11 ianuarie 2011

Administraţia locală şi Turnătoria se „bat” pentru un parc de peste 2.400 mp

Un parc de 2.467 mp, situat pe Strada Ecaterina Teodoriu, chiar lângă intrarea principală a societăţii Turnătoria Centrală Orion, a iscat o aprigă bătălie între administraţia locală şi societatea respectivă. Şi de la ce a pornit totul? De la o neglijenţă a autorităţilor locale, care nu au luat la timp măsurile corespunzătoare. Dar să urmărim pas cu pas firul acestei istorii.
Pe 15 octombrie 2004, între administraţia câmpineană şi Turnătoria Centrală Orion se încheie un contract de asociere (numărul 16.769) al cărui obiect era terenul de 2.467 mp, aflat în proprietatea Turnătoriei, dar pe care administraţia locală a realizat un parc de joacă pentru copii. Înainte de expirarea acestui contract, în septembrie 2010, în urma unei solicitări a Turnătoriei, Primăria Câmpina îşi exprimă intenţia de a cumpăra terenul respectiv. Între timp, societatea cu pricina intră în reorganizare judicară, iar prin intermediul administratorului judiciar, la data de 11 octombrie 2010, se transmite administraţiei locale un preţ de valorificare a terenului de 59 euro/mp. Administraţia dispune realizarea unei evaluări a terenului de către firma Filipides din Ploieşti, care stabileşte că valoarea de piaţă a terenului respectiv este de 30 euro mp, întregul teren fiind estimat la aproximativ 74.000 euro. Dar până la realizarea acestei evaluări a mai trecut o lună şi jumătate, raportul de evaluare fiind datat 23 noiembrie 2010.

„Plătim dublu sau strângem... jucăriile?”
Întreaga situaţie a fost prezentată în plenul Consiliului Local de primarul Horia Tiseanu: „Am primit două solicitări din partea Turnătoriei Centrale de a cumpăra un teren de pe Strada Ecaterina Teodoroiu, unde noi am amenajat un loc de joacă pentru copii, în baza unui contract de asociere cu Turnătoria. Ei vor să ne vândă terenul respectiv, ne-au transmis şi un preţ de 59 euro/mp, dar noi am făcut o evaluare şi am ajuns la un preţ de 30 euro/mp. Acum, problema este că la prima scrisoare ei nu intraseră în reorganizare judiciară şi se putea face o compensare cu cele peste două miliarde lei vechi pe care Turnătoria le datorează bugetului local ca taxe şi impozite. Intrând în reorganizare judiciară, nu mai putem face o astfel de compensare... Vă solicit – a mai spus Tiseanu adresându-se consilierilor lcoali – un punct de vedere, dacă plătim dublu acest teren sau strângem... jucăriile?”
Edilul-şef al Câmpinei a fost completat de viceprimarul Ion Dragomir: „Şi mai este o problemă. Contractul de asociere a expirat din 15 octombrie, iar pentru perioada scursă de atunci ei ne cer o chirie destul de mare pentru folosirea acestui teren, chirie de 4 euro/mp”.

Doar Primăria putea cere executarea TCO pentru datorii
A fost momentul în care, la acea şedinţă a Consiliului Local, lucrurile au cam scăpat de sub control. „Comisia economică a Consiliului Local a hotărât executarea societăţii în cauză pentru neachitarea taxelor şi impozitelor locale şi să se pună sechestru pe acest teren. Din păcate, hotărârea comisiei a fost zero pentru Executiv! Puteam să luăm măsuri şi nu ajungeam acum la mâna lor!”, a spus Elena Albu. Şi până se se dumirească cineva, a continuat Luminiţa Dumitrescu: „Dacă e o hotărâre a comisiei, cine n-a respectat-o? Ce, noi suntem chiar degeaba?!”
Consilierul local cu cele mai vechi ştate în administraţia locală, Horaţiu Zăgan, a încercat cât de cât să pună lucrurile la punct: „Măi oameni buni, sunteţi într-o mare eroare! Păi ce, Comisia economică a Consiliului Local ia astfel de măsuri?! Nu se poate aşa ceva! Doar Executivul poate hotărî dacă execută sau nu o societate cu datorii!”

Acord pentru negocierea cu TCO
În cele din urmă, după ce Monica Clinciu le-a explicat colegilor săi că „ei nu ne pot cere chirie fără o hotărâre judecătorească”, iar secretarul Paul Moldoveanu a punctat că „terenul nu poate fi vândut pur şi simplu, aşa cum e, pentru că este şi trebuie să rămână parc”, toţi consilierii locali au fost de acord ca Executivul să negociere cu reprezentanţii Turnătoriei pentru ajungerea la o soluţie acceptabilă ambelor părţi.

