27 aprilie 2011

Fosta limuzină a Jenicăi Tabacu va ajunge la... Irina Nistor?!

Cu siguranţă, nu se poate spune că primarul Tiseanu este insensibil la cererile doamnei Irina Nistor, şeful adjuct al Poliţiei Comunitare. Am tras această concluzie citind ordinea de zi a şedinţei de Consiliu local care va avea loc mâine, unde, printre alte proiecte iniţiate de primar, am găsit şi unul prin care acesta cere acordul legislativului local pentru a transfera fosta limuzină a Jenicăi Tabacu (vă reamintim, autoturismul pus la dispoziţia acesteia în vremea când  făcea politică şi era consilierul personal al primarului) din curtea Casei de Cultură „Geo Bogza”, la Poliţia Comunitară. Adică un autoturism de lux, în valoare de aproximativ 1 miliard de lei vechi, va patrula pe străzile prăfuite ale oraşului cu însemnele Poliţiei Comunitare. Puţin nedumeriţi de această situaţie, ne-am interesat a cui a fost această idee „genială”. Surpriza a venit imediat. Cererea de la Poliţia Comunitară către primar a fost făcută de directorul adjunct, Irina Nistor, în lipsa Roxanei Gheorghe, şeful instituţiei. Aşadar, stimaţi cetăţeni, s-ar putea ca în curând să avem ocazia să întâlnim în trafic o limuzină gri metalizat, la volanul căreia va sta ţanţoş o uniformă cu epoleţi. Să nu vă speriaţi, este doar o plăcere a primarului!

Cuvântul care înţeapă

Despre scrisorica lui Ecaterinescu

La mijlocul săptămânii trecute am primit la redacţie un drept la replică din partea economistului Gheorghe Ecaterinescu, pe care îl public alăturat pentru o corectă informare a cititorilor. De la bun început am să fac observaţia că Gheorghe Ecatrinescu a răspuns interpelărilor mele anterioare în calitate de persoană fizică şi nu în aceea de autoritate publică (directorul Direcţiei Economice din Primărie şi membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal Câmpina), aşa cum era normal, să îşi asume responsabilitatea unor replici la întrebări care ţin exclusiv de administrarea banului public. O astfel de atitudine sfidătoare faţă de cetăţenii care citesc ziarul nostru şi rubrica de faţă lasă loc de multe interpretări. Sincer, nu sunt deloc surprins, pentru că în general oamenii de acest tip se cred buricul pământului şi au impresia că ne pot trata, din funcţiile publice plătite de noi, după bunul lor plac. Dar să revenim.
Vă spuneam în ediţiile precedente că, drept urmare a faptului că nu îmi tace gura şi îi critic pe aceşti eterni necriticaţi aducând în faţa opiniei publice adevărata lor faţă, anumiţi băieţi, bine ancoraţi în gaşca politică de la conducerea oraşului, s-au gândit cum să-mi întoarcă „favorurile”. Printre primele lor demersuri s-a numărat şi cel legat de activitatea societăţii care administrează terenul de minifotbal de la Casa Tineretului, unde şi eu sunt acţionar minoritar. Acolo speră ei să găsească mari nereguli, prin intermediul cărora să îmi închidă gura. Ecaterinescu susţine, însă, în dreptul la replică de care pomeneam, că acest control nu este decât unul obişnuit, programat încă de anul trecut şi că, de fapt, verificarea nu are nicio legătură cu activitatea mea publicistică. Îl informez pe această cale că, din păcate pentru el/ ei, în primărie mai există şi oameni corecţi, care nu îi mai suportă şi care mi-au spus exact ce au pus la cale în ceea ce mă priveşte. Numai că, aşa cum am mai spus, NU AM NIMIC DE ASCUNS în spatele acestei activităţi sportive aproape falimentară pe care, alături de ceilalţi investitori, am realizat-o aproape exclusiv pentru fotbalul la nivel de copii şi juniori din Câmpina şi, bineînţeles, cu dorinţa ca în cei 10 ani de parteneriat cu Primăria să ne scoatem măcar banii investiţi.
Într-o societate normală, oamenii care investesc din buzunarul lor în astfel de activităţi sunt respectaţi şi ajutaţi de autorităţile locale, însă la noi totul se măsoară în funcţie de interesele unei găşti politice servite de tot felul de lachei soioşi.
Ca să închei într-o notă oarecum optimistă comentariile faţă de prima parte a dreptului la replică semnat de Gheorghe Ecatrinescu, am să spun că aştept cu nerăbdare raportul controlului efectuat la firma la care sunt acţionar, raport pe care am să-l public integral în aceeaşi pagină de ziar, alături de lista cu toate firmele care au devorat bani publici, fără licitaţie (prin încredinţări directe, adică la mica înţelegere), ale căror facturi au fost semnate şi de directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu. Asta aşa, ca să se vadă că pentru mine transparenţa despre care tot vorbesc nu este doar o vorbă în vânt.
Cât priveşte ultima parte a scrisoricii lui Ecaterinescu...

(citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

POPOR NEPERFORMANT
   
Preşedintele Băsescu are talentul discutabil de a rosti uneori formule incomode prin francheţea lor. Nu e deloc „diplomat”, în sensul pe care-l dăm uneori acestui cuvînt: de a vorbi mult şi elegant, fără a spune nimic, şi evitînd oricum orice aluzie critică, neplăcută. Asta îl face o ţintă uşoară a tuturor criticilor, deşi, de multe ori, toţi recunoaştem în sinea noastră că are dreptate. Aşa este şi cu recenta sa afirmaţie că românii sunt un popor neperformant. Care a stîrnit, fireşte, un val de proteste. Deşi afirmaţia, deloc populistă, a preşedintelui, mi se pare o evidenţă, revolta multora a fost ca şi cum ar fi fost înjuraţi de mamă. Sigur, că s-ar fi cuvenit ceva nuanţări. De pildă, partea a doua a afirmaţiei, conform căreia Statul ar fi în schimb performant este pur şi simplu ridicolă. Exemplele date în fugă de preşedinte sunt însă, din păcate, irefutabile. Neperformarea masei ţine de mai multe lucruri: în primul rînd de mentalitate, în al doilea de educaţie, în al treilea de eficienţa politică. Pentru cine cunoaşte cît de cît istoria modernizării României, de pe la 1800 încoace, ştie că ea s-a făcut 1: de sus în jos, de către o subţire elită politico-intelectuală şi 2: oarecum cu forţa, vezi cazurile Cuza-Kogălniceanu, Carol I, Antonescu etc. Un codicil al acestor două trăsături este observaţia că modernitatea noastră nu s-a încheiat, venirea comunismului a fost ca o sabie care, retezînd capetele, elitele, a retezat însuşi procesul de modernizare organică. Introducînd în schimb o pseudo-modernizare care, în domeniul mental se traducea prin monstruoazitatea „omului nou”, iar în cel economic prin altă monstruozitate: industria metalurgică & prelucrătoare. După 1989 ne-am trezit în situaţia unui om care a fost ani de zile imobilizat la pat şi acum trebuie să reînveţe să meargă. Ştiţi cît de greu se face asta, şi cu atît mai greu cu cît „doctorii” ne-au lipsit în domeniul modernizării sociale, sau, dacă n-au lipsit, nu i-a ascultat nimeni dintre cei de la putere. Aşa ne-am trezit că prăpastia dintre somaţiile prezentului şi modul nostru de gîndire se adînceşte, în loc să scadă. Sigur că, prin contactul cu străinatea sau prin har propriu s-a format şi în aceşti ani o elită pe care n-o invocăm decît la momentele „festive”. Este „clasa pozitivă”, cum zicea Eminescu, clasa întreprinzătorilor şi a tinerilor din marile sau micile firme competitive. Nenorocirea este că această subţire numeric clasă pozitivă nu are absolut nici o putere de decizie politică. Cînd şi-a delegat speranţele unui partid care ar fi trebuit să-i reprezinte, cum ar fi PNL, a văzut dezabuzată cum acesta se îneacă în cloaca politică şi trădează interesele votanţilor pentru conjucturi politice mizerabile. Asta face ca singurii care pot moderniza efectiv România, inclusiv la nivelul mentalităţilor, să nu aibă practic nici o pîrghie instituţională de a decide. Restul României, cum zicea preşedintele, este cea care stă la crîşmă în timp ce „vine valul şi-i ia calul”. Nu este, în nici un caz un popor care trăieşte mental în cel de-al doilea deceniu al veacului XXI. De fapt, tragedia este că nu are nici măcar un timp al său, nu suntem nici măcar păşunişti cum cred unii, pentru că şi despre tradiţii avem o imagine foarte, foarte aproximativă, formată de propaganda comunistă şi de filmele „istorice” ale lui Sergiu Nicolaescu et comp. Este bine că preşedintele are suficientă lucidiate să vadă asta şi suficientă neprevedere electorală să o spună public. Este foarte rău că nu a ştiut să-şi facă un sprijin public din cei puţini care, cum necum, împing ţara înainte, şi a rămas prizonierul aceleiaşi mocirle politicianiste. Ca să-i parafrazez pe Caţavenci (oh, ce revistă a fost!): avem un popor neperformant, ce facem cu el?
Christian CRACIUN

