţi. Spectacolul, odată făcut, este al nostru, al asociaţiei, al Teatrului din Câmpina. Îl prezentam în Câmpina periodic, dar îl putem prezenta şi în alte localităţi (Bucuresti, Buzău, Giurgiu, de exemplu). Cei de acolo, la rândul lor, vor veni cu spectacolele lor în Câmpina. În acest mod va funcţiona colaborarea, iar spectatorii câmpineni vor avea parte de o adevarată stagiune teatrală. Gândiţi-vă că putem realiza un festival al teatrelor de proiect, asa cum există la Buzău. De reţinut că spectacolele şi participarea vor fi ale TEATRULUI PROIECT CÂMPINA, deci vor  reprezenta oraşul nostru. Suntem în căutarea unei locaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea unor spectacole de teatru. Sperăm într-o bună colaborare cu autorităţile locale şi cu Casa de Cultură. Avem nevoie de această colaborare. Şi atâta timp cât  scopul nostru este strict cultural, nu vedem de ce  nu am avea sprijinul  forurilor culturale locale. Mai ales că ne-am făcut cunoscute intenţiile.
Rep.: Cu ce bani veţi realiza proiectele?
A.D.:  Fiind o asociaţie culturală non profit, vom apela, pentru început, la sprijinul sponsorilor. Apoi  spectacolele vor fi vândute publicului, dar vom căuta să practicăm preţuri modice pentru a încuraja lumea să vină la teatru. Ne vom implica, de asemenea, în proiecte  alături de autorităţile locale, instituţii de stat si particulare, vom accesa fonduri europene pe proiecte culturale etc. Suntem convinşi că demersurile noastre vor fi încununate de succes. Un teatru proiect este o instituţie viabilă. Avem exemplul Teatrului de la Buzău, care a deschis drumul şi funcţionează în acest sistem de peste 10 ani (este adevărat, cu sprijinul autorităţilor locale de acolo). La Buzău, un nucleu de profesionişti inimoşi au facut o treabă extraordinară. Au şi un festival de teatru foarte bine văzut. Există, de asemenea, teatru proiect la Galaţi, la Giurgiu.
Rep.: Care sunt planurile imediate ale asociaţiei dvs?
A.D.:  Pentru început, vom aduce câteva spectacole  din Bucureşti. Dan Tudor are câteva spectacole regizate de el  pe care vrem să le prezentăm publicului câmpinean. În curând, câmpinenii îi vor putea admira pe scena Teatrului Proiect Câmpina pe Mircea Albulescu, Ileana Stana Ionescu, Monica Davidescu, Marius Bodochi şi altii. Apoi, vrem să începem producţia primului spectacol. Sperăm ca iniţiativa noastră să fie pe placul localnicilor, iar aceştia să-şi redescopere plăcerea de a veni la teatru. Sperăm să-şi îndrume copiii în acest sens. De altfel, asociaţia noastra culturală este deschisă tuturor celor care doresc să o sprijine, să-i fie membri, să se implice în proiectele noastre.

Cuvântul care înţeapă

Fanarioţii din „Casa Grifonilor”

Cu două săptămâni în urmă, scriam în rubrica de faţă despre „reforma” fiscală a lui Tândală, un subiect de interes general care se referea exclusiv la ideile „geniale” ale edilului-şef în materie de taxe şi impozite locale pentru anul 2012, an care se anunţă a fi unul de răscruce în economia europeană şi mondială.
Vă spuneam atunci că sub învelişul a tot felul de artificii „reformatoare” (vă reamintiţi scutitul de taxe pentru cetăţenii de onoare şi altele), primarul nostru ne distrage atenţia de la fondul problemei şi anume de la faptul că taxele şi impozitele mărite aberant cu 20% la începutul anului 2011, vor rămâne şi în 2012 la acelaşi nivel ridicat, într-un mod cu totul nejustificat din punct de vedere al realizărilor edilitare de până acum. Câteva străzi asfaltate (încă nefinisate), un rond de flori (sens giratoriu) construit pe multe miliarde şi un pod care reprezintă o lucrare extrem de controversată, în jurul căreia gravitează multe suspiciuni de nereguli, nu justifică un asemenea efort din partea populaţiei sărăcite.
Administraţia Tiseanu pare, însă, foarte puţin dispusă să privească realităţile de după gardul Primăriei, pentru că acolo, în „Casa Grifonilor”, politrucii şi-au construit o viaţă fanariotă (fără scrupule), unde îşi duc traiul dulce de pe urma birurilor, fără să mai ţină seama de prostimea ajunsă, în multe cazuri, în pragul disperării. Căci altfel cum se poate explica faptul că impozitul pentru un apartament în centrul Câmpinei este cu 20% mai mare decât al unuia din centrul Bucureştiului?!
Anul acesta (în perioada 1 ianuarie 2011 – 1 noiembrie 2011), fanarioţii din administraţia locală au strâns de pe urma birurilor suplimentare (taxele mărite cu 20%) aproximativ 35 miliarde lei vechi, bani pentru care nu au dat absolut nicio explicaţie asupra modului în care au fost cheltuiţi, cu toate că peste 5000 de câmpineni le-au cerut să renunţe la politica taxelor aberante. La următoarea şedinţă de Consiliu, majoritatea de la putere va hotărî, probabil, menţinerea taxelor şi impozitelor la cote înalte, fără să ia în calcul faptul că populaţia oraşului este din ce în ce mai îmbătrânită (conform datelor oficiale ale ultimului recensământ) şi că numărul angajaţilor scade dramatic.
În cinismul lor, ca o justificare, sunt convins că vor invoca faptul că trecem printr-o perioadă care cere sacrificii. Desigur, nu pentru ei!

P.S. Zilele trecute, opoziţia a anunţat într-o conferinţă de presă că va aduce mai multe amendamente la proiectul taxelor şi impozitelor locale pentru 2012 („reforma” fiscală a lui Tândală). Am două curiozităţi legate de acest subiect: 1. Dacă toată suflarea opoziţiei va vota aceste amendamente şi 2. Dacă fanarioţii care deţin puterea în administraţia locală vor înţelege în al doisprezecelea ceas să susţină iniţiativele opoziţiei, care sunt în folosul cetăţeanului.

