26 iulie 2011

După 21 de ani de la Revoluţie, C.E.C. este acuzată de practici comuniste în relaţiile cu clienţii săi

După 21 de ani de la Revoluţie, Casa de Economii şi Consemnaţiuni (devenită, de mai mulţi ani, CEC Bank), singura mare bancă românească (încă) de stat, este acuzată de practici comuniste de către unul dintre foştii săi clienţi. De către unul dintre clienţii CEC care i-au rămas fideli acestei bănci multă vreme după ce soarele cu dinţi al capitalismului nostru de cumetrie, al capitalismului românesc sălbatic, a început să bată peste plaiurile mioritice, fără a încălzi mai deloc viaţa trăitorilor acestor meleaguri. Un client care, şi după decembrie 1989, a avut încredere (înşelată amarnic) în CEC, considerată, decenii întregi, banca de suflet a românilor. Chiar dacă, în condiţiile economiei de piaţă instaurate în primii ani postrevoluţionari, acuzatorul ar fi putut recurge la serviciile altor bănci, tot de stat, căci pe vremea aceea băncile apăruseră în peisajul financiar românesc precum ciupercile după ploaie. George Dragomir, căci despre el este vorba, locuieşte în Breaza, dar lucrează în Câmpina, fiind proprietarul unui cunoscut “magazin de muzică” situat în spatele Pieţei Centrale, în care se comercializează înregistrări muzicale de diferite genuri şi pe diferite suporturi. Acesta ne-a vizitat la redacţie pentru a ne informa că, la mulţi ani după ce a constituit la CEC trei librete de economii, cu valoare de 5000 de lei, cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, reprezentanţii băncii l-au înştiinţat, în urmă cu vreo cinci ani, că mai are de primit câţiva bănuţi.

Trei librete ca trei pietre
Istoria păţaniei lui George Dragomir, în varianta proprie, v-o prezentăm în continuare. Prin 1991, omul nostru a făcut un CAR, ca să facă rost de bani pentru a constitui cele trei librete de economii amintite. Prin 2004, după denominarea leului, s-a dus la CEC să vadă care este situaţia libretelor sale. A fost puternic şocat atunci când a aflat, din spusele unui funcţionar, că dobânda totală pe care ar fi putut să o ridice pentru un libret era de circa 85 de bani noi, valoarea unui libret ajungând la 5,85 lei noi. “Mi s-a spus că din cauza denominării leului, cecurile mele s-au devalorizat şi din valoarea lor iniţială, de 5000 de lei (în 1991) au ajuns să valoreze fiecare 5,85 lei (în 2004). Nu am fost de acord cu situaţia financiară prezentată, deoarece banii mei, munciţi din greu, au rămas în administrarea CEC aproape 14 ani de zile, timp în care banca s-a folosit de ei. Chiar dacă mi-au considerat conturile inactive, ei au făcut profit cu banii mei. Ei bine, din acest profit, doresc şi eu o parte, de valoare decentă; desigur, sub câştigul ce le-ar reveni lor prin investirea banilor depuşi de mine. În urmă cu decenii, în legătură cu CEC, exista un slogan de stimulare a oamenilor către economii băneşti: Azi la CEC un leu de pui / Mâine el va scoate pui. Conducerea postdecembristă a CEC a transformat vechiul slogan într-unul nou, cu  acelaşi joc de cuvinte, dar cu un final mortal: Azi la CEC un leu de pui / Mâine el va scoate pui (morţi). Un final chiar letal pentru depunătorii bolnavi de inimă. Nu vreau să mă îmbogăţesc cu orice preţ de pe urma cecurilor mele. Vreau doar să mi se acorde o dobândă decentă, nu una umilitoare. Căci bănuiesc că banca nu a obţinut, în aceşti 14 ani, de pe urma depunerilor mele, un profit de zeci de bani noi. Asemenea metode şi dobânzi, numai comuniştii mai practicau, în încercarea lor de a lua din economiile oamenilor pentru a subvenţiona statul comunist, care, aşa ineficient economic cum era, tot avea mai multă grijă de oameni decât actualul stat de drept, capitalist, social sau cum i s-o mai zice. Îmi aduc aminte că, în anii 1980, dobânda la CEC era de 3-5%, deci mai mare decât cea cu care m-a tratat CEC-ul de azi. Am cerut să vorbesc cu directorul Agenţiei CEC din Câmpina, dar mi s-a spus că era plecat la Ploieşti, fiind sfătuit să revin în altă zi. De nervi, am lăsat cecurile acolo. Doi ani mai târziu, m-au înştiinţat  că am trei librete la ei, să mă duc să le ridic. Când am ajuns, mi s-a spus că mai trebuie să dau eu bani din buzunar, pentru a achita comisionul de administrare pe toată perioada de constituire a libretelor. Am înţeles că, pe an, dobânda acordată era de 0,15 bani, iar comisionul de administrare ce-mi era perceput se ridica la 1,2 lei. Bineînţeles că nu am putut accepta acest lucru şi le-am lăsat libretele, spunându-le să se spele pe cap cu ele şi anunţându-i că o să încerc să-mi câştig dreptatea în instanţă. Eu consider că, dat fiind faptul că s-au folosit atâţia ani de banii mei munciţi, care la data depunerii erau o valoare, meritam să mă anunţe şi pe mine despre ce avea să se întâmple, să-mi trimită o adresă în care să îmi spună că banii mei urmează a fi denominaţi şi valoarea libretelor mele urma să fie micşorată de 10.000 de ori.”