Dan Diaconescu a vizitat Partidul Poporului de la Câmpina


Boss-ul OTV, Dan Diaconescu, a ajuns zilele trecute şi la Câmpina, pentru a trece pragul filialei locale a Partidului Poporului, al cărui preşedinte este. Întâmpinat de o mulţime de oameni, Diaconescu a declarat, între altele, că „un adevărat partid al poporului se construieşte de jos în sus şi nu invers”. În ceea ce priveşte oraşul nostru, Diaconescu s-a arătat foarte sigur că Partidul Poporului din Câmpina va câştiga alegerile locale şi fotoliul de primar. „Ar fi culmea ca românii să voteze din nou ceea ce au votat în ultimii 21 de ani!” - a mai declarat Dan Diaconescu.

Primarul Horia Tiseanu a început campania electorală

Cu un an înaintea termenului legal de începere a campaniei electorale pentru viitoarele alegeri locale din iunie 2012, Horia Tiseanu a decis să înceapă primul campania pentru cucerirea cât mai multor voturi de la electoratul câmpinean. Că doar de aia e  primul demnitar al oraşului, ca să aibă acces primul la tot felul de resurse financiare pentru recâştigarea “dregătoriei” supreme din administraţia locală. Desigur, în “cestiune” se zice că nu sunt implicaţi bani publici, Doamne fereşte; şi mai ales de Curtea de Conturi fereşte. Şi cum, în general, cea mai uşoară metodă de influenţare a opiniilor alegătorilor se face prin campanii de presă, Tiseanu nu a pregetat să-şi “tragă” un ziar (aşa-zis al Primăriei), care să laude realizările executivului local, prezentate mai mult ca izbânzile sale personale. Modelul nu este nou şi probabil a fost preluat de la administraţia brezeană vecină şi prietenă (deci tot portocalie), Primăria Breaza editând un ziar identic de mai mulţi ani. Aşa s-a născut, bănuim noi, în mintea şi fapta edilului-şef al aşezării de la poalele Muscelului, ziarul Info Câmpina, publicaţie gratuită editată de Primăria şi Consiliul Local Câmpina. Adică, să ia aminte cârcotaşii, nu de primarul însuşi. Curios este că despre acest ziar, care a apărut recent în peisajul publicistic local, nu s-a vorbit deloc în şedintele legislativului municipal, deşi Consiliul Local apare pe frontispiciu ca fiind unul dintre editori. Şi ca demersul primarului să îmbrace haina legalităţii, în josul ultimei pagini a ziarului suntem informaţi că, potrivit legii, accesul la informaţii de interes public se realizează şi prin publicaţii proprii ale autorităţilor şi instituţiilor publice. Cam ce informaţii de interes public se livrează alegătorilor mioritici dintre Prahova şi Doftana, nu este greu de ghicit.
Pe prima pagină, un mesaj de Paşte către câmpineni din partea primarului (personal) şi a impersonalului Consiliu Local. Apoi, pe toată pagina a doua, un interviu cu Horia Tiseanu, din care răzbate ca un fir roşu ideea că “cetăţeanul este cel care stabileşte agenda primarului”. Emoţionantă această informaţie, cu o bogată şi înnoitoare încărcătură…
Pe următoarea pagină, aflăm că administraţia Tiseanu a fost criticată fără temei pentru majorarea cu 20% a taxelor şi impozitelor locale din acest an, fiindcă dările respective, spre deosebire de multe localităţi din ţară, nu mai crescuseră de trei ani.
Aplecându-se asupra celorlalte pagini, fără să-l coste nimic – cu excepţia, poate, a timpului alocat lecturii, cititorul mai poate afla din acest ziar despre investiţiile din 2011 ale administraţiei locale, despre faptul că Primăria nu poate suplimenta fondurile alocate pentru reabilitarea termică, despre biletele gratuite distribuite unor pensionari, programul de audienţe al celor din conducerea Primăriei etc. Am putea pune pariu că nicio groapă (dintre cele existente în număr mare în infrastructura stradală a oraşului) nu se va zări în vreo poză din acest ziar cu un tiraj impresionant pentru un orăşel de mărimea Câmpinei, 12.000 de exemplare, ziar pentru a cărui apariţie s-ar aloca lunar, zice-se, cam 60 de milioane de lei vechi.