Editorial

OAMENI GONFLABILI
   
E obositor să scrii despre lumea noastră politică, e ca şi cum ai încerca să prinzi aerul în pumni. Ceea ce o caracterizează este inconsistenţa. O lume a baloanelor de săpun otrăvite. Căci spargerea fiecăruia dintre ele provoacă un efect toxic pentru întreaga societate, o ţine cu forţa într-un stadiu de infantilism civic non-democratic. Pentru că o democraţie autentică înseamnă tocmai dezumflarea oamenilor gonflabili de către electorat. Ei stau sub semnul universalului „pseudo”. Totul e fals la ei, afară de puterea pe care o acumulează. Au putere, fireşte, decid în chestiuni capitale pentru noi toţi, pentru prezent şi pentru viitor, au o abilitate incredibilă de a capitaliza averi considerabile, dar interior sunt complet lipsiţi de substanţă. Bîntuie emisiunile de „analiză” ale televiziunilor, „se agită în imediat” cum spune un filosof francez, dar le lipseşte orice dram de gîndire care să răzbată dincolo de suprafaţa tare a cotidianului, spre perspectivele de mai lungă durată. Sunt maeştri ai combinaţiilor de culise, cunosc o mulţime de oameni, pot să aducă sute de mii de voturi, şi tocmai de aceea sunt indispensabili, şi se ştiu indispensabili, (deci invulnerabili), tuturor partidelor. Acum, cînd scriu, îl aud pe dl. Frunda ameninţând nici măcar voalat statul român cu violenţe dacă nu recunoaşte Ţinutul Secuiesc. Şi duce o insistentă campanie europeană în acest sens.

Liberalii vor să readucă taxele şi impozitele locale la nivelul din 2010

Săptămâna trecută, la ultima conferinţă de presă a PNL Câmpina, liderii acestei organizaţii au pus din nou tunurile pe administraţia Tiseanu. Preşedintele liberalilor câmpineni, Virgil Guran, vicepreşedintele Daniel Ioniţă şi doi membri ai Biroului Executiv, Dragomir Enache şi Florin Frăţilă, au luat la puricat activitatea edilului-şef din ultima perioadă, criticându-i lipsurile şi neajunsurile.
Proiectul bretelelor de la DN 1 a fost cât pe-aci să se piardă
După ce a ţinut să menţioneze, de la începutul întrevederii, că USL funcţionează bine la Câmpina, Virgil Guran a tras un semnal de alarmă în legătură cu pericolul pe lângă care a trecut  proiectul „Modernizare Calea Daciei”. Astfel,  jurnaliştii au aflat că pierderea de către municipalitate a unui milion de lei din fondurile europene nerambursabile, din cauza unor suspiciuni de nereguli, nu a fost nimic pe lângă pericolul pierderii finanţării europene pentru întreaga investiţie. „Am pierdut un milion de lei din fondurile europene, pentru că primarul a tratat cu superficialitate încheierea caietului de sarcini şi organizarea licitaţiei, dar s-a vorbit, la un moment dat, la nivelul guvernului, despre pierderea celor şase milioane de euro, adică întreaga finanţare de la UE, ceea ce ar fi însemnat, valoric, bugetul Câmpinei pe doi ani şi, probabil, pierderea întregii investiţii”, a mai spus liderul liberal.

Spitalul Municipal, în pericol de blocaj financiar
În continuare, liberalii au analizat situaţia financiară precară a Spitalului Municipal. „CJAS spune că nu mai are bani decât pentru vreo 500 de internări lunar. Asta înseamnă oare că pacientul cu numărul 501 va fi lăsat să moară?”, s-a întrebat retoric Virgil Guran. Totodată, Florin Frăţilă a ţinut să sublinieze că „s-a ajuns ca personalul angajat să fie în pericol de a nu-şi lua salariile şi pentru că fondurile spitalului au fost risipite pe lucrări de reparaţii realizate în baza unor contracte cu dedicaţie. Este vorba despre înlocuirea termopanelor şi realizarea izolaţiei termice a clădirii spitalului, despre zugrăvirea secţiei Recuperare (fosta secţie Boli Interne) şi altele.”

Se impune modernizarea intrărilor în oraş
„Aşa cum îţi dai seama că cineva este gospodar după cum arată gardul şi porţile proprietăţii sale, curtea interioară şi intrarea în casă, tot aşa nu vom putea atrage turiştii (că tot vrea primarul să ajungem staţiune), dacă nu vom moderniza corespunzător intrările în oraş, nu doar cea din sud, ci şi cea din nord”, a subliniat Dragomir Enache, singurul consilier municipal al PNL Câmpina, care a ţinut să mai adauge că turiştii nu vor cădea muţi de admiraţie la vederea „viaductului” cu pasajele supraterane de la DN 1 dacă intrarea propriu-zisă de la poarta sudică a municipiului nu va arăta foarte bine.

Virgil Guran se gândeşte şi la candidatura pentru un loc în Camera Deputaţilor
Preşedintele PNL Câmpina a subliniat, de mai multe ori, că nu sunt probleme în funcţionarea USL Câmpina. Chiar dacă, potrivit înţelegerilor dintre conducerile naţionale ale PSD şi PNL, candidatura USL la Primăria Câmpina revine liberalilor (întrucât candidaţii pentru Consiliul Judeţean şi Primăria Ploieşti sunt social-democraţi), Guran a declarat, încă o dată, că este gata să lase locul unui coleg de alianţă de la PSD, dacă sondajele de opinie din preajma alegerilor îl vor credita pe social-democratul respectiv cu mai multe şanse de câştig. PSD Câmpina este gata să-l arunce în lupta pentru câştigarea Primăriei pe medicul Călin Tiu, fostul manager al Spitalului Municipal, o persoană care se bucură de multă notorietate printre câmpineni. Deocamdată, cel puţin judecând după ultimele sondaje de opinie realizate de liberali şi social-democraţi, Guran şi Tiu au simpatii electorale de valori sensibil egale. Pentru prima dată, Virgil Guran a declarat public că, în cazul în care nu va mai candida la Primărie, va candida la un loc în Camera Deputaţilor.