Cuvântul care înţeapă

Una dintre explicaţiile pentru care suntem în rahat

În scurta vacanţă de iarnă care tocmai s-a încheiat am avut timp şi inspiraţie să lecturez două dintre cele mai recente cărţi apărute pe piaţă şi anume Un secol cu Neagu Djuvara scrisă de George Rădulescu şi 1990. Anul şarpelui orb, scrisă de Constantin Trandafir.
Povestea vieţii şi a experienţelor trăite de Neagu Djuvara şi jurnalul lui Constantin Trandafir sunt două lucrări care pot fi privite, la un moment dat, ca un întreg, cu condiţia de a accepta teoriile lui Djuvara şi a le rememora în timpul lecturii jurnalului din perioada decembrie 1989 - decembrie 1990 semnat de C. Trandafir. În loc de alte comentarii, voi publica câteva pasaje din teoriile lui Djuvara şi câteva momente surprinse în zilele Revoluţiei la Câmpina de C. Trandafir. Poate veţi recunoaşte anumite personaje locale care s-au agăţat la gâtul nostru şi care ne sufocă de 21 de ani şi poate veţi găsi una dintre explicaţiile pentru care suntem azi în rahat. Nu ştiu dacă Djuvara are sută la sută dreptate când dă anumite verdicte şi nici dacă jurnalul lui C. Trandafir este oglinda perfectă a celor întâmplate în 1989 - 1990, însă ştiu că tipul de om la care face referire Djuvara şi pe care îl regăsim în jurnalul lui C. Trandafir a făcut şi încă mai face mult rău acestei naţii.

A dispărut un adevărat maestru, cetăţean de onoare al Câmpinei

Marin Constantin, dirijorul Corului „Madrigal”,
a încetat din viaţă în prima zi a acestui an

Prima zi a anului 2011 a adus şi o veste proastă pentru România – a trecut în nefiinţă dirijorul Corului „Madrigal”, Marin Constantin. Sunt puţini cei care ştiu că Marin Constantin s-a născut pe 27 februarie 1925, la Urleta, sat aparţinând de comuna Băneşti, dar şi că dirijorul „Madrigalului” este cetăţean de onoare al Câmpinei, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 18 din 29 februarie 1996.
Marin Constantin a fost un muzician, compozitor şi dirijor de ansamblu coral, fondator, dirijor şi director pe viaţă al Corului „Madrigal”. A fost un specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească. Maestrul Marin Constantin a fost membru al Uniunii Compozitorilor, din anul 1956.
Numele său rămâne legat de Corul „Madrigal” al cărui dirijor şi director pe viaţă a fost începând cu 7 iulie 1963, data primului concert al acestui cor, unul de excepţie, care s-a făcut cunoscut prin numeroase turnee în toată lumea, întreprinse de-a lungul anilor. Maestrul a susţinut peste 3.500 de concerte în ţară şi în străinătate.
Lista premiilor care i-au fost conferite maestrului Marin Constantin este impresionantă, printre care merită amintite - premii la Concursul internaţional al Festivalului Mondial al Tineretului (Bucureşti -1953, Moscova -1957, Viena -1959), Premiul Criticii Muzicale Germane (Germania, 1971), „Il Sagitario d’Oro” (Italia, 1976), Diploma de onoare şi Premiul „Grand Due Adolf” (Luxembourg, 1979), Premiul excepţional A.T.M. (1983) pentru tratatul „Arta construcţiei şi interpretării corale” (1983), titlul de „Goodwill Ambasador UNESCO’” (1992), titlul „Omul Internaţional al Anului” (1990, 1992, 1994), titlul de „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (1994), „Crucea Patriarhală a Sf. Sinod” din România (2000), Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer (2000), Premiul pentru „Vocaţia măiestriei artistice”, oferit de Fundaţia Balcanii şi Europa (2006). Pentru întreaga activitate este menţionat în prestigiosul „The New Grove Dictionary of Music and Musicians”. (E. SANDU)