Sponsorizarea de la Kaufland, sursă pentru noi dotări în spital

Conducerea Spitalului Municipal Câmpina analizează în ce măsură o parte din sponsorizarea de 200.000 de euro făcută de Kaufland către administraţia locală ar putea fi folosită pentru modernizarea şi dotarea unor secţii cu aparatură pentru intervenţii chirugicale laparoscopice, care ar putea scăpa pacienţii de intervenţiile clasice şi de perioadele lungi de internare. Ginecologia, chirugia, urologia şi ortopedia ar putea fi primele patru secţii incluse în acest proiect. Pe lista priorităţilor se mai află, însă, şi secţiile de terapie intensivă şi cardiologie.

Centrul Beike vine cu noi oferte în tratamentele de recuperare

Centrul de recuperare medicală Beike, deschis acum un an în cartierul Slobozia (pe strada Câmpului), vine în întâmpinarea pacienţilor săi cu o nouă ofertă de tratamente de recuperare, o parte dintre acestea urmând a fi gratuite. Chiar în aceste zile se împlinesc 12 luni de când Beike Biotech, una dintre cele mai cunoscute companii medicale din China (specializată, în ultimele decenii, pe cercetarea si tratamentele clinice cu celule stem) a deschis la Câmpina un centru de recuperare medicală, cu servicii la cele mai înalte standarde. Deschiderea în municipiul câmpinean a Centrului Beike a fost posibilă datorită tânărului Răzvan Iordache, primul câmpinean care a urmat un tratament cu implanturi de celule stem în China, într-o clinică Beike. După câţiva ani de tratamente, cu efect benefic, în clinica amintită, Răzvan i-a cucerit şi i-a convins pe diriguitorii companiei Beike Biotech să investească în oraşul său natal. Primăria a încercat, acum un deceniu, o înfrăţire cu un oraş din China, dar fără finalizare, încercările municipalităţii de a aduce investitori chinezi eşuând după câteva schimburi de delegaţii. Ceea ce nu au reuşit edilii Câmpinei a reuşit, cu carisma sa, Răzvan Iordache, investiţia chinezilor de la Beike fiind de o mare importanţă pentru starea de sănătate generală a comunităţii câmpinene. La un an de la înfiinţare, Centrul Beike Câmpina şi-a diversificat mult gama serviciilor medicale oferite în beneficiul pacienţilor săi. În acest sens, urmează să fie adus, în luna iulie 2011, un al doilea medic chinez specialist în acupunctură şi alte procedee ale medicinei chinezeşti tradiţionale. În plus, s-a reuşit încheierea unui contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Prahova, care va întra în vigoare peste două luni şi va avea ca efect gratuitatea unor tratamente pentru pacienţii Beike. Ideea acestui demers a avut ca punct de pornire sondajul realizat printre pacienţii trataţi în Centrul Beike, sondaj din care s-a constatat că aceştia au fost mulţumiţi de serviciile medicale primite, dar după ameliorarea stării lor de sănătate, din cauza problemelor financiare, ei nu au mai putut finaliza tratamentele începute. “Pentru a veni în sprijinul pacienţilor pe care îi avem deja, ca şi a celor ce ne vor călca pragul, se va derula, începând cu luna iunie 2011, un contract pe care l-am încheiat cu CJAS, în urma căruia pacienţii noştri vor beneficia de anumite proceduri medicale de recuperare gratuite, acestea urmând a fi decontate de Casa de Sănătate în baza biletului de trimitere de la medicul de familie. Concret, fiecare pacient va beneficia de 10 şedinte gratuite de tratament, o singură dată la şase luni. Pentru orice informaţie şi programare, doritorii pot suna la 0744/65.07.51 sau la 0344/145.493, dar o fidelă prezentare a Centrului Beike Câmpina şi a serviciilor medicale oferite pot fi găsite pe site-ul www.beike.ro”, ne-a declarat Răzvan Iordache.
Centrul medical Beike a ajuns să fie cunoscut în tot judeţul, dar şi dincolo de hotarele Prahovei (mulţi pacienţi vin din Ploieşti), fiind unic în zonă datorită procedeelor de recuperare practicate aici de medici specialişti chinezi. De fapt, majoritatea tratamentelor sunt împrumutate din medicina chinezească tradiţională. Dintre proceduri, cea mai solicitată este acupunctura - efectuată cu ace de unică folosinţă şi combinată cu efectul radiaţiilor unor lămpi electrice care încălzesc o argilă specială, cu proprietăţi curative, provenită dintr-o antică şi miraculoasă peşteră din China. Acupunctura, descoperită de chinezi cu mii de ani în urmă, poate vindeca sute de afecţiuni, dintre care am enumera: discopatie lombară, spondiloză cervicală, reumatism poliarticular, lombosciatică, gonartroză, coxartroză, hemipareză, pareză facială, osteoporoză, dislipidemie, hernie de disc, depresie, migrenă, sechele de accident vascular cerebral, tetrapareză spastică, scolioză, incontinenţă urinară, sterilitate, impotenţă, gută, nevralgie de trigemeni, obezitate, ulcer varicos, insuficienţă cardiacă, sinuzită, polineuropatie, encefalopatie, maladia lui Parkinson etc.