Horia Tiseanu este cel care îi susţine pe Băsescu, Boc şi Udrea
Virgil Guran nu a lăsat să-i scape prilejul de a-l mai prezenta încă o dată (aşa cum ne-a obişnuit  la mai toate toate conferinţele sale de presă) pe Horia Tiseanu ca fiind “cel care îi susţine pe Băsescu, Boc şi Udrea. Cetăţenii Câmpinei şi ai întregii ţări nu trebuie să uite acest lucru, mai ales atunci când vor intra în cabina de vot, la viitoarele alegeri locale.”

Taxele şi impozitele locale să fie readuse la valoarea din 2010
Se ştie că, pentru anul 2011, administraţia Tiseanu a mărit taxele şi impozitele locale cu 20%. Liberalii au criticat vehement măsura, pe care au considerat-o încă o frână la încercările mediului privat de revigorare a economiei localităţii. PNL Câmpina a reuşit o campanie de strângere a 5000 de semnături ale câmpinenilor nemulţumiţi de această măsură. Listele cu semnăturile câmpinenilor revoltaţi nu au reuşit sa-l determine pe primar să revină la valoarea iniţială, cea din 2010, a taxelor şi impozitelor locale. Dragomir Enache a prezentat jurnaliştilor amendamentele la  proiectul privind taxele şi impozitele locale pentru anul 2012, care va fi dezbătut în următoarea şedinţă a Consiliului Local. Cel mai important este cel referitor la scăderea cu 20% a valorilor actuale şi implicit revenirea taxelor şi impozitelor locale la valoarea din 2010. Celelalte trei amendamente sunt:  acordarea bonificaţiei de 10% pentru plata integrală a impozitului pe teren şi clădiri până în martie nu doar pentru persoanele fizice (cum se procedează în prezent), ci şi pentru persoanele juridice; scutirea de la plata impozitului pe teren şi clădiri a persoanelor care deţin un singur imobil şi au un venit net lunar sub 450 lei;  scutirea de impozitul pe clădiri a persoanelor fizice care şi-au reabilitat termic locuinţele pe cheltuială proprie. Liberalii nu au transmis conducerii Primăriei aceste propuneri, considerând că este mai bine să le susţină în plenul legislativului câmpinean, prin reprezentantul lor, Dragomir Enache. 

Vă prezentăm în continuare amendamentele propuse de PNL:

Din cauza subfinanţării impuse de CJAS, Spitalul Municipal nu poate asigura salariile angajaţilor săi

La mai bine de un an de la preluarea sa de către administraţia câmpineană, Spitalul Municipal Câmpina este nevoit să facă faţă unei noi crize financiare. Dacă lipsei de lichidităţi nu i se va găsi o rezolvare rapidă, salarizarea personalului medical şi sanitar se va agrava considerabil. Trebuie precizat, de la bun început, un lucru pe care, se pare, conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate se face că nu îl cunoaşte, judecând după numărul de externări din Spitalul Municipal aprobate spre decontare de către diriguitorii CJAS Prahova. Numai zona Câmpina (înţelegând prin aceasta municipiul şi comunele învecinate) numără peste 100.000 de suflete. Însă, de multe ori, la poarta celui de-al doilea spital prahovean ajung bolnavi din Breaza, Comarnic şi din alte localităţi mai îndepărtate, bolnavi care trebuie internaţi urgent pentru a fi vindecaţi. Or, de mulţi ani, CJAS dă dovadă de o mare zgârcenie, lipsită de orice temei, în decontarea cheltuielilor pe care Spitalul Municipal le face cu tratamentul medical al bolnavilor internaţi. Şi anul acesta, ca în atâtea dăţi, fondurile alocate de CJAS s-au terminat după primele trei trimestre, astfel încât pentru ultimul trimestru al anului 2011, a fost încheiat un act adiţional la contractul iniţial de finanţare. Dacă pentru primele nouă luni ale anului în curs, numărul mediu de externări acceptate şi plătite de către CJAS era de 1100-1200, pentru lunile sfârşitului de an, numărul externărilor aprobate a fost drastic diminuat, fiind mai mult decât înjumătăţit. Astfel, pentru întreg trimestrul IV, la nivelul spitalului, CJAS a aprobat spre decontare mai puţin de 1000 de externări, după cum urmează: în octombrie – 512, în noiembrie – 129, iar în decembrie – 312. Defalcat pe cele mai vitregite secţii, la Medicină internă-cronici nu se vor putea interna decât 33 de pacienţi în octombrie, 5 în noiembrie şi 12 în decemebrie. La recuperare, în acest trimestru, nu vor mai putea fi trataţi decât 118 pacienţi: 75, în octombrie; 13, în noiembrie; 30, în decembrie. Externările reprezintă principalul indicator din contractul cu CJAS, care a fost de acord să accepte plata a doar 1,8 milioane de lei pentru serviciile medicale prestate de către Spital în ultimul trimestru din 2011. Ceea ce reprezintă o gravă subfinanţare. În aceste condiţii, dacă recenta rectificare a bugetului naţional (prin care Ministerului Sănătăţii i s-a alocat o sumă importantă), nu va schimba atitudinea celor de la CJAS în relaţia cu Spitalul Municipal, banii nu vor ajunge nici măcar pentru achitarea salariilor angajaţilor în prag de Sărbători. “Încercăm să facem faţă situaţiei delicate, astfel încât, pe termen scurt, să putem plăti măcar salariile. Sunt convinsă că actul medical nu va avea de suferit. Conducerea Primăriei ne sprijină şi este de acord să ne plătească utilităţile (circa trei miliarde de lei vechi), astfel ca, din veniturile proprii şi banii încasaţi de la CJAS, să putem plăti salariile angajaţilor. Vom încerca să redimensionăm internările, cu respectarea mai strictă a criteriilor de internare, cu menţiunea foarte importantă că, până la urmă, medicul decide dacă pacientul trebuie internat neapărat. De asemenea, am impus salariaţilor să-şi ia toate zilele libere pe care le aveau de luat”, ne-a declarat dr. Elena Dumitrescu, directorul medical al spitalului.