Transpiraţie de portar, inimă de bancher
Punctul de vedere al Agenţiei CEC Câmpina i-a fost transmis lui George Dragomir printr-o adresă datată 23.03.2011, din care împricinatul a aflat următoarele: “Începând cu data de 01.04.2004, conturile cu valori mai mici de 100.000 lei şi în care nu s-au făcut operaţiuni timp de un an, au devenit inactive. Pentru conturile inactive, se acordă dobândă la vedere de 0,15% pe an; Începând cu 01.07.2005, ca urmare a prevederilor Legii nr. 384/2004 privind denominarea monedei naţionale, toate sumele depuse pe instrumentele de economisire ale populaţiei au au fost supuse prevederilor acesteia, respectiv au fost convertite în noua unitate monetară (10.000 de lei au devenit 1 RON); Tariful de comisioane al CEC Bank prevede, pentru administrarea conturilor inactive ale clienţilor, un comision de 0,10 lei pe lună. Prin aplicarea lunară a acestui comision, soldul contului inactiv se reduce treptat, astfel că, la un moment dat, acesta ajunge la zero. Cele trei librete ale dvs cu dobândă şi câştiguri în autoturisme se încadrează in categoria celor de mai sus.” 
Interlocutorul nostru consideră adresa CEC o mare nedreptate, căci în calitate de client al băncii, trebuia să fie informat în legătură cu soarta economiilor sale, iar în calitate de depozitar, CEC trebuia să se îngrijească de banii săi aşa cum se îngrijeşte un bun proprietar de bunurile sale. “Dar transpiraţie de portar şi inimă de bancher nu o să vezi niciodată”, mai afirmă cu amărăciune cititorul nostru.

Dobânzi ferme, legi încurcate
Dincolo de seriozitatea îndoielnică şi profesionalismul uşor al celor care au întocmit notificarea, şi care l-au trimis eronat pe cel care reclamă practicile CEC la Legea nr.384/2004 (privind încheierea unui acord între România şi Comunitatea Europeană referitor la realizarea Unităţii 2 a Centralei Nuclearelectrica Cernavodă), iar nu la Legea nr.348/2004 privind denominarea monedei naţionale, se cuvine să considerăm că George Dragomir are tot dreptul să-şi caute dreptatea uzitând mijloacele legale ce i-ar putea fi de folos.

CEC –  banca oamenilor mulţi
Prin 2006, în preambulul unei moţiuni simple îndreptate împotriva privatizării CEC dorite de către guvernul Tăriceanu, moţiune ce a fost promovată de senatorii PSD şi PRM, a fost inserat următorul text: “CEC este o instituţie bancară cu un profund caracter social, înfiinţată la 1 decembrie 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ca o bancă de economisire a surplusurilor bănesti ale populaţiei. CEC-ul a intrat în conştiinţa românilor ca fiind o bancă a celor mulţi, pe care acestia au creat-o si dezvoltat-o prin depunerile de economii, beneficiind de serviciile primite şi având încredere mai mult decât în oricare instituţie bancară din ţară. […] CEC este o instituţie bancară, prima din sistemul bancar românesc, înfiinţată cu 16 ani înaintea Băncii Naţionale a României. CEC a intrat în conştiinţa românilor ca o instituţie care pune mai presus de orice sprijinirea depunătorilor, şi nu obţinerea de profit cu orice preţ. CEC si-a dovedit utilitatea şi viabilitatea în perioadele de dezvoltare a ţării. Profiturile realizate au fost puse, an de an, la dispoziţia bugetului public şi, împreună cu împrumuturile acordate autorităţilor române, au constituit, totodată, o importantă sursă de finanţare, chiar şi în momente dificile ale istoriei şi economiei românesti. Numai în perioada 1960-1970, Ministerul Finanţelor a preluat de la CEC peste 1 miliard de dolari, în echivalent, fără dobîndă, destinat dezvoltării şi modernizării economiei românesti. Suma a fost restituită CEC-ului la începutul anilor `80. Milioane de depunători au primit o dobîndă mai mică decât cea normală pentru economiile lor, contribuind astfel la dezvoltarea CEC şi a economiei naţionale. De aceea, milioanele de români depunători la CEC consideră că banca le aparţine, oferind siguranţă sumelor depuse.” Dincolo de naivitatea aparentă a iniţiatorilor moţiunii (politicienii noştri numai naivi nu sunt), bună doar pentru a impresiona şi a obţine cât mai multe voturi favorabile, nimic din textul prezentat pare a nu se potrivi cu practicile CEC-ului de azi, în opinia interlocutorului nostru.
“Aşa cum s-a judecat 12 ani cu CEC-ul Valentin Ceauşescu, aşa sunt hotărât să mă judec şi eu cu această instituţie care consider că şi-a bătut joc de mine. Şi în situaţia mea sunt mulţi români, care nu trebuie să se lase călcaţi în picioare. Dacă ar exista voinţă politică, aşa cum au fost acordate, prin lege,  despăgubiri de 20.000 de lei fiecărei persoane care a depus 70.000 lei la CEC pentru achizitionarea unui autoturism, înainte de 1989, costurile urmand a fi suportate de la bugetul public, într-un mod asemănător ni s-ar putea face şi nouă dreptate. Desigur, cu despăgubiri de o mai mică valoare, dar o despăgubire decentă, care să reflecte spiritul convenţiei pe care am încheiat-o cu CEC la momentul constituirii libretelor de economii”, ne-a mai declarat George Dragomir, hotărât să pornească o bătălie juridică de lungă durată împotriva CEC, împreună cu cei care sunt în aceeaşi situaţie cu el.