Un Ianuarie funebru. Vestea încetării din viaţă a ilustrului Marin Constantin, în prima zi a Noului An 2011, a cutremurat lumea artistică în toate straturile şi profesiunile ei.
Trăsnetul lovise în Muntele MCM: MARIN CONSTANTIN – MADRIGAL!!! Mediile de Informare, apucate de o turbată isterie,  la moartea şi înmormântarea poetului Adrian Păunescu, s-au mărginit la scurte ştiri, fără a evalua pierderea ireparabilă pentru Cultura României viitoare, prin decesul subit al lui Marin Constantin! Numai Uniunea Compozitorilor şi Filarmonica George Enescu, împreună cu Atheneul Român s-au îngrijit – cu o afectuoasă demnitate – să aducă prinosul lor de recunoştinţă Marelui Dispărut! Grupul de oameni ai Culturii prahovene, alcătuit din d-nii Alexandru Bădulescu, Corneliu Nicolae Irimia, Ovidiu David, Dumitru Nedelcu, Octavian Onea şi Jean Popescu, a adus, miercuri, 5 ianuarie 2011, ultimul omagiu Dirijorului Marin Constantin – depus în rotonda Atheneului Român –,  şi au prezentat sincere condoleanţe familiei defunctului, doamnei Noemi Marin – fiică, profesoară universitară în Florida-SUA, dirijorului Ion Marin – fiu, şi doamnei Bernarda Marin, soţie. Coroana cu panglici tricolore şi regrete eterne, adusă de d-nii Bădulescu şi Nedelcu, s-a alăturat celorlalte vreo 50 – care au onorat cortegiul funerar. Ilustra figură a dirijorului, profesorului  şi muzicianului Marin Constantin, după un remember sonor al Madrigalului, a fost patetic evocată de Adrian Dumitriu – directorul Filarmonicii George Enescu, de preotul Stoica – porta-voce a Patriarhiei BOR, de Viorel Cosma – critic şi istoric muzical, de dirijorul Horia Andreescu, de Cornelia Andreescu, fostă madrigalistă, de Kelemen Hunor – ministrul Culturii, de Dan Dediu – profesor universitar şi compozitor, şi de Adrian Iorgulescu, fost ministru al Culturii.
Ultimul drumSub bolta bisericii Boteanu, mulţimea a însoţit trupul neînsufleţit al lui Marin Constantin şi familia îndoliată, unde s-a oficiat slujba de binecuvântare a sufletului celui plecat peste apele Styxului. În final, Preasfinţitul Varsanufie, episcop vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, a citit Mesajul adresat familiei MARIN şi memoriei Ambasadorului nostru UNESCO, Constantin MARIN, părintele MADRIGALULUI, de PreaFericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Cortegiul funerar s-a îndreptat apoi către Cimitirul Bellu, unde, în aripa Evanghelic-Lutherană, rămăşiţele pământeşti ale lui Marin Constantin au intrat în neantul locului său de veci! (Serghie BUCUR)

„Cred că în 2010 am atins fundul sacului în ceea ce priveşte criza”

- interviu cu directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu

Anul 2010 a fost dominat de efectele unei crize economice despre care unii spun că am depăşit-o, alţii că, dimpotrivă, momentul cel mai greu de-abia urmează... În aceste condiţii, am considerat că persoana cea mai îndreptăţită pentru un dialog la început de an 2011 este directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu.

„La Câmpina, în 2010, gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale a fost peste media naţională”

Care a fost nivelul încasărilor la bugetul local în anul 2010, având în vedere problemele apărute pe parcurs - creşterea ratei şomajului, reducerea salariilor, intrarea unor firme în reorganizare judiciară ori lichidare?
Dacă ne referim strict la cifrele reci, pot să vă spun că, în anul 2010, veniturile proprii au fost încasate în proporţie de 86% de la persoanele fizice şi 91% de la persoanele juridice. Mai ales la nivelul persoanelor fizice, acolo unde procentul a scăzut puţin faţă de anii anteriori, când se situa la 90-92%, pare să se fi simţit ceva mai acut criza şi probabil că între cei care nu şi-au mai plătit obligaţiile fiscale către bugetul local se află cei care chiar nu au mai avut de unde să plătească, pentru că veniturile li s-au diminuat substanţial sau unii şi-au pierdut locurile de muncă.
Se poate spune că bugetul Câmpinei a resimţit criza economică în anul 2010?
La începutul anului 2010 eu am fost optimist şi convins că putem realiza indicatorii pe care ni i-am propus. Prin mai-iunie a urmat un moment mai greu, când am devenit ceva mai pesimist şi chiar am atras atenţia, la momentul respectiv, într-o şedinţă a Consiliului Local, că situaţia nu este deloc roz. Acum, după ce a trecut 2010, pot spune că sunt din nou optimist, consider că faţă de previziunile sumbre de la un moment dat, până la urmă am scos-o onorabil la capăt, iar pentru 2011 sunt chiar şi mai optimist. În 2010, la Câmpina am înregistrat un grad de colectare a veniturilor proprii la bugetul de stat peste media naţională şi cred că anul trecut am atins fundul sacului în privinţa crizei economice.

59 de societăţi au datorii de peste 15,5 miliarde lei vechi

Agenţii economici au resimţit criza mai puternic decât persoanele fizice?
Sunt unii agenţi economici care au avut un an foarte greu. De altfel, 59 de societăţi comerciale câmpinene, unele dintre acestea foarte cunoscute şi foarte mari, nu numai din punct de vedere al cifrei de afaceri şi al nivelului impozitelor pe care le plătesc către bugetul local, ci şi al numărului de angajaţi, au intrat în reorganizare judicară, insolvenţă sau lichidare. Datoriilor pe care aceste 59 de societăţi le au către bugetul local ajung la valoarea de 1.559.810 lei noi, deci peste 15,5 miliarde lei vechi..
Mai există vreo posibilitate de a recupera ceva din aceste datorii?
Pentru societăţile aflate în regorganizare judicară mai sunt ceva şanse. Acestora, conform legii, nu li se mai calculează penalităţi şi treptat-treptat îşi pot plăti din datorii. Pentru cele aflate în lichidare va fi ceva mai greu, bugetul local fiind doar al treilea beneficiar al fondurilor obţinute de lichidatorul oricărei societăţi, după bugetul de stat şi instituţiile bancare. Oricum, cred că undeva la nivelul unei treimi din această sumă va putea fi recuperată. E de văzut ce se va întâmpla în cele din urmă...