Dotat cu un nou mobilier stradal, Bulevardul Culturii arată la fel de frumos ca la începuturile sale

După ce a ratat investiţia în primul său mandat, primarul Horia Tiseanu se pregăteşte să mai bifeze o realizare a actualei sale administraţii: modernizarea Bulevardului Culturii. Cu această importantă investiţie, inclusă în proiectul Parcului Culturii, edilul nostru va putea liniştit să se împăuneze în campania electorală de la viitoarele alegeri locale din 2012 (oricând s-ar desfăşura ele). De fapt, meritul principal în modernizarea Bulevardului îl are viceprimarul Ion Dragomir, căci al doilea demnitar al oraşului se ocupă, printre altele, de reparaţii străzi, iar Bulevardul a fost reabilitat cu bani de la bugetul local, alocaţi de la capitolul Reparaţii. O lucrare care a transformat radical înfăţişarea locului, dându-i strălucirea pe care a avut-o în epoca sa de glorie, din perioada interbelică. “Este foarte aproape de finalizare modernizarea Bulevardului Culturii, care s-a realizat în cadrul lucrărilor de reparaţii străzi, de care mă ocup personal. Cred că am reuşit să realizez o lucrare pe placul tuturor câmpinenilor. După reabilitarea carosabilului şi a trotuarelor, am montat stâlpii de iluminat, băncile şi coşurile pentru gunoi, toate cu un design ornamental extraordinar, ce aminteşte de începuturile bulevardului, de epoca sa de glorie de acum un secol. Până şi gardul metalic de protecţie (ce desparte bulevardul de panta care coboară spre Prahova, pantă care va fi şi ea modernizată cu ajutorul unor fonduri de mediu), este în aceeaşi tonalitate cu mobilierul stradal achiziţionat. În următoarele zile, vom monta şi restul coşurilor de gunoi, după ce le vom primi de la furnizor, astfel încât să ne mai rămână, la primăvară, doar realizarea fântânii arteziene ce va fi instalată în scuarul din faţa Institutului de Petrol”, ne-a declarat viceprimarul municipiului. 
 Cu fonduri de la Agenţia de Mediu, anul trecut, a fost reabilitată terasa care coboară spre DN1 (viitorul Parc al Culturii), unde au fost executate lucrări de consolidare a pământului în pantă abruptă pentru a se preveni producerea alunecărilor de teren, rigole pentru scurgerea apelor pluviale, refacerea scărilor etc. Anul viitor, tot cu fonduri de mediu, se va finaliza amenajarea Parcului Culturii, prin realizarea unui sistem de iluminat, a unor alei de legătură cu numeroasele foişoare şi locuri de joacă şi de agreement ce vor fi amplasate pe întinsul spaţiu verde cu o largă şi impresionantă deschidere spre valea Prahovei. Pentru modernizarea Bulevardului, consilierii municipali au aprobat alocarea sumei de un milion de lei, sumele de bani ce vor fi accesate de la fondurile guvernamentale de mediu fiind şi ele de ordinul milioanelor de lei. Toate aceste investiţii, odată finalizate, vor schimba înfăţişarea celui mai iubit loc de promenadă al câmpinenilor, realizat acum 80 de ani de către vestitul primar liberal Victor Rădulescu, de numele căruia se leagă şi construirea impozantului edificiu al actualului Colegiu Naţional “Nicolae Grigorescu”.  În următoarea perioadă, vor fi plantaţi pe marginile trotuarelor zeci de tei, care vor înlocui copacii sacrificaţi în timpul lucrărilor de turnare a covorului asfaltic. Totodată, se vor impune restricţii severe de circulaţie, cu monitorizarea traficului de către echipaje de poliţie. Nu va mai fi permisă parcarea maşinilor pe Bulevard. Cei care locuiesc în clădirile din zonă vor fi obligaţi să-şi parcheze automobilele în interiorul proprietăţilor proprii. De asemenea, lucrătorii de la Electrica îşi vor băga maşinile în parcarea din curtea instituţiei, iar abonaţii care vor veni să-şi plătească facturile de energie electrică vor fi obligaţi să-şi lase maşinile pe străzile adiacente Bulevardului. “Prin modernizarea Bulevardului Culturii, sunt convins că toţi câmpinenii se vor putea mândri din nou cu această locaţie", consideră viceprimarul Ion Dragomir.

Prezenţe câmpinene la târgul de carte Gaudeamus

Scriitorul câmpinean Codruţ Constantinescu va lansa sâmbătă, 26 noiembrie, la ora 15, cel mai recent volum al său, "În labirint sunt umbre şi lumini", apărut de curând la Editura Vremea din Bucureşti, în cadrul târgului de carte Gaudeamus, Bucureşti (23-27 noiembrie 2011, Pavilionul expozitional Romexpo).
Prima lansare a volumului a avut loc în data de 20 octombrie, la Biblioteca Municipală „Dr. C. Istrati” din Câmpina. Volumul a apărut cu sprijinul Consiliului local şi Primăriei Municipiului Câmpina. În cadrul evenimentului de la standul Editurii Vremea, vor vorbi Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea, eseistul Christian Crăciun şi autorul.

Personalităţi marcante ale muzicii româneşti

In Memoriam - Ioan Cr. Danielescu şi Nelu Danielescu

Moto: „Pentru cine nu l-a cunoscut pe Nelu Danielescu, amintirea lui nu mai are nevoie de evocări, ea fiind o permanenţă vie, ca şi melodiile sale nepieritoare, în tezaurul de valori al Prahovei”. (Mircea Ionescu Quintus)
Sub egida Consiliului Judeţean Prahova, a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie şi a Cenaclului Muzical, miercuri, 16 noiembrie, în incinta Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” Ploieşti a avut loc o reuşită manifestare culturală - „Personalităţi marcante ale muzicii româneşti”, in memoriam: Ioan Cr. Danielescu şi Nelu Danielescu.
Programul, bogat şi variat, a cuprins două alocuţiuni susţinute de scriitorul Mircea Ionescu Quintus şi prof. dr. Alexandru I. Bădulescu (v. foto), precum şi audiţii din creaţia compozitorilor comemoraţi.
Dintre acestea menţionăm: recital vocal-instrumental susţinut de un grup de artişti instrumentişti de la Orchestra Populară „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploieşti - Rapsodia Română nr. 1, de George Enescu, în La major (fragmente), „Mi-e dor”, „De ce nu vii când castanii înfloresc?”, „Te rog să uiţi că te-am iubit”, „Primăvara a sosit” de Nelu Danielescu.
În program au mai fost menţionate: „Hora Stacatto”, „Hora Mărţişorului”, de Grigoraş Dinicu şi „Voinţa Neamului” de Ioan Cr. Danielescu (înregistrare din Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române).
Activitatea, moderată de Al. I. Bădulescu, s-a bucurat de aprecierea unanimă a invitaţilor.
Theodor MARINESCU