Cuvântul care înţeapă

Ei în străinătăţuri, noi fără apă şi curent

Vremea capricioasă din această vară, în general şi în mod special vijelia care s-a abătut, săptămâna trecută, asupra Câmpinei, a lăsat urmări. Pe lângă copacii smulşi din rădăcini şi clădirile avariate, foarte multe zone din oraş şi din imediata apropiere a acestuia au rămas fără curent electric şi apă potabilă mai bine de 12 ore, iar compania de distribuţie a electricităţii a făcut faţă cu greu situaţiei, în condiţiile în care echipele de intervenţie s-au văzut complet depăşite în lupta cu natura. Nu vreau să fac acum un proces de intenţie (poate altă dată) în legătură cu modul în care această companie privată, care prestează servicii publice strategice, înţelege să-şi ia măsurile necesare pentru a preîntâmpina astfel de evenimente neplăcute. Mai degrabă am să pun accentul pe reacţia administraţiei locale (administraţiilor) şi în special a primarului (primarilor), care în astfel de situaţii trebuie să apere interesele imediate ale cetăţenilor şi ale instituţiilor din localitatea pe care o conduce, în cazul de faţă nevoia de electricitate şi de apă potabilă. Nu ştiu în ce măsură au reuşit edilii din localităţile învecinate să intervină pentru a diminua disconfortul populaţiei şi pagubele instituţiilor private şi de stat prin lipsa energiei electrice pe o perioadă atât de îndelungată, dar ştiu că ai noştri ca brazii s-au „surmenat” tare din tot prin străinătăţuri auzind de necazul câmpinenilor. Am întrebat în stânga şi în dreapta, mai ales pe la instituţiile publice şi private unde curentul şi apa sunt indispensabile (spitale, alimentaţie publică etc.) să aflu dacă primarul Tiseanu, secretarul Paul Moldoveanu ori vreunul dintre cei opt consilieri locali (Elena Albu, Viorel Bondoc, Monica Clinciu, Mihaela Petrovici, Enache Dragomir, Adrian Piţigoi, Viorica Dumitrescu, Gena Preda) plecaţi in corpore în vizită de „lucru” în Franţa (primii doi aşa, mai şmechereşte, fără prea multă publicitate) au schiţat vreun gest prin care să-şi arate îngrijorarea faţă de oraş ori cetăţeni. Nici vorba! Şi asta în timpul în care spitalul Voila, de exemplu, a rămas fără apă şi curent mai bine de 12 ore.
(Citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

CONSTRUCŢIA DEMOCRAŢIEI

Îmi propun să răspund la întrebarea: de ce România NU este o democraţie? Orice persoană oficială veţi întreba, va enumera tot felul de instituţii care ar arăta că suntem o democraţie europeană în regulă. Avem multipartitism, libertate, vot universal, regim parlamentar, presă liberă, asociaţii civile, justiţie independentă etc. Fals. Democraţia nu înseamnă instituţii, ci valori. Or, aceste valori lipsesc aproape cu desăvîrşire după două decenii de falsă democratizare. Cultivă partidele noastre, în viaţa lor internă şi în relaţiile politice cu celelalte, valori democratice? Mai degrabă ele au o structură feudală, în care şeful are putere absolută. În care se împart hălci de putere, favoruri, vasalilor. Cât despre binele public (care ar trebui să fie scopul final al relaţiilor inter-partinice, între putere şi opoziţie), el nu este nici măcar invocat, într-o luptă politică avînd ca singur scop anihilarea adversarului. Cultivă presa noastră valori democratice? Ea însăşi are o structură piramidal moguloidă, nici vorbă despre libertatea de conştiinţă a jurnalistului. Manipularea, dezinformarea bine meremetisită sau minciuna sfruntată sunt folosite seară de seară în presa electronică şi zi de zi în presa scrisă. Ultima grijă a presei este informarea corectă. 