Semne bune pentru 2011

Care sunt previziunile dumneavoastră pentru anul 2011?
Eu sunt optimist pentru 2011. Cred că am atins deja fundul sacului, după cum spuneam, iar anul acesta ne va fi ceva mai bine, poate nu cu mult, dar, oricum, mai bine decât anul trecut. Printre motivele pentru care sunt atât de optimist se numără şi ritmul foarte bun de colectare a taxelor şi impozitelor locale încă din primele trei zile ale noului an. Astfel, pe 3 ianuarie, prima zi în care s-a lucrat, am colectat 250 milioane lei vechi, iar în următoarele două zile câte 500 milioane lei vechi. În schimb, faţă de ceea ce am văzut la televizor prin alte părţi, la noi nu a fost nici un moment coadă. În plus, pentru anul 2011 vom începe să beneficiem de două dintre împrumuturile deja contractate. Este vorba de suplimentul de 675.000 euro din creditul de la BCR, bani care vor fi folosiţi pentru investiţii, dar şi de creditul de 4 milioane lei noi, tot de la BCR, pentru cofinanţarea lucrării de modernizare a Căii Dacia, lucrare care va fi finanţată în primul rând cu fonduri europene de aproximativ 6 milioane euro.

PNL s-a aliat cu PC. E doar începutul…

„La nivel local, PNL va avea un cuvânt greu de spus”

În aceste zile, la nivel central, s-a stabilit încheierea unei alianţe politice între PNL şi PC. Va fi o alianţă înscrisă la tribunal, la care este foarte posibil să se mai alăture şi alte formaţiuni politice, scopul declarat fiind răsturnarea actualei puteri portocalii. Despre această coaliţie, dar şi despre ce va însemna ea pe plan local, preşedintele filialei locale a PNL, Virgil Guran, a declarat:
„Consider că, în acest moment, din cauza situaţiei prin care trece România, o alianţă între partidele de opoziţie (şi nu numai) este absolut necesară. O guvernare atât de proastă cum este cea actuală nu a existat în România şi, dacă nu ne trezim la timp şi nu ne unim forţele împotriva a ceea ce se întâmplă acum, România chiar nu va mai avea nici o şansă. Sunt convins că se va crea o alianţă şi cu alte partide, iar acest lucru trebuie făcut pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru că numai o gândire şi o strategie pe termen lung  pot să schimbe ceva în România. Şi într-o societate comercială trebuie să ai o gândire pe termen lung, ce să mai vorbim pentru o ţară, care trebuie să-şi creeze un brand şi nu o aiureală, aşa cum s-a întâmplat cu celebra frunză! Da, trebuie să avem un brand, aşa cum orice ţară care se defineşte are ceva caracteristic şi care atrage şi facilitează relaţii economice şi turism. Sincer să fiu, nu cred că vom reuşi până la alegerile parlamentare să îndepărtăm acest sistem strâmb, pentru că sunt convins că cei care sunt acum la putere folosesc metode specifice pentru a se menţine pe poziţii. Aici, din păcate, o mare parte din vină o are şi populaţia, pentru că nu reacţionează şi sunt convins că vom plăti această lipsă de reacţie. Totuşi, revenind la alianţa cu PC, este foarte important ce se realizează pentru că numai împreună cu toate forţele care mai cred în democraţie în această ţară vom avea puterea de a ne opune semicomunismului în care ne aflăm. La nivel local şi judeţean vom analiza sub ce formă putem colabora şi vom încerca să găsim acea formulă în care rezultatele să apară. Oricum, la nivel local, sunt convins că PNL va avea un cuvânt greu de spus, pentru că în componenţa organizaţiei există oameni puternici. Sunt oameni pentru care moralitatea socială înseamnă ceva, oameni care nu au intrat în politică pentru a avea din ce să trăiască, ci pentru că vor o ţară în care munca şi valoarea să fie răsplătite”.

Laptopuri pentru consilieri

La ultima şedinţă a Consiliului Local din anul 2010, primarul Horia Tiseanu le-a promis consilierilor locali că în bugetul anului 2011 va propune includerea unui capitol pentru achiziţionarea de laptopuri pentru fiecare consilier local. „Astfel, vom fi şi moderni, dar vom face o economie substanţială şi la hârtie, pentru că la fiecare şedinţă a Consiliului Local se consumă topuri întregi de hârtie pentru copierea proiectelor de hotărâre şi a tuturor actelor aferente pentru fiecare consilier în parte”.
Propunerea poate fi, într-adevăr, una benefică din mai multe puncte de vedere. Ce se vor face, însă, acei consilieri pentru care laptopul are încă multe secrete? Şi câte laptopuri se vor achiziţiona, 18 sau 19? Asta ca să nu mai vorbim de o serie de aspecte tehnice... Vor exista suficiente prize pentru a se putea alimenta laptopurile tuturor consilierilor şi, probabil, şi membrilor Executivului? Sau şedinţele vor dura doar cât... bateria laptopului? 