Un remarcabil succes

Lansarea enciclopediei „Marea carte a Ploieştilor”

Desfăşurată într-un cadru deosebit - sala Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti -, lansarea din 16 noiembrie a continuat seria excelentelor cărţi realizate de Societatea Culturală „Ploieşti - Mileniul III” (peste 65 de volume), cu lucrarea enciclopedică „Marea carte a Ploieştilor”, volumul I.
Cartea, realizată de un grup de scriitori, este coordonată de prof. dr. Gheorghe Marinică şi de ing. Constantin Trestioreanu, avizată de consultanţii ştiinţifici prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu şi prof. univ. dr. Ştefan Olteanu şi prefaţată de acad. Florin Constantiniu.
Constantin Trestioreanu
De la apariţia monumentalei monografii a oraşului Ploieşti (cunoscută sub numele de „Monografia Sevastos”, editată în 1938) şi până astăzi, nu s-a realizat o nouă monografie, modernă, amplă, sistematizată cum este recenta enciclopedie.
Cu o remarcabilă dicţie, Lucian Sabados, directorul Teatrului „Toma Caragiu”, a mărturisit că are „cinstea şi privilegiul de a deschide această întâlnire, o întâlnire de suflet, în care eroul serii este Constantin Trestioreanu, preşedintele Societăţii Culturale «Ploieşti - Mileniul III»”. (Aplauze prelungite). De asemenea, directorul teatrului a amintit de contribuţia deosebită a d-lui Trestioreanu la realizarea unui ansamblu de lucrări, a unor proiecte importante. La rândul său, radiind de satisfacţie şi bucurie, C-tin Trestioreanu a informat auditoriul că societatea pe care o conduce va împlini în curând zece ani de activitate neîntreruptă, timp în care s-au realizat numeroase şi variate lucrări.
„Cartea pe care o prezentăm - a spus acesta - s-a născut dintr-o necesitate”, motivând că de la apariţia monumentalei monografii „Sevastos” s-au petrecut numeroase transformări, de noi mentalităţi în modul de a trăi: „Ploieştiul are peste 230.000 de persoane, la care se adaugă 20.000 de navetişti (...), toate impunând efectuarea unei cercetări elaborate, având ca principiu de bază «respectul faţă de adevărul istoric»”.
Ca structură, a mai precizat „eroul reuniunii”, volumul I, cu 1040 de pagini, are numeroase capitole importante: „Izvoarele”, „Aşezarea”, „Cadrul natural”, „Populaţia”, „Viaţa politică”, „Administraţia oraşului”, „Sănătatea publică”, „Problemele mediului”, „Instituţiile de apărare” ş.a. Volumul I este închinat memoriei lui Mihai Viteazul; volumul al II-lea va cuprinde „Urbanismul” şi „Viaţa economică”, iar volumul al III-lea „Viaţa spirituală” (cultură, arte, sport etc.), fiecare volum însumând circa 1000 de pagini.
Inspirat, dl. Trestioreanu a solicitat autorilor - (Ion Şt. Baicu, Constantin Chiper, Marian Chirulescu, Ion Donca, Laura Geală, Vasilica Gheorghe, Nina Grigore, Ioan Groşescu, Ion Neagu (medic), Elena Popescu, Gavriil Preda, Dorin Stănescu, Gabriel Stoian, Costin Vrânceanu, Polin Zorilă) - să se ridice, pe rând, în picioare, pentru a fi cunoscuţi de către întreaga asistenţă. Fiecare autor a primit numeroase şi binemeritate aplauze.
Un alt moment deosebit, de mare sensibilitate, a fost înmânarea de către Andrei Voloşevici, primarul Ploieştiului, a Diplomei de Excelenţă d-lui Trestioreanu, pentru valoroasa lucrare.
În acelaşi ton, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, făcând referiri la „cronica vremurilor”, la „situarea Ploieştiului în rândul marilor oraşe”, la „păstrarea cărţilor în memoria omenirii”, a înmânat d-lui Trestioreanu, în aplauze furtunoase, o distincţie rară - „Metopa”  (care a mai fost acordată doar străinilor).
„Dacă nu cunoaştem trecutul - şi-a început speech-ul prefectul Adrian Dobre - nu putem realiza viitorul, de aceea felicităm din suflet autorii”.
Plin de farmec, cu o inteligenţă sclipitoare, scriitorul Mircea Ionescu Quintus a intervenit: „Mă întreb ce rost am eu aici?! Sunt unul de 95 de ani, dintre cei mai bătrâni locuitori, care n-a părăsit Ploieştiul decât atunci când a fost pe front... Ţin foarte mult la oraşul nostru. Vorba scurtă, bogăţia omului - şi recită o superbă epigramă:  Prin Ploieşti târându-mi vatra/ Am ajuns la vârsta a patra,/ Dar, când privesc femeia/ Nu mă simt nici la a treia” (aplauze prelungite).
În a doua parte a reuniunii, consultanţii ştiinţifici au încântat asistenţa cu numeroase şi stimulatoare aprecieri: „O carte extraordinară... Constituie un eveniment important în istoriografia românească. A redat ce este mai bun şi interesant din viaţa Ploieştilor. Această carte minunată este o enciclopedie. Această operă, dacă se va publica în străinătate, va avea un succes deosebit” (Ştefan Olteanu).
„D-le Trestioreanu, dvs. vreţi să ne păcăliţi, pentru că nu este «Marea carte a Ploieştilor», ci este Enciclopedia Ploieştilor. Textul este aproape ireproşabil. Străluceşte şi prin originalitate. Lucruri inedite, mai ales în domeniul istoriei contemporane” (Gheorghe Buzatu).
Reuniunea culturală, un model de rafinament intelectual, a dat ocazia celor prezenţi să plece acasă încântaţi şi onoraţi de a fi fost martorii lansării unei lucrări de excepţie.
Theodor MARINESCU 

Fotbalul câmpinean se ţine tare în Liga A Prahova

CSM Câmpina – Unirea Urlaţi 1-0

Marcator: Budileanu 44-11m.
CSM Câmpina: Lepădatu – A. Burchi, Gânju (cpt), G. Radu, Zăpodean – Olteanu (64 Hromei), Budileanu, Ilioiu, Stroe (50 Dârstaru) – Negreanu (50 Vintilă), M. Mihai (80 Negoiasă). Rezerve neutilizate: Boşilcă – Necula, Safta. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Cartonaşe galbene: G. Radu 15, M. Mihai 22, Budileanu 89 – Elisei 43, Gh. Radu 44.
Arbitri: Marcel Marin – Gabriel Brăilă, Alexandru Ilie (Ploieşti).
Observator: Mihai Ion (Ploieşti).