Danieta Anghel, soţia deputatului Florin Anghel a fost trimisă în judecată

În acelaşi dosar este judecat şi George Armaşu, proprietarul firmei care administrează bazinul de înot din Câmpina

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, a Danietei Anghel, soţia deputatului  Florin Anghel.  În ziarului „Ziua de Constanţa” se arată că procesul va avea loc la Judecătoria Mangalia şi că prima înfăţişare ar fi stabilită pentru data de 27 septembrie 2011. Alături de Danieta Anghel, în acelaşi caz, mai sunt judecaţi Georghe Armaşu (proprietarul Gercom Business Ploieşti, societate care administrează bazinul de înot didactic din CâmpinaI) şi Adina Georgiana Toma (actualmente Caraman). 
„Ziua de Constanţa” mai scrie că Danieta Anghel a fost trimisă în judecată pentru activitatea desfăşurată în calitate de administrator al societăţii Cristal Jupiter SA.  Parchetul a pornit o anchetă ca urmare a mai multor infracţiuni cu caracter economic săvârşite de Danieta Anghel în dauna acestei societăţi. 
SC Cristal Jupiter SRL s-a constituit parte civilă, întrucât Danieta Anghel ar fi favorizat interesele unei societăţi creditoare – Fibec MetalGlass SA, în care are interese, în defavoarea SC Cristal Jupiter SA şi a acţionarilor acesteia.

În urma furtunii din 20 iulie, Câmpina a avut noroc şi la ultima vijelie

Clima blândă, cu cele mai multe zile senine, de care se bucură zona Câmpinei este deja un lucru de notorietate. Totuşi, această realitate nu s-a pupat deloc cu fenomenele meteorologice violente care s-au abătut asupra oraşului nostru în ultima vreme.  Furtuna cu grindină, de acum două săptămâni, a fost considerată cea mai puternică din judeţ, dintre toate furtunile trăite de prahoveni în acea zi. Şi cu toate acestea, tot nu a făcut atâtea pagube câte a produs vijelia din seara zilei de 20 iulie, care a lovit, cu destul prăpăd, Câmpina. Copaci rupţi sau scoşi din rădăcini prăbuşiţi peste clădiri şi peste liniile de energie electrică, cabluri de curent electric din reţeaua publică atârnând pe trotuare ca nişte liane, acoperişuri avariate etc. În lipsa primarului Horia Tiseanu, plecat în Franţa, în fruntea unei delegaţii a municipalităţii, toate operaţiunile de înlăturare a efectelor furtunii extrem de puternice au fost conduse de viceprimarul Ion Dragomir, şeful Comisiei pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Primăriei Câmpina. Conform aprecierilor celui de-al doilea demnitar al oraşului, pagubele au fost mai mari decât la precedenta furtună, de acum două săptămâni: “O parte din efectele furtunii le-am înlăturat în timpul nopţii, restul problemelor apărute, care mi s-au adus la cunoştinţă şi pe care le-am evaluat la prima oră a dimineţii, fiind rezolvate, în cea mai mare parte, până spre jumătatea zilei de 21 iulie. Furtuna care s-a năpustit în special asupra zonei de sud a oraşului a fost mai puternică decât precedenta, chiar dacă acum două săptămâni am avut şi o grindină cu gheaţă de dimensiuni considerabile. Principalele probleme au fost reprezentate de numeroşii copaci căzuţi peste casele oamenilor şi peste câteva instituţii importante, în diverse locuri, cum ar fi arborii căzuţi în curtea Spitalului (Secţia de recuperare), pe mai multe străzi din cartierul Slobozia (Aleea Mesteacănului şi altele), unde au intervenit rapid echipaje ale ISU pentru deblocarea carosabilului, Unitatea de Jandarmi etc.
  Cel mai dificil ne-a fost la deblocarea Bulevardului “Nicolae Bălcescu”, unde a fost doborât un stâlp de electricitate. Am stabilit un mod de acţiune dinspre centru spre zonele periferice, astfel încât să înlăturăm rapid resturile de copaci şi de vegetaţie de pe carosabilul străzilor, pentru a le reda traficului rutier, în condiţii normale. Am inspectat toată noaptea zonele cu probleme, împreună cu reprezentantul local al Electrica SA, ale cărui demersuri au contat mult în redresarea situaţiei, chiar dacă pe 21 iulie mai erau destule străzi în oraş care nu aveau curent electric”. Dintre clădirile care au avut de suferit, am putea aminti: căminul dintre liceele Petrol şi Energetic, blocul 17 de pe Aleea Margaretei, o parte a blocurilor de lângă IRA etc. Pe tot parcursul zilei de după potop, probleme cu furnizarea energiei electrice au avut multe comune din jurul Câmpinei, dintr-o enumerare a localităţilor afectate neputând lipsi Băneşti, Poiana Câmpina, Brebu ş.a.