„Marea înghesuială” de Bobotează


La fel ca în fiecare an, la aproape toate bisericile din Câmpina a fost înghesuială foarte mare pentru apa sfinţită. În timp ce preoţii îndemnau oamenii la toleranţă şi dragoste de semeni, enoriaşii se călcau în picioare pentru aghiasmă. Puţini au venit cu sticla, cei mai mulţi preferând bidoanele şi chiar găleţile. Şi uite aşa, oamenii au cam uitat de cele sfinte în... curtea bisericii.

Gara Câmpina, între tabele electronice noi şi mizerie, geamuri sparte şi toalete infecte

Gara Câmpina este demnă de... Caracal. Şi nu numai pentru că, deşi poartă numele celui de-al doilea municipiu al judeţului, se află pe teritoriul administrativ al comunei Poiana Câmpina, ci şi pentru alte... năzbâtii.


Recent, în cadrul unui foarte amplu – şi mult prea costisitor – program de modernizare a unor segmente de căi feroviare, la Gara Câmpina au fost montate tabele electronice care anunţă sosirea şi plecarea trenurilor, precum şi toate detaliile legate de minutele de staţionare, minutele de întârziere, linia la care se află, şi, bineînţeles, punctele de plecare şi sosire ale fiecărui tren. Arată foarte frumos, moderne, luminoase. Dar... Lângă aceste tabele electronice, regăsim aceiaşi pereţi vechi, murdari, scorojiţi, mizerabili, care poartă urmele unor doritori de nemurire. Dincolo de starea jalnică a pereţilor din holul principal, care ţine loc şi de sală de aşteptare, nu mai există nici un scaun întreg, arătându-se ochiului celor care ar veni să viziteze Câmpina un aspect dezolant, ca după bombardament – geamuri sparte, scaune scrijelite, de parcă aici s-ar fi duelat două galerii ale unor echipe de fotbal rivale şi nu ar fi doar o simplă gară. Iar dacă mai aveţi nenorocul de a vă apucă vreo necesitate fiziologică, atunci, în primul rând, trebuie să aveţi un... stomac foarte rezistent. Şi, poate cel mai grav, pentru starea jalnică a uneia dintre porţile de intrare în Câmpina nu răspunde nimeni!

508 ani de la atestarea documentară a Câmpinei, sărbătoriţi cu lansări de carte şi un colocviu

8 ianuarie 1503 este data de naştere (atestată documentar) a Câmpinei. Anul acesta, evenimentul a fost marcat luni, 10 ianuarie, pentru că 8 ianuarie a picat... sâmbăta.
Colocviul aniversar care a avut loc la Casa Tineretului pentru a marca acest moment aniversar din viaţa localităţii noastre a cuprins prezentarea lucrării „Anuarul Societăţii de Ştiinţe Istorice, filiala Câmpina” (de profesorii Gheorghe Râncu, Adrian Popescu, Victoria Vâlcu şi Marius Zaharia), a „Cărţii de Aur a Eroilor Municipiului Câmpina”, de prof. Gheorghe Modoianu, col. Marian Dulă şi col. Marian Chiper, prezentarea publicaţiei trimestriale „Biblioteca de Câmpina”, nr. 1 din 2011, de Florin Dochia, precum şi vizitarea unei expoziţii de cărţi şi documente din şi despre istoria Câmpina, realizată de profesorul Şerban.
Au fost prezenţi, în afara autorităţilor locale, foşti primari, o parte dintre cetăţenii de onoare ai Câmpinei, numeroşi profesori, precum şi un important număr de elevi de la mai multe instituţii de învăţământ câmpinene.
Apoi, participanţii s-au deplasat la Biserica „Sf. Nicolae” din cartierul Slobozia, acolo unde au vizitat lucrările de la cimitirul din Epoca de Bronz, cele mai recente şi cele mai interesante descoperiri arheologice din Câmpina ultimilor ani.

Nicolae Geantă a lansat a patra carte, în preajma Zilei Câmpinei

Este al patrulea an consecutiv în care Nicolae Geantă, profesor de geografie la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” din Câmpina, lansează un volum cu ocazia Zilei Câmpinei. Şi de această dată, volumul lansat a purtat un nume destul de cpmplicat „Dinamica restructurării postdecembriste în municipiul Câmpina şi arealul său adiacent”.
Nicolae Geantă şi-a început prezentarea cu o critică destul de severă la adresa administraţiei locale: „Acum patru ani, când am lansat primul volum, mi s-a spus că nu mai am loc pe ordinea de zi, apoi, am vorbit mai din timp şi timp de doi ani am putut să lansez volumele mele cu ocazia Zilei Câmpinei. Acum, am sunat din nou încă dinainte de Crăciun, dar mi s-a spus că nu mai am loc pe ordinea de zi. 600 de câmpineni dacă ar vrea să-şi lanseze câte un volum de Ziua Câmpinei, toţi ar trebui să aibă dreptul de a face acest lucru şi ar trebui să fie loc pentru toţi”.
Aceasta a fost şi explicaţia pentru care lansarea volumului lui Nicolae Geantă nu s-a mai realizat la acţiunile organizate de administraţia locală, ci în amfiteatrul Colegiului Tehnic „Constantin Istrati”, vineri, 7 ianuarie. Şi în privinţa datei, Geantă şi-a arătat nemulţumirea: „Nu înţeleg de ce nu sărbătorim Ziua Câmpinei pe 8 ianuarie, ci în altă zi, în funcţie de cum pică bine unora. Dacă sărbătoarea Crăciunului pică marţi, ce, noi o sărbătorim sâmbăta sau în altă zi?!”