Bolnavii TBC de la Sinaia – preluaţi de Spitalul Municipal Câmpina

Nu doar zeci de spitale au căzut victime “terminatorului” de la Ministerul Sănătăţii, căci Cseke Attila a decis şi desfiinţarea urgentă a multor cabinete de specialitate. Astfel, Dispensarul TBC din Sinaia a căzut şi el pe altarul “reformei” din unităţile spitaliceşti, reformă promovată cu încăpăţânare de actualii guvernanţi. Şi asta cu toate că Spitalul Orăşenesc Sinaia, de care aparţinea dispensarul amintit, a scăpat “cu viaţă”. Măsura va reforma (că doar de aia colcăie a  reformă sistemul de sănătate al românilor), eforturile şi stresul celor din zona de nord a judeţului atinşi de bacilul lui Koch, în sensul în care aceştia din urmă vor fi nevoiţi, până se va normaliza complet situaţia, să parcurgă zeci de kilometri în plus, până la Dispensarul TBC al Spitalului Municipal Câmpina, unitate care i-a preluat începând cu 15 aprilie 2011. Sute de bolnavi din zona arondată spitalului sinăian îşi vor striga degeaba supărarea din toţi bojocii lor găuriţi de bacilul tuberculozei. Diriguitorii ministerului de resort şi-au pus ochelari de cal şi, ca nişte mustangi sălbatici, trag la vale cu o viteză ameţitoare “caleaşca”  reformei din sistemul de sănătate românesc. “Începând cu 15 aprilie, activitatea Dispensarului TBC Sinaia a fost desfiinţată, ea fiind preluată de către Dispensarul TBC Câmpina. Deja, toate fişele medicale, medicamentaţia şi întreaga bază de date aferentă au fost tranferate la Spitalul Municipal Câmpina. Ca următor obiectiv, avem stabilirea contactelor cu medicii de familie din zona Comarnic-Buşteni, arondată teritorial Spitalului Orăşenesc Sinaia, în vederea stabilirii unei colaborări pentru supravegherea şi tratarea corectă a pacienţilor comuni. Profit de această ocazie pentru a anunţa că Dispensarul TBC Câmpina se află situat pe strada Vasile Alecsandri, aproape de Detaşamentul de Pompieri şi de Ambulanţa Câmpina. Programul de lucru se desfăşoară în două ture, iar telefonul de contact este 0244/371.533”, ne-a declarat medicul Elena Dumitrescu, specialist în pneumoftiziologie şi directorul medical al Spitalului Municipal Câmpina. Doamna doctor ne-a asigurat că situaţia se va normaliza rapid, iar preluarea noilor pacienţi se va face fără sincope, chiar dacă Dispensarul TBC Câmpina îşi va extinde considerabil aria teritorială de competenţă, până mai ieri unitatea având în grijă doar bolnavii din zona Băicoi – Filipeştii de Pădure – Breaza.

Catolicii câmpineni au fost primii care au strigat: “Cristos a înviat!”