Spitalul Voila a funcţionat o zi fără curent electric

Furtuna din 20 iulie a fost, se pare, mai puternică decât cea precedentă, chiar dacă la ultima vijelie nu a mai căzut grindină. O parte a locuitorilor din comunele situate în zona Câmpina a avut de suferit chiar şi două zile de pe urma întreruperii energiei electrice. Bunăoară, în comuna Băneşti, în unele locuri, curentul electric a revenit după circa 48 de ore. În Câmpina, cea mai afectată instituţie publică în acest sens a fost Spitalul Voila, unde curentul electric a lipsit aproape o zi. Managerul unităţii, doctorul Gabriel Ţintărescu, a stat toată noaptea care a urmat vijeliei pentru a se asigura că niciun impediment nu va afecta buna desfăşurare a activităţii din cunoscutul spital câmpinean care deserveşte mai multe judeţe ale regiunii Muntenia. “Am trecut printr-o perioadă destul de grea. Doctorul Gabriel Ţintărescu a rămas toată noaptea în spital pentru a coordona activitatea astfel încât să nu apară vreo situaţie gravă. Am avut noroc că nu au fost cazuri deosebite în ziua de 21 iulie. Noi eram, oricum, asiguraţi în aceste situaţii de avarii, deoarece Spitalul Voila este dotat cu generatoare pe benzină care produc curent electric pentru toate pavilioanele instituţiei noastre. Toate generatoarele au funcţionat bine, neavând emoţii din acest punct de vedere. A trebuit doar să achiziţionăm cantităţi suplimentare din combustibilul necesar, dar ne-am descurcat şi, până la urmă, totul s-a terminat cu bine”, ne-a declarat doamna doctor Irina Minescu, directorul medical al spitalului.

Severin îi cere lui Tiseanu să rezilieze contractul cu firma care administrează bazinul de înot

Vineri, 22 iulie, la ultima conferinţă de presă a USL Câmpina, senatorul George Severin a atins şi subiectul bazinului didactic de înot şi a declarat că acesta trebuie administrat de autorităţile locale şi nu de o firmă care dă 40% dintr-un profit ipotetic. Senatorul a venit şi cu argumente, susţinând că recent, Guvernul a emis o hotărâre prin care au fost deblocate 700 de posturi în administraţia locală, aproape toate pentru localităţi conduse de primari PDL şi că Horia Tiseanu ar trebui să facă demersurile necesare pentru ca 8 locuri din cele 700 să fie date Câmpinei. Severin i-a mai cerut primarului să rezilieze contractul cu firma care administrează bazinul de înot şi să angajeze 8 persoane care să se ocupe de bazin.