De la 1 ianuarie avem Poliţie Locală… doar pe hârtie

De la 1 ianuarie 2011 a intrat în vigoare un act normativ care dispune instituirea Poliţiei Locale. O poliţie subordonată primarului, care va funcţiona în aparatului de specialitate al acestuia ca şi instituţie publică de interes local. O poliţie care va fi finanţată exclusiv de la bugetul local şi care va fi formată, în mare parte, din actualii agenţi comunitari. O poliţie cu multe atribuţii în domeniile ordinii şi liniştii publice, pazei bunurilor, circulaţiei pe drumurile publice, disciplinei în construcţii, afişajului stradal, protecţiei mediului, activităţilor comerciale, evidenţei populaţiei etc.
Aşadar, o poliţie care va avea mai multe atribuţii chiar şi decât Poliţia Română, dar care va fi plătită doar din bani de la bugetul local. Va avea nevoie de sediu şi dotări pe măsură. Şi va avea mai mult de 37 de angajaţi, dacă ar fi să ne luăm după afirmaţiile unor reprezentanţi ai MAI. Legea 155/2010 a Poliţiei Locale a fost aprobată în vară, dar d-abia în ultimele zile ale anului 2010 a fost publicat în Monitorul Oficial Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a viitoarei structuri, care are o serie de detalii extrem de interesante. La Câmpina, nu s-a lua încă nici o decizie în mod oficial privind înfiinţarea şi funcţionarea Poliţiei Locale.

Câmpina a primit 25.000 lei de la Guvern

Chiar în ultimele zile din 2010, Guvernul a alocat administraţiilor locale 177 milioane lei din Fondul de rezervă pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital. Adică, pentru plata facturilor la utilităţi şi la diverse firme care au realizat unele lucrări pe domeniul public. În Prahova, 40 de localităţi plus Consiliul Judeţean au primit bani de la Guvern, fiind vorba în total de peste 5 milioane lei. Câmpina beneficiază de 25.000 lei. Dintre localităţile din zona noatră, primesc fonduri Băneşti, Poiana Câmpina, Proviţa de Sus, Şotrile, Breaza, Valea Doftanei, Comarnic şi Secăria. În afară de Consiliul Judeţean care a primit 200.000 lei, localitatea care a primit cei mai mulţi bani a fost Tg. Vechi cu 750.000 lei.
Cum ultima şedinţă a Consiliului Local Câmpina a avut loc pe 20 decembrie, iar banii au venit în jur de 28 decembrie, la solicitarea directorului Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, primarul Horia Tiseanu a fost împuternicit de Consiliul Local să se ocupe de repartizarea celor 25.000 lei primiţi de la Guvern în bugetul local al anului 2010.

O tentativă de furt a declanşat un incendiu la o conductă de gaze

În cursul serii de 5 ianuarie, la Filipeştii de Târg a izbucnit un incendiu puternic la o conductă de transport gaze naturale aparţinând Schelei de Petrol Moreni. Pentru stingerea incendiului au intervenit mai multe echipaje ale ISU Prahova, cărora li s-au alăturat reprezentanţi ai Poliţiei, Transgaz, Distrigaz şi Schelei Moreni. Focul a fost stins complet după aproape şase ore, fiind necesară şi izolarea întregii zone, pentru a preveni extinderea flăcărilor sau o posibilă explozie. Din fericire, nu s-au înregistrat victime şi nici pagube materiale pentru populaţia din zonă, doar furnizarea de gaze naturale a fost oprită pentru aproape o jumătate de zi.
Potrivit datelor furnizate de ISU Prahova, incendiul s-a produs ca urmare a unei tentative de sustragere a unor segmente din conductă, fără ca hoţii să ştie că ating şi o conductă care nu era dezafectată. Persoanele care au dezmembrat conducta au rămas, deocamdată, necunoscute.

Un vagon de călători a luat foc la plecarea din Gara Câmpina

În seara de 4 ianuarie, acceleratul 1746 Satu-Mare – Bucureşti Nord a ajuns fără probleme la Câmpina. Dar la câteva minute de la plecarea din gară, călătorii au remarcat că iese fum în vagonul de clasa I. I-au anunţat pe conductori, iar aceştia pe mecanici. Trenul a fost oprit, iar mecanicii au constatat că a luat foc sistemul de frânare de la vagonul de clasa I. S-a intervenit rapid, focul fiind stins în aproximativ 15 minute. Călătoria a fost reluată, dar cu o viteză ceva mai redusă. Trenul a ajuns în Bucureşti cu o întârziere de peste o oră.