Anul acesta, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii a picat în aceeaşi zi atât la catolici, cât şi la ortodocşi. Se întâmplă rar acest lucru, dar în ultimii 20 de ani, din ce în ce mai des, semn (poate) că ecumenismul religios câştigă tot mai mult teren printre creştini. Prima separare radicală a creştinilor a fost în 1054 (prin Marea Schismă), eveniment ce a împărţit creştinismul în două mari ramuri, cea vestică (sau catolică) şi cea estică (sau ortodoxă), deşi tensiunile dintre creştinătatea latină şi cea greacă existau cu mult timp înainte. A urmat, la 1517, despărţirea protestanţilor (germani, la început) de romano-catolici, în urma Reformei lui Martin Luther. Dupa 1700, greco-catolicii din Ardeal s-au despărţit de ortodoxie, intrând sub jurisdicţia Sfântului Scaun de la Vatican, cu toate că slujbele greco-catolicilor seamănă foarte mult cu cele ale ortodocşilor, iar marile sărbători sunt la aceleaşi date ca şi la ortodocşi (Paştele, bunăoară). De cele mai multe ori, Paştele romano-catolic îl devansează, cu o săptămână sau maximum cinci săptămâni, pe cel ortodox, dar anul acesta, adepţii celor mai vechi culte creştine au sărbătorit împreună Învierea Mântuitorului, mort pe lemnul Crucii pentru a răscumpăra păcatele omenirii.
Cu toată această coincidenţă, la Biserica Sf. Anton de Padova, cea mai veche şi mai mare biserică romană-catolică din Câmpina, s-a strigat pentru prima dată “Cristos a înviat!”. Acest lucru a fost posibil, întrucât, de zeci de ani, slujba din Noaptea Învierii începe aici la ora 21.00, deci cu trei ore înainte ca preoţii ortodocşi să le strige enoriaşilor “Veniţi de luaţi lumină!”. Ceremonia din Noaptea Învierii a conţinut, ca în fiecare an, o procesiune în cadrul căreia preotul paroh, însoţit de credincioşi, a înconjurat curtea interioară a bisericii şi statuia lui Isus care tronează în mijlocul acesteia. Predica rostită de “Monsenior” (un preot cu o vârstă venerabilă şi o ţinută maiestuoasă, care slujeşte în biserică de câteva săptămâni, ajutându-l pe vechiul părinte paroh), i-a impresionat pe cei aproape 200 de credincioşi prezenţi.
Enoriaşii parohiei au venit în număr mare, printre aceştia aflându-se şi mai mulţi creştini ortodocşi, care puteau fi “ghiciţi” după felul în care îşi făceau semnul Crucii, în sens invers faţă de catolici.
La slujba din Noaptea Învierii şi la cea din prima zi de Paşti au participat persoane publice importante din viaţa comunităţii câmpinene (oameni de afaceri cu renume, reprezentanţi ai parlamentului judeţean, dar şi ai celui de la Bucureşti, notari etc), împreună cu familiile lor. Dintre cele mai sonore nume am putea aminti doar câteva: Cord, Anghel, Anastasescu, Bara, Muşat. O parte dintre aceste personalităţi au legături cu catolicismul prin soţiile lor, botezate în credinţa Bisericii de la Roma.

Restricţie pentru maşinile grele pe drumul spre Telega

Drumul Judeţean 100E, care face legătura între Câmpina şi Telega, este din nou pus în pericol de pârâul Sărata. Zidul de protecţie al şoselei este gata să se prăbuşească la următoarele ploi mai puternice, iar primarul comunei, Gheorghe Ilie, a cerut Direcţiei Judeţene de Drumuri să se ia măsuri în sensul limitării circulaţiei maşinilor de tonaj greu până la remedierea situaţiei. Lucrările de reabilitare a zonei respective necesită investiţii de aproximativ 2,8 milioane lei.

La Băneşti, pe terenul de fotbal, se va construi o biserică

Pe terenul de fotbal din Băneşti, situat în apropierea cimitirului din localitate, se va pune în curând piatra de temelie a unei noi biserici. În acest sens, consiliul local din localitate va aproba în următoarea şedinţă un schimb de terenuri între administraţia locală şi parohia din comună, în urma căruia biserica va prelua actualul teren de fotbal şi va ceda un alt teren, cu aproximativ aceeaşi suprafaţă, lângă DN1, în apropiere de fostul restaurant Recola. Echipa de fotbal CS Băneşti va avea astfel un nou teren de joc despre care conducerea clubului spune că ar putea fi unul artificial, în măsura în care va primi sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Băneşti pentru finanţare.

S-a mutat staţia de microbuze pentru Ploieşti

Microbuzele care au drept destinaţie Ploieştiul nu mai au voie să oprească în staţia de vis-a-visa de Casa Tineretului. Printr-o nouă hotărâre a Consiliului Local Câmpina, toate mijloacele de transport în comun au la dispoziţie o nouă staţie, care se află în imediata apropiere a biserica Sf. Parascheva, fosta biserică de lemn. Vechea staţie va fi folosită doar de mijloace de transport în comun care deservesc traseele interne.