Au început lucrările la hipermarketul Kaufland

Câmpina se va număra, în curând, printre puţinele oraşe cu nici 50.000 de locuitori care găzduiesc un hipermarket. Destul de curajoasă investiţia dorită de cei de la Kaufland România, în condiţiile în care cunoscutul concern german de retail are unităţi identice la Braşov şi Ploieşti, iar puterea de cumpărare a românilor a scăzut drastic. Nemaivorbind de faptul că municipiul câmpinean, cu tot cu Breaza şi comunele învecinate, nu adună mai mult de 120.000 de locuitori. Şi de faptul că, în ultimul an, s-au deschis mai multe magazine de cartier în oraşul nostru, de-ar fi să amintim numai cele din reţeaua Mic.ro. După doi ani de tratative şi discuţii între reprezentanţii administraţiei publice locale şi cei ai Kaufland România, recent, au început lucrările la hipermarketul pe care toţi ni-l dorim terminat mai repede, în speranţa că el va face concurenţă actualelor supermarketuri Penny şi Carrefour Expres, impulsionând comerţul din Câmpina. Lucrările la această investiţie importantă pentru municipiul câmpinean au fost întârziate din mai multe motive. În primul rând, cei de la Kaufland au dorit ca intrarea principală în curtea hipermarketului să se facă printr-un sens giratoriu, din Bulevardul Nicolae Bălcescu, lucru cu care municipalitatea nu a fost de acord. Edilii campineni au propus fie amenajarea unui sens giratoriu în jurul fostei troiţe de la intrarea în Slobozia, fie realizarea unei benzi de preselecţie pentru maşinile care vin dinspre munte şi trebuie să facă stânga pentru a intra în incinta Kaufland. Până la urmă, varianta administraţiei locale cu banda de preselecţie a avut câştig de cauză. Aşadar, principala cale de acces va fi din Bulevardul “Nicolae Bălcescu”, unde se va realiza banda de preselecţie amintită, dar conducerea executivului local speră ca o mare parte dintre vizitatori (în afară de tirurile cu marfă), să folosească intrarea secundară, din spate, dinspre strada Sălaj, pentru a nu se aglomera traficul la intrarea principală. În al doilea rând, cei de la Kaufland mai erau angajaţi pe alte fronturi de lucru, ceea ce a întârziat întrucâtva demararea investiţiei de la Câmpina. Realizarea construcţiei hipermarketului pe un teren cumpărat de la IRA SA (circa 35.000 mp), a fost încredinţată unei firme de construcţii din Ploieşti, care a realizat organizarea de şantier la începutul acestei luni. În prezent, mai multe buldoexcavatoare lucrează intens la excavarea pământului în vederea realizării fundaţiilor necesare şi a celorlalte structuri de rezistenţă. Silviu Cosmineanu, şeful şantierului, consideră că lucrările sunt în grafic şi se desfăşoară normal, singura problemă reprezentând-o faptul că terenul este îmbâcsit de reziduri petroliere, rămase de pe vremea când pe acest loc funcţionau mai multe hale şi ateliere de reparaţii auto ale societăţii IRA. “Singura dificultate o întâmpinăm din cauza faptului că excavaţiile sunt mai adânci, pentru a putea înlătura tot pământul îmbâcsit cu reziduri petroliere provenite de la fostele activităţi desfăşurate în acest loc. Dacă totul va merge conform planificărilor, în curând, vom putea începe turnarea betoanelor şi montarea stâlpilor de rezistenţă cu toate celelalte montări necesare. Estimăm că, prin august, vom ajunge cu lucrările la pardoseală, iar la sfârşitul lunii noiembrie 2011, se va putea inaugura investiţia. Vorbim despre prima etapă a ei, cea în care se va realiza hipermarketul Kaufland Câmpina, apropiat ca dimensiuni de cel din Ploieşti Vest, cu o hală în suprafaţă de circa 5500 de metri pătraţi, plus parcări şi spaţii verzi, întinse şi acestea pe alţi 7000 de metri pătraţi. Într-o a doua etapă, nu ştiu exact când, se vor construi lângă hipermarketul Kaufland Câmpina, mai multe galerii comerciale”, a afirmat, recent, reprezentantul constructorului ploieştean. 

În centrul istoric al oraşului, se reabilitează şapte străzi

Executivul câmpinean a demarat o serie reparaţii ale infrastructurii stradale, coordonarea şi supravegherea lucrărilor căzând, conform organigramei Primăriei, în sarcina viceprimarului Ion Dragomir. Edilul ne-a declarat că va cheltui cât se poate de corect banii alocaţi din bugetul municipiului la capitolul Reparaţii. Pentru aceasta, au fost stabilite nişte priorităţi. “De la începutul anului, am stabilit că vom reabilita Bulevardul Culturii şi toate străzile perpendiculare pe Griviţei şi Plevnei, acestea din urmă fiind racordate la reţeaua publică de canalizare anul trecut. Străzile adiacente celor două, amintite mai devreme, pe care, în prezent, se efectuează reparaţii sunt: Mărăşeşti, Vasile Alecsandri, Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Ardealului, Aleea Unirii şi Castanilor. Nu peste mult timp, celor şapte străzi aflate în lucru li se vor adăuga şi altele. Pentru a finaliza cheltuirea banilor din buget, la capitolul Reparaţii străzi, suntem în pregătirea ultimei licitaţii pentru acest an, următoarele străzi aflându-se în faza de proiectare: Anton Pann, Izvoarelor şi Dorobanţi (în cartierul Slobozia), Mihai Eminescu, Republicii, Industriilor, Petrolistului şi Bucea. Sperăm ca, în maximum două săptămâni, să organizăm şi această licitaţie, iar după licitaţie, vom încredinţa lucrarea pentru a realiza şi reparaţiile acestor străzi”, ne-a declarat recent al doilea demnitar al municipiului.