 Ultimul meci în faţa propriilor suporteri, în turul acestei ediţii de campionat, a adus CSM-ului un adversar greu, incomod, care şi-a vândut scump pielea – Unirea Urlaţi. Începutul a fost destul de greoi, poate şi din cauza frigului, a terenului uşor alunecos, a ceţii. Treptat-treptat, elevii lui Burchi şi-au intrat în ritm şi au început să pună în pericol poarta adversă. M. Mihai, în minutul 31, a şutat din colţul careului mic puţin alături, după o prelungită fază de atac, iar Ilioiu, în minutul 35, l-a întrebuinţat serios pe portarul advers, cu un şut de la 25 metri.
După ce a refuzat o lovitură de pedeapsă în minutul 22, acordându-i şi „galben” lui M. Mihai pentru simulare (!), arbitrul Marcel Marin a acordat penalty-ul la o fază mult mai puţin clară, în minutul 44, după o intervenţie neglijentă a portarului advers asupra lui Negreanu. Budileanu a transformat fără nici o problemă şi CSM a intrat în avantaj la cabine.
După binemeritata pauză, oaspeţii au fost cei care au ieşit ceva mai motivaţi de la vestiare, având câteva bune oportunităţi, în cele mai multe cazuri portarul Lepădatu rezolvând cu eficienţă situaţiile ivite la poarta sa. Jocul s-a mai deschis, iar pe acest fond şi băieţii lui Burchi au avut ceva mai multe ocazii decât în prima repriză: Vintilă, în minutul 51, la prima sa atingere de balon, a şutat periculos de la 30 metri lateral dreapta, iar portarul advers a scos de sub transversală; Dârstaru, minutul 56, ratează lobul şi trimite prea moale într-o situaţie excelentă de gol; acelaşi Dârstaru, un minut mai tîrziu, şutează puternic de la 25 metri, dar portarul advers are o intervenţie eficientă; Hromei, în minutul 75, ratarea meciului, reluareea sa cu capul din 4 metri, în faţa porţii goale, trecând la o palmă de stâlpul din stânga porţii urlăţenilor; M. Mihai, în minutul 77, şut bine plasat de la 14 metri, uşor lateral stânga, portarul advers respinge, dar nici un jucător al CSM nu este pe fază să împingă mingea în plasă.
O victorie muncită, obţinută la capătul unui meci dificil, dar este important că au fost acumulate cele 3 puncte puse în joc, iar CSM se menţine pe poziţia a treia a clasamentului.

CS Ceptura - CSM Câmpina 2-2

În ultimul meci al etapei trecute, CSM s-a deplasat la Ceptura, acolo unde a întâlnit formaţia locală. Elevii lui Ionică Burchi au început bine partida şi au deschis scorul prin Bogdan Iloiu, 1-0 pentru CSM fiind, de altfel, şi scorul înregistrat la pauză.
La întoarcerea de la cabine, în vreme ce jucătorii câmpieni au ratat nepermis de mult, gazdele au reuşit să înscrie în două rânduri, prin Popescu şi Loga, dar pe final, acelaşi Ilioiu a reuşit să înscrie şi să consfinţească un egal. Un rezultat inechitabil după aspectul jocului, ambele reprize fiind controlate cu autoritate de jucătorii CSM, care au avut şi cele mai multe şi cele mai clare ocazii de gol.
Antrenorul Ion Burchi a folosit în această partidă următoarea formulă de start : Boşilcă – G. Radu, Gânju, Safta – A. Burchi, Stroe, Budileanu, Ilioiu, Zăpodean – Negreanu, M. Mihai, iar pe parcursul jocului au mai jucat : Olteanu, Vintilă şi Dârstaru.

CS Păuleşti – Unirea Câmpina 1-1

Înaintea ultimei etape a turului, Unirea Câmpina  s-a deplasat la Păuleşti, acolo unde pe un teren îngheţat a dat replica formaţiei gazdă din localitate. Prima repriză a avut puţine faze de poartă, jocul fiind mai mult unul de uzură, la mijlocul terenului. Finalul primei reprize a adus un moment important în economia partidei – fundaşul Andrei Stoica a văzut al doilea cartonaş galben, după un henţ stupid, şi a fost eliminat de arbitrul Viorel Căunei.
Paradaoxal, imediat după începerea reprizei secunde, deşi în inferioritate numerică, Unirea a jucat mai bine, a fost mai prezentă în faţa porţii adverse şi a deschis scorul prin Nichifor, având alte câteva bune ocazii de gol prin Cernea, Bica şi acelaşi Nichifor. Cu 10 minute înainte de final, pe un contraatac, gazdele au înscris, stabilind scorul final, 1-1.
Unirea a jucat la Păuleşti cu următoarea formaţie: D. Şandru – A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru – Cernea, Lambă, Bărăgan, Filip – Nichifor, Bica şi au mai jucat Ungureanu, D. Ciobotariu şi Fl. Stoica.