Lecturi publice

Gherasim Rusu Togan: „Troiţa”

Folclorul (ef.engl. folk, popor şi lore, ştiinţă), un subiect vast, cu implicaţii majore în lumea literaţilor, cuprins în programul Lecturilor Publice şi cu referiri directe asupra valorilor care alcătuiesc civilizaţia şi cultura poporului nostru (literatură, muzică, dans, teatru popular, joc, obiceiuri, tradiţii etc.), a constituit o nouă şi interesantă temă de dezbatere.
Acest domeniu, atât de complex, este reprezentat pe plan local şi naţional de către cunoscutul scriitor Gherasim Rusu Togan, distins de către APLER, în toamna anului trecut cu Premiul „Dan Al. Condeescu” pentru critică literară, pentru cartea „Dimensiuni ale imaginarului popular. Dezordini, temeri, închipuiri” şi nominalizat în dicţionarele de specialitate.

„Cu toate că la începutul anului 2011 - şi-a conturat speech-ul moderatorul Florin Dochia - ne propusesem ca activităţile Cercului Literar «Geo Bogza» să se desfăşoare lunar, am ajuns să le ţinem... săptămânal”. (Aplauze) În această atmosferă, joi, 21 aprilie, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură s-a desfăşurat o nouă ediţie a Lecturilor Publice în cadrul cărora etnofolcloristul Gherasim Rusu Togan a prezentat un fragment din romanul său, „Troiţa”.
Trista poveste magico-ritualică, la care autorul a lucrat peste 15 ani, este guvernată de o troiţă sfântă transmisă din generaţie în generaţie. Cu accentul cald ardelenesc, G. Rusu a captat atenţia asistenţei cu superba poveste: „Sus, în Dealul Bărcului, înecată în buruieni şi tufari de răchită, troiţa îşi arată faţa în toată măreţia ei, doar toamna şi iarna. Atunci, frunzarul se topeşte de bruma şi gerul ce-i îngheaţă până şi apa sorbită de lemnul îmbătrânit şi pe alocuri devenit ca o iască spongioasă şi respingătoare”.
Adevărat cercetător, autorul se apleacă cu migală asupra descifrării unor enigmatice inscripţii în măduva lemnului - „Noi avem (încre)... dere în Du... (mnezeu) ş(i) din ros... (tul) dat ne-...(am) făcut crez” - şi constată, cu durere, „o crestătură aspră de secure” la rădăcina troiţei (amintind, probabil, celebra operă a lui Brâncuşi, „Primul strigăt”). „Şi astăzi, încă - spune etnologul -, icoana Maicii Domnului mai păstrează blestemul încrustat de un călugăr în trupul troiţei - «Când te-ai duce/ şi-o străluce/ Să-ţi faci dragul meu o cruce./ De-o fi lumea mai curată/ fi-le fapta blestemată/ Sufletu-n rele-necat/ că om bun a împuşcat/ Domnul în puterea lui/ Să-i dea prăpăditului! Ajută, Doamne!» Iar de atunci, în noaptea Sfintei Marii, icoana lăcrimează”.
Fin observator al fenomenului magico-ritualic, Gherasim Rusu Togan rosteşte o rugă păgână şi mişcătoare - „Vântule, opreşte-te, tu, izvor, porneşte-te, gligoreni, opriţi-vă, turme, răspândiţi-vă. Iarbă, leagănă-te-n soare, fugiţi relelor izvoare, rămâneţi bune izvoare!”
Cenacliştii, impresionaţi de calitatea „romanului”, au pus o serie de întrebări autorului, iar acesta le-a satisfăcut curiozitatea cu numeroase şi admirabile povestiri complementare.
Apreciind acurateţea lecturii, oportunitatea tematicii şi a momentului desfăşurării, poetul Florin Dochia a precizat că „Troiţa” a fost publicată, serial, în Revista Nouă (nr. 6, 7-8/ 2010 şi nr. 1/ 2011) şi a comunicat calendarul activităţilor următoare.
Marele merit al scriitorului Gherasim Rusu Togan a constat în studierea creaţiei folclorice în raport cu mediile sociale care l-au creat, depăşind simpla culegere a creaţiei literare populare, cu abordarea modernă, bazată pe autenticitatea, originea şi sistematizarea folclorului.
Theodor MARINESCU