Bunul simţ, bunele intenţii, buna credinţă au fost temele de discuţie ale unei noi ediţii a Cafenelei liberale Brătianu

Interesul de care s-a bucurat, săptămâna trecută, reluarea activităţii cafenelei liberale Brătianu, l-a determinat pe publicistul Florin Frăţilă, moderatorul evenimentului, să repete experienţa ceva mai repede decât fusese planificat. Astfel că, deşi o nouă acţiune fusese programată vineri, 29 iulie, cea de-a doua ediţie a avut loc la distanţă de o săptămână faţă de prima, vineri, pe 22 iulie. De data aceasta, tema propusă de moderator şi de co-organizatorul cafenelei, Irinel Dupu, a fost bunul simţ. Invitaţii, în jur de 15 persoane, cu vârste şi ocupaţii din cele mai diverse, au avut ocazia, de a dezbate, timp de aproape trei ore, subiectul din propria perspectivă. „Ce mai înseamnă în societatea actuală bunul simţ?”, „Putem recupera ceva ce, poate, nu avem?”, „Mai au tinerii vreo motivaţia în a arăta respectul cuvenit unei persoane mai în vârstă, unei instituţii, în condiţiile în care nimeni nu e tras la răspundere pentru acţiunile sale?”, „Ţine bunul simţ numai de respectarea legii?”. Acestea sunt doar câteva din întrebările la care s-a încercat a se găsi un răspuns. Poate că cele mai interesante, dar şi alarmante răspunsuri au venit de la cei trei elevi de liceu invitaţi la discuţii. Aceştia au admis că cei mai mulţi tineri nu au aceleaşi valori pe care le aveau generaţiile anterioare, precum nu au nici aceleaşi modele. Ce e mai trist este că majoritatea nu are disponibilitatea de a se implica în conturarea viitorului. „Dacă aş mai vedea pe cineva că ia atitudine pentru o cauză, aş face-o şi eu. Nu vreau, însă, să fiu eu primul”. Întrebaţi ce părere au despre discuţiile de la cafeneaua liberală, tinerii au răspuns sincer că ”suntem încântaţi de idee, dar nu credem că veţi reuşi să schimbaţi ceva”. În replică, Florin Frăţilă a subliniat faptul că ”dacă o singură persoană pleacă de aici cu mintea un pic mai deschisă, dacă îşi pune probleme şi se întreabă ce poate să facă pentru ca lucrurile să se îndrepte în România, atunci eu sunt mulţumit”. Dacă, în timp, cafeneaua politică va reuşi să facă diferenţa, rămâne de văzut. Cert este că, pentru moment, liberalii şi invitaţii lor au reuşit să pună în prim plan două valori ale oricărei societăţi democratice: dialogul şi dezbaterea publică ca şi contraargumente împotriva voinţei impuse. 

O seară de neuitat la concertul de promovare „JazzRock Festival”

Sâmbătă, 23 iulie, începând cu ora 19.30, Terasa Muntenia a fost gazda concertului de promovare a „JazzRock Festival”, care va avea loc la Câmpina în perioada 4 - 6 august, concert organizat de Club Live, care a adus în prim-plan trupele locale Bullvice, IVO şi The Sixteens.
Într-o atmosferă caldă şi relaxantă, cele trei trupe au produs muzică live de calitate în faţa unei asistenţe extrem de numeroase, aproximativ 300 de spectatori, care au umplut până la refuz grădina de vară de la Muntenia.
La puţine momente după încheierea spectacolului, organizatorul concertului, Liviu Briciu, ne-a declarat: „A fost un spectacol reuşit, datorită efortului celor trei trupe câmpinene care au participat la acest eveniment. Participarea în număr mare a câmpinenilor a fost pentru mine o confirmare a faptului că muzica şi oamenii de calitate există din belşug la Câmpina. Sper ca acest concert de promovare a evenimentului JazzRock Festival, care va începe peste două săptămâni, să aibă ecou în inimile «consumatorilor de muzică» şi să reuşim împreună să facem din acest festival cel mai important eveniment muzical din regiune.”

Asociaţia AMUS se îngrijeşte de sănătatea publică

Săptămâna trecută, Asociatia Mutuala AMUS France Roumanie - Scoala Postliceala Louis Pasteur Campina, a desfasurat proiectul "Pentru sanatatea dumneavoastra" in orasul Campina si in localitatile limitrofe, unde doritorii şi-au putut masura gratuit tensiunea arteriala şi greutatea.
Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul elevilor practicanţi de anul I ai Şcolii Postliceale „Louis Pasteur” Câmpina.
Parteneri în această activitate au fost  Primaria Municipiului Campina, Casa de cultura "Geo Bogza" Campina, Farmacia Medimfarm, dar si primariile localitatilor invecinate.
Statisticile acestui proiect pot fi gasite la sediul Scolii Postliceale Louis Pasteur Campina.