Un jurnal incitant *)

Moto: „Ca scriitor şi ziarist nu pot fi de-o parte sau alta”
(C. Trandafir)

Condeier redutabil, cu un stil original marcat de o ironie fină care alternează strălucit cu umorul subtil, prof. dr. Constantin Trandafir ne-a dăruit recent o nouă carte - „1990. Anul şarpelui orb” (Jurnal din Provincie - vol. II).
Ideea realizării unui astfel de „jurnal” s-a născut încă din anul 1974, mai întâi în „joacă” şi numai „pentru uzul strict personal” şi mult mai târziu, la începutul anului 1990, acesta s-a transformat în jurnal propriu-zis (publicabil).
Au urmat: drumul dificil al înregistrării evenimentelor în celebrele caiete şi tipărirea fragmentară (iniţial) în „Revista Nouă”, „Jurnalul Naţional” şi revista „Axioma”, iar ulterior în volum.
Astfel, epilogul primului volum („1989. Vedere din Provincie”), conţinând numai câteva notaţii din perioada 22-31 decembrie 1989, a fost dezvoltat şi transformat în prologul volumului al doilea („1990. Anul şarpelui orb”), realizându-se o legătură firească între cele două cărţi.
Jurnalul din 1990 cuprinde: Argument, Prolog, Ieşirea din subterană, 11 capitole (din care amintim: Ianuarie. Euforia şi bizareria; Februarie-Martie. Fără vâsle; Aprilie. Intrarea în tunel; Mai. Gustul amar al democraţiei neaoşe... Decembrie. Şarpele cu clopoţei şi un Indice de nume.
„Nu m-am ferit niciodată de banalităţi - mărturiseşte diaristul - le-am provocat, le-am înregistrat, mă încântă mai mult decât jurnalele «de idei» şi decât jurnalele despre lucruri şi întâmplări remarcabile. Ceea ce nu înseamnă că acestea din urmă nu se strecoară, asta ţine de vedere şi de orizontul de aşteptare”.
Lucrarea este o consemnare reală a unor evenimente şi o agendă comentată ritmic în anul 1990. În acest mod sunt evidenţiate principalele probleme politice, economice, sociale, culturale, familiale şi personale.
Şcoala (p. 37, 45, 58, 62), literatură (p. 34, 38, 48, 77, 123), jurnalismul (p. 36, 40, 82, 95), expoziţii (p. 65), muzică (p. 86, 175), teatru (p. 88, 176, 178), film (p. 87, 91, 96, 108), fotbal (p. 51, 53, 70, 81, 95), şah (p. 176, 183, 202, 205) etc. sunt alte teme pe care autorul le consemnează cu talent şi dezinvoltură.
Cartea, prin problematica abordată, se înscrie în rândul lucrărilor de certă valoare.

*) C. Trandafir. 1990. Anul şarpelui orb. Editura Premier, 2010, 227 p.
Theodor MARINESCU

O profesie periculoasă – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (6)

Prin a doua sentinţă civilă nr. 277 din 31 Ianuarie 1957 a Tribunalului popular al raionului Câmpina, atacată cu recursul de faţă, s-a respins acţiunea motivându-se că această cerere nu întruneşte condiţiunile legale, deoarece proprietarul actual al imobilului, anume Ştefan Petriceicu Hajdeu nu se află în situaţia de necunoscut sau absent pe de o parte şi pe de altă parte, acesta nu a putut să facă acte de administraţie şi de conservare a imobilului, din cauză că începând cu anul 1950, imobilul a fost ocupat de către trupele M.A.I. datorită cărei situaţii nu ar fi putut să aibă acces la imobil.
Având în vedere că această ultimă sentinţă fiind atacată cu recurs de către reclamantă, prin motivele invocate pe baza art. 304 pct. 4, pr. civilă, s-a arătat că hotărîrea este nelegală, fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 1 lit. d din D. 111/1951, ale Instrucţiunilor M.F. de aplicarea acestui D[ecret] şi cu nerespectarea prevederilor art. 315 pr. civilă.