15 noiembrie 2011

Rampa ecologică de la Băneşti trebuie închisă urgent

Consilierii municipali câmpineni au aprobat, într-o şedinţă extraodinară, asocierea municipalităţii câmpinene cu judeţul Prahova şi comuna Băneşti, pentru închiderea de urgenţă a rampei ecologice de la Băneşti, închidere tergiversată de ani de zile, din cauza costurilor mari pe care le implică. Prima dată s-a vorbit despre închiderea rampei în decembrie 2008. Atunci, aleşii câmpinenilor ar fi dorit extinderea alveolei I, realizarea alveolei II şi apoi închiderea depozitelor la această rampă. Până la urmă, nu s-a putut realiza acest proiect, din mai multe cauze: lipsa finanţării, dar şi faptul că rampa este prea aproape de calea ferată Bucureşti-Braşov, iar un aviz favorabil de la CFR era exclus. De fapt, închiderea rampei ar fi trebui să înceapă după atingerea capacităţii maxime de umplere a alveolei I şi oprirea depozitării deşeurilor menajere în rampă, adică încă de acum trei ani. De închidere ar fi trebui să se ocupe administratorul rampei. Dar şi aici lucrurile s-au complicat foarte mult, mai ales după ce Apasco Măneciu SA, firma care a administrat mulţi ani rampa, după ce a construit-o, s-a retras din asociere, cerând să-i fie plătită retragerea cu zeci de miliarde de lei vechi, contravaloarea prestaţiilor sale în realizarea acestui obiectiv. Administraţia câmpineană nu a fost de acord, ceea ce a dus la declanşarea unui proces lung şi anevoios între cele două părţi, proces care nici astăzi nu s-a încheiat, fiind în faza de rejudecare. După ce Apasco “şi-a luat jucăriile şi a plecat”, operatorul rampei a devenit CPGC Băneşti, o companie din subordinea Consiliului Local Băneşti, o firmă modestă care a mai operat doar câteva luni depozitarea deşeurilor în rampă, după care a încuiat porţile şi nu a mai avut alt obiect de activitate decât conservarea rampei. Poate închiderea rampei ar mai fi trenat, dacă Uniunea Europeană nu ar fi înmulţit controalele privind ecologizarea obiectivelor poluatoare din România, cu mărirea pedepselor pentru cei care nu se aliniază la normele europene de mediu. Legislativul câmpinean a înţeles că situaţia nu mai poate continua astfel şi a votat, în unanimitate, asocierea cu Consiliul Judeţean şi comuna Băneşti pentru închiderea cât mai grabnică a rampei ecologice. Urgenţa era impusă şi de controalele efectuate, în ultima vreme, de Agenţia pentru Protecţia Mediului, care a mai acordat un termen pentru demararea procedurilor necesare acoperirii naturale a rampei cu o geomembrană, straturi de pământ etc, astfel incât aceasta să fie redată circuitului agricol. Iniţiatorul proiectului, primarul Horia Tiseanu, le-a cerut consilierilor din legislativul local, indiferent de apartenenţa politică, să înţeleagă urgenţa situaţiei, mai ales că se vorbeşte despre posibile amenzi de 200.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere, amenzi ce ar putea fi aplicate de către inspectorii de mediu ai UE. În plus faţă de textul hotărârii Consiliului Judeţean care prevede aceeaşi asociere, în hotărârea Consiliului Local Câmpina se prevede, la art.4, că “municipiul Câmpina îşi rezervă dreptul de a solicita societăţii Apasco Măneciu recuperarea cheltuielilor efectuate cu închiderea Rampei Ecologice Băneşti, după finalizarea dosarului aflat pe rolul instanţelor de judecată, în care asociaţii sunt parte.” Reprezentanţii municipiului Câmpina, ai Consiliului Judeţean şi ai comunei Băneşti s-au întâlnit, încă de la la începutul lunii trecute, pentru a rezolva mai repede problema rampei ecologice. Atunci s-a stabilit că documentaţia tehnică întocmită în anul 2008, la solicitarea Câmpinei, să fie refăcută de CJ doar în ceea ce priveşte închiderea rampei, iar comuna Băneşti, prin operatorul actual al rampei, să sprijine procesul de inchidere pe toată durata lui (date tehnice, logistică, resurse umane specializate).

Cuvântul care înţeapă

De ce este spitalul bolnav

Zilele trecute, presa locală a readus în atenţia opiniei publice un subiect care de câţiva ani este prezentat, sub diverse forme, ca o mare problemă a oraşului şi anume eterna stare de faliment a Spitalului Municipal, cea mai importantă instituţie care se îngrijeşte de sănătatea publică în zona Câmpina.
Ca şi altădată, pe teme oarecum similare, conducătorii Spitalului Municipal povestesc azi opiniei publice despre neajunsurile unui sistem de sănătate defectuos, care se află în situaţia să nu-şi mai poată plăti salariaţii, despre politicile aberante ale celor de la Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate, care au hotărât limitarea numărului de internări în spital (în sensul că nu mai decontează decât un anumit număr de internări) ori  despre măsura conform căreia toate cadrele medicale sunt obligate să-şi consume zilele libere şi concediile neefectuate pentru diminuarea cheltuielilor, fără să facă nicio referire la managementul propriu, care se poate constitui în partea lor de răspundere faţă de situaţia delicată din prezent a instituţiei.
Sigur, este de notorietate faptul că sistemul de sănătate românesc este la pământ şi în aceste condiţii este dificil să coordonezi activitatea unui spital zonal, însă tot la fel de sigur este şi faptul că foarte mulţi bani din sănătate, care ar putea echilibra balanţa neajunsurilor, se scurg în zona crepusculară controlată de politrucii specializaţi în vampirism bugetar.
Aşa că dacă tot vorbim de sistemul vinovat, cred că este cazul să aducem în discuţie şi gunoiul de sub preşul nostru care, odată dezvelit, ar putea aduce multe lămuriri în ceea ce priveşte interminabila poveste a subfinanţării Spitalului Municipal.
Altfel spus, despre contractele păguboase prin care bugetul instituţiei a fost prejudiciat cu zeci de miliarde în dauna celor care azi îşi aşteaptă salariile ori a celor care îşi pun speranţa într-un act medical de calitate.
Cu aproximativ doi ani în urmă, Curtea de Conturi a întocmit un raport care a scos la iveală multe nereguli privind modul în care au fost încheiate anumite contracte, ceea ce, într-o societate normală, ar fi trebui să producă un adevărat cutremur, atât în zona managementului instituţiei, cât şi în cea a politrucilor din spatele lui. Bineînţeles că nu s-au produs vinovaţi nici până în ziua de azi. Rechizitoriile întocmite de autorităţile statului au ajuns undeva, într-un sertar, la păstrate, iar prejudiciile de zeci de miliarde au fost trecute la pierderi.
Interesant este şi faptul că, între timp, Spitalul Municipal a trecut în administrarea autorităţilor locale, care în loc să scoată adevărul la lumină (prin reprezentanţii lor, numiţi politic de administraţia Tiseanu în consiliul de conducere) şi să mai recupereze ceva din prejudiciile create, păstrează tăcerea şi pompează în continuare bani de la buget pentru plata altor contracte cu dedicaţie, cum ar fi înlocuirea termopanului şi izolarea termică a Spitalului Municipal ori zugrăvirea fostului spital de boli contagioase. Şi astea sunt doar câteva exemple! Cel puţin curioasă o astfel de atitudine, nu?
Dacă facem un calcul al miliardelor irosite cu bună ştiinţă în spital, ajungem lesne la concluzia că o bună parte din lipsurile financiare de care suferă spitalul azi şi-ar fi putut găsi rezolvarea cu aceşti bani. Cei care în prezent nu-şi primesc drepturile salariale se mulţumesc să acuze sistemul, însă de cele mai multe ori sistemul suntem chiar noi. Şi ne mai întrebăm de ce este spitalul bolnav!