"Citeşte şi dă mai departe”

- o ediţie plină de SURPRIZE -
 
Echipa  Lecturi Urbane Câmpina şi Clubul de limbi străine Frizzly vă invită vineri,  29 iulie, incepând cu ora 15:00, în parcul de la Milia unde se va desfăşura cea de-a şasea ediţie a campaniei "Citeşte şi dă mai departe”.
Lecturi Urbane este un proiect de implicare socială ce are drept obiectiv principal încurajarea lecturii în spaţiile publice şi crearea unui nou model de a contribui la binele comunităţii.
Campania este iniţiată de voluntarii Civika.ro şi numără deja tot mai mulţi susţinători voluntari in peste 30 de oraşe. Vor fi impărţite trecătorilor aproximativ 400 de cărţi pe care “Lecturi Urbane” le oferă cadou impreună cu alte multe surprize. Organizatorii şi susţinătorii campaniei au pregătit variate activităţi menite să promoveze lectura : ateliere de creaţie cu subiecte “rupte” din cărţi, (ateliere de pictură, modelare in lut, pictură pe pânză impreună cu echipa “Sacoşa de pânză”, etc.),  teatru de marionete, bodypainting, chiar şi ateliere de coregrafie şi sport.
Nu vor lipsi nici limonada, prăjiturile home-made şi plăcintele cu răvaşe din cărţi. Timp de câteva ore, facem totul să iţi reamintim plăcerea de a citi.
Campanie initiaţă de  CIVIKA.RO

Tineri în eter

Fundaţia Zamolxes şi Radioclubul fundaţiei YO9KXR organizează in perioada 27 iulie - 3 august 2011 activităţile proiectului “Youngsters On the Air” (Tineri în eter). Acest schimb de tineret este organizat in cadrul acţiunii 1.1 – schimburi de tineret a programului Tineret in Actiune  finanţat de către Comisia Europeană pe tematica: radioamatorism şi educaţie prin sport şi activităţi de tip outdoor. Cei 45 de participanţi reprezentând organizaţiile partenere din nouă ţări (Belgia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Slovenia şi România) vor participa la acest proiect care se va desfăsura in Câmpina pe o perioadă de 7 zile. Participanţii vor fi implicaţi în activităţi implementate cu sprijinul instrumentelor specifice educaţiei nonformale ca de exemplu: prezentări, jocuri şi exerciţii, ateliere de lucru, dezbateri,Field-Day, activităţi de tip outdoor, Open Cafe, intâlniri cu tinerii şi radioamatorii din Câmpina, care le vor facilita spaţiul de invăţare in vederea creşterii spiritului lor de toleranţă şi solidaritate faţă de diversitate, creşterii inţelegerii intre tineri, dezvoltării spiritului de voluntariat şi a dezvoltării iniţiativei şi a abilităţilor antreprenoriale.

Rânduri transcrise din „(i)realitatea imediată” (3)

„Îmi plăteşti dacă vrei să-ţi spun!”

Trec într-una din zilele de la jumătatea acestei luni, local, prin pietrişul unei uliţi de ţară, în căutarea unei adrese. Încurcat, la o răspântie, nevrând să rătăcesc drumul, întreb un băiat - singurul aflat în preajmă - care, cu o nuia în mână „se lupta”, pe marginea drumului, voiniceşte, cu frunzele mari, verzi, ale unor brusturi uriaşi -, adresa cu pricina.Fără să se oprească din „preocuparea” sa închipuit donquijotească, îmi răspunde franc, atât de contemporan: „Îmi plăteşti dacă vrei să-ţi spun!”

Local, pe strada Calea Doftanei, undeva pe stânga, înainte de intersecţia cu calea ferată, cineva a bătut mai sus şi mai jos de-a roata trunchiului de salcâm de pe marginea străzii care îi veghează de atâta vreme cu umbra sa intrarea în curte, mai multe cuie masive în care, în zilele când vine maşina salubrităţii să strângă gunoiul, agaţă dis-de-dimineaţă o mulţime multicoloră de pungi, saci ori vechi vase din tablă, cărora le-a improvizat baiere de sârmă, pline doldora cu gunoiul adunat peste săptămână.
Prostul gust şi cinismul grotesc al unui astfel de gest inutil te face, trecând pe acolo şi văzând trunchiul astfel pavoazat de sus până jos, să exclami: „Doamne, ce mulţi urcă, încă, nucile în pod cu ţăpoiul!”
Ion T. ŞOVĂIALĂ

CSM Câmpina continuă pregătirile

Cantonament reuşit în Valea Negraşului

Săptămâna trecută, lotul de 22 de jucători ai CSM Câmpina, antrenat de Ionică Burchi, s-a aflat într-un stagiu de pregătire centralizat la Valea Doftanei, în zona Valea Negraşului, la pensiunea cu acelaşi nume. Beneficiind de condiţii foarte bune de cazare şi masă, într-o zonă pitorească şi liniştită, fotbaliştii CSM, alături de antrenorul lor, au pus accentul pe pregătirea fizică, dar şi pe cea tactică, efectuând mai