Mircea Sandu şi staff-ul FRF vin miercuri la Câmpina

Programată iniţial la Ploieşti, întâlnirea conducerii FRF cu reprezentanţii echipelor din sud-estul ţării a fost mutată la Câmpina, la hotelul „Muntenia”. Dezbaterile vor fi structurate pe opt teme majore, dintre care cele mai importante sunt extinderea procesului de licenţiere la toate cluburile din liga secundă şi reducerea numărului de echipe din eşaloanele doi şi trei începând, cel mai probabil, cu sezonul 2012-2013.
La Câmpina vor sosi reprezentanţi ai tuturor membrilor afiliaţi la FRF din judeţele Constanţa, Călăraşi, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Braşov, Dâmboviţa, Buzău, Brăila, Tulcea, Giurgiu şi din Bucureşti, în total 59 de reprezentanţi. De asemenea, din partea FRF vor fi prezenţi la Câmpina - Mircea Sandu – preşedinte FRF; Adalbert Kassai – secretar general; Ionuţ Lupescu – director general; Mircea Rădulescu – director al Şcolii Federale de Antrenori; Vasile Avram – preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor; Dumitru Mihalache – director al Departamentului Competiţii; Dan Ionescu – şef Serviciu Copii şi Juniori; Adrian Stângaciu – şef Departament Juridic.
Întâlnirea va avea loc miercuri, 12 ianuarie, între orele 9.00 şi 13.00.

17 februarie, data reunirii lotului CSM Câmpina

Aflaţi în vacanţă după un tur de campionat în care au avut un parcurs aproape fără greşeală, echipierii CSM-ului se vor întoarce la treabă începând cu 17 ianuarie. La această dată va avea loc reunirea lotului sub comanda antrenorului Roberto Opatchi.
Despre reluarea pregătirilor, dar şi despre primele măsuri din anul 2011, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Pe 17 ianuarie este programată reunirea lotului şi pot spune că vom aduce mai mulţi jucători în probe, din care vreo doi-trei cred că vor trebui să rămână pentru a întări lotul formaţiei noastre în vederea promovării în Liga A. Tot pe 17 ianuarie va avea loc şi reunirea loturilor de juniori şi chiar intenţionăm să continuăm acţiunea de selecţie şi să mai creăm alte grupe de juniori, pentru că vrem să stimulăm copiii din Câmpina şi împrejurimi să facă sport în detrimentul altor activităţi nocive pentru dezvoltarea oricărui copil”.

Unirea Câmpina se reuneşte pe 15 ianuarie. Sub comanda cui?

La jumătatea campionatului Ligii A Prahova, Unirea Câmpina ocupă locul al V-lea cu 31 de puncte obţinute din 9 victorii şi 4 remize, având şi un golaveraj de 29 goluri marcate şi 15 primite.
După vacanţa de iarnă, echipierii formaţiei Unirea Câmpina se vor reuni sâmbătă, 15 ianuarie. Acesta este un lucru cert… Ceea ce nu se ştie în momentul de faţă este sub comanda tehnică a cărui antrenor? Turul a fost încheiat cu Mircea Hagianu, dar tot mai multe voci susţin că locul acestuia pe banca tehnică a Unirii va fi luat de fostul tehnician al grupării, Marius Pălănceanu. Zvonurile au fost alimentate şi de faptul că, sâmbătă, Pălănceanu, o parte a acţionarilor, dar şi de câţiva dintre jucătorii Unirii au fost la o miuţă pe zăpadă.
„Vă spun sincer că nu ştiu în acest moment dacă mai sunt sau nu antrenor la Unirea Câmpina” – ne-a spus Mircea Hagianu, care a mai adăugat: „Chiar şi zilele trecute am avut o discuţie cu acţionarii clubului, le-am spus de zvonurile care mi-au ajuns şi mie la urechi şi sper să aibă bărbăţia, dacă vor ajunge la concluzia că trebuie să ne despărţim, să mi-o spună în faţă. Oricum, în momentul de faţă, prioritatea mea absolută o constituie examenul pentru prelungirea licenţei A de antrenor, examen pe care îl voi susţine la Bucureşti şi care, pentru mine, înseamnă foarte mult”.
La rândul său, Marius Pălănceanu ne-a declarat: „Da, am fost sâmbătă la o miuţă cu băieţii, printre care s-au aflat şi o parte dintre foştii mei colaboratori de la Unirea. Îmi era dor de o miuţă, să mai fac un plonjon pe zăpadă… Nu pot nega că au fost mai mulţi cei care m-au întrebat dacă nu aş fi tentat să revin pe banca tehnică a formaţiei Unirea Câmpina. Nu pot să neg că-mi lipseşte febra de pe bancă, mai ales că am muncit la această echipă pentru a ajunge la nivelul la care se află acum. Dar, în acest moment, nu pot să spun dacă voi reveni pe banca tehnică a Unirii, indiferent de ceea ce-mi doresc eu”.

S-au fixat datele pentru testele arbitrilor judeţeni

Comisia Judeţeană de Arbitri Prahova a anunţat că reluarea activităţii se va face pe 17 februarie. De asemenea, s-au fixat datele testărilor fizice şi teoretice pentru arbitrii din cele trei eşaloane judeţene. Astfel, cei din Liga A vor fi testaţi pe 20 februarie, la Complexul Olimpic Izvorani, iar o săptămână mai târziu, în acelaşi loc, va avea loc şi testarea celorlalţi „cavaleri ai fluierului” prahoveni. Detalii suplimentare privind orele propriu-zise şi programul fiecărei zile este de presupus că vor fi anunţate undeva pe la mijlocul lunii februarie.