Editorial

COMICI VESTIŢI AI P.S.D
   
Ceea ce s-a înîmplat săptămîna aceasta cu partidul care visează să ocupe iar România este demn de antologia umorului nostru politic involuntar. Dl. Iliescu se dovedeşte un mare maestru nu numai al combinaţiilor politice, ci şi al caracterizărilor de care cel atins nu se mai poate dezlipi. „Prostănacul” şi „Cîrlanul fără minte” îşi justifică pînă la ultima centimă etichetele. Iată-i într-o titanică încleştare (pe banii noştri, fireşte, pentru că domnii în discuţie sunt trîntori, nu produc nimic) pentru scaunul de preşedinte al Senatului. Să recapitulăm evenimentele: dl. Geoană pleacă în State fără să anunţe pe nimeni. Data trecută plecase la Moscova, tot hoţeşte, dar atunci, desigur, nu s-a supărat nimeni din partid. Dl. Ponta turbează că i s-a furat jucăria proiectatei călătorii şi declanşează operaţia excluderii dlui. Geoană de la preşedinţia Senatului, iniţial se pare într-o unanimitate a greilor partidului. Numai că, foarte repede, vulpile hîrşite în politică Iliescu şi Năstase îşi dau seama că asta practic ar echivala cu pierderea funcţiei secunde în stat, şi fac stînga împrejur. Întorc brusc foaia, anunţînd că renunţă la schimbare, lăsîndu-l pe Ponta în ofsaid, ca şi cum la teatru s-ar prăbuşi brusc decorul de carton, arătînd publicului actorul gol care se schimbă în spatele scenei. Orgoliosul Ponta trece la atac, ameninţă voalat cu dosarele lui Năstase, se distanţează de paleo-comunismul iliescian, nu recunoaşte cu nici un chip că a luat o decizie sub impulsul umorilor de moment. Ce arată tot acest cadril de stupidităţi şi mari-mici ticăloşii?

3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu

pedeapsa pe care a primit-o Marian Popescu, după ce în 2008 a favorizat un candidat la examenul de admitere al Şcolii de Poliţie «Vasile Lascăr»

Zilele trecute, Marian Popescu, fost  agent al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr”, acuzat în 2008 că a schimbat foaia cu răspunsurile pentru unul dintre candidaţii la examenul de admitere al şcolii de subofiţeri, a primit o pedeapsă de 3 ani cu suspendare. Condamnarea dată de magistraţii Tribunalului Prahova nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la instanţa superioară.
Vă prezentăm în continuare cele mai importante paragrafe din soluţia dată de Tribunalul Prahova, care ne scutesc de orice alt comentariu. 

„(...) Condamnă pe inculpatul POPESCU MARIAN, după cum urmează: - În baza art.132 din Legea 78/2000 infracţiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, faptă din septembrie 2008, la pedeapsa de : 3 (trei) ani închisoare. - În baza art.17 alin.1 lit.c din Legea 78/2000, rap. la art 290 alin.1 Cod penal, infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătura privată, faptă din septembrie 2008 la pedeapsa de : 1(un) an închisoare. - În baza art. 242 alin.1 şi 3 Cod penal, infracţiunea de sustragere de înscrisuri, faptă din septembrie 2008, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare. - În baza art. 215 alin.1,2 Cod penal, infracţiunea de înşelăciune, faptă din septembrie 2008, parte vătămată Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr  Câmpina , prejudiciu 10.746,53 lei, la 3 (trei ) ani închisoare. În baza art.33 lit.a Cod penal şi art.34 lit.b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de de: 3(trei) ani închisoare. Aplică art.71 şi 64 lit.a şi b C.pen. cu exceptia dreptului de a alege. Conform art..861 cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani, compus potrivit art.862 cod penal din durata pedepsei aplicate prin prezenta , la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanţă de 2 ani. Potrivit art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova; b) să anunţe, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si intoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. În baza art.359 c.pr.pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 cod penal privind efectele revocării suspendării în cazul săvârşirii altei infracţiuni în cursul termenului de încercare, precum si în caz de neîndeplinire cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege”.
Vă reamintim că în urma acestui demers infracţional, candidatul Gabriel Cosmin Voinescu (fiul primarului din localitatea Olari) a fost dat afară din şcoală, iar Marian Popescu a fost nevoit să-şi dea demisia după ce, în urma anchetei, s-a dovedit că el a fost cel care a schimbat foile cu răspunsurile.

Arestul Poliţiei se mută de la Câmpina la Ploieşti

După mai bine de 3 ani de când a fost mutat la subsolul Poliţiei Câmpina, arestul poliţiei prahovene va reveni în sediul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei, unde spaţiul de penitenţă al persoanelor care a primit mandate de arestare şi-a sporit capacitatea şi a fost modernizat cu noi sisteme de securitate. Măsura mutării arestului de la Câmpina la Ploieşti vine pe fondul cheltuielilor prea mari cu transportul arestaţilor preventiv la instanţele din Ploieşti, unde marea majoritate a acestora sunt judecaţi. În momentul de faţă, în arestul poliţiei prahovene se află peste 40 de persoane.