De ce merg la cercul de lecturi publice
Scrisoare deschisă amatorilor de literatură
Dacă e joi, paşii sau maşina mă îndreaptă spre Casa de Cultură „Geo Bogza” sau Teatrul - cum îi spunem noi -, unde poa’ să ningă, poa’ să plouă, la 5 1/2 trecute fix avem întâlnire cu „lecturi publice”.
Sunt două ore în care poţi auzi poezie „tânără”, proză scurtă de bună calitate, catrene pline de fineţe şi umor - marca Saşa. Sunt două ore în care uiţi de criză, de preşedintele Băsescu, de guvernul Boc sau de taxele locale crescute cu 20%. Sunt două ore în care auzi producţii literare de bună calitate, în care pot să polemizez fără scrâşnete din dinţi, să duelez cu eleganţă, fără încruntare, să spun ce-mi place sau nu şi în general să mă simt bine între prieteni, iar după două ore să plec poate un om mai bun, dar în mod sigur mai bogat intelectual.
A fost frig, acum e cald; a fost ziua scurtă, acum e mai lungă; am fost puţini, acum suntem din ce în ce mai mulţi; se va acorda şi pianul pentru Serghie Bucur pentru ca după-amiazile să fie şi mai plăcute.
Deci - eternul deci - veniţi şi nu veţi regreta, veniţi o dată şi veţi reveni, sunt sigur.
Noi, eu, vă aşteptăm. Joi, ora 17.30, „trecute fix”!
Un neofit în d’ale literaturii, Alex. Blanck

CSM este pregătit pentru calificarea în faza superioară a Cupei României

După o pauză binemeritată în campionat, vă reamintim că CSM Câmpina a câştigat cu 3-0 la masa verde meciul cu formaţia CS Băneşti II, care s-a retras, elevii lui Robert Opaţchi revin azi pe gazon pentru o nouă bătălie în Cupa României, care va începe la ora 17.00, pe stadionul Poiana, împotriva celor de la AFC Brebu, o echipă destul de incomodă, care şi-a propus calificarea în faza superioară a competiţiei. Foarte motivaţi, CSM-iştii s-au antrenat cu simţ de răspundere în această perioadă şi sunt pregătiţi să le ofere o nouă victorie suporterilor. Încrezător în succesul echipei sale, Robert Opaţchi ne-a declarat: „Băieţii sunt pregătiţi pentru un meci bun. Chiar dacă ne lipsesc câţiva titulari, eu cred că avem un lot valoros, care se va mobiliza pentru victorie. Sper ca la sfârşitul meciului să ne bucurăm din nou, împreună cu suporterii, care sunt convins că vor umple tribuna şi ne vor susţine ca şi până acum”.

CSM Câmpina a depus memoriu la FRF pentru Burloiu

Conducerea CSM Câmpina a depus memoriu la Federaţia Română de Fotbal împotriva celor de la Spicul Mopan, a doua echipă a formaţiei Victoria Brăneşti, unde a fost transferat mijlocaşul Radu Burloiu. În memoriu, CSM Câmpina arată că Victoria Brăneşti nu a achitat, conform contractului de transfer, nici până la această dată, suma de 300 milioane lei vechi. Prima măsură a FRF a fost neprogramarea celor de la Spicul Mopan în meciul pe care îl aveau de disputat cu Rapid II Bucureşti, în liga a III-a naţională.

Ciprian Marianov a participat la ultima etapă a Campionatului European de Motocros


Ciprian Marianov
Foto: Mihai Bonciu

Chiar dacă traseul de motocros din Câmpina a dispărut ca „măgarul în ceaţă”, sportul cu motor pe două roţi încă nu a murit în sufletul celor pasionaţi. Săptămâna trecută, la Zărneşti, a avut loc a doua etapă a Campionatului European de Motocros clasa EMX Open, la care a participat şi MC Britmar Câmpina, cu sportivul Ciprian Marianov, care a concurat pe o motocicletă Suzuki şi a reuşit o prestaţie onorabilă, clasându-se pe locul 25 din 32 de participanţi. La starul întrecerii s-au aflat sportivi din Italia, Spania, Belgia, Olanda, Bulgaria. Pe primele trei locuri s-au clasat sportivii din Belarus, Cehia şi Ucraina.
Preşedintele MC Britmar Câmpina, Duşan Marianov, ne-a declarat, între altele, că prezenţa echipei câmpinene la acest concurs european a fost posibilă numai cu sprijinul societăţilor Confind şi Royal N, prin ajutorul financiar acordat de dl. Ioan Simion şi transportul asigurat de Sergiu şi Antonela Negoiasă, cărora le mulţumeşte pe această cale pentru sprijinul acordat motocrosului local, într-o vreme în care toată lumea pare să fi uitat de acest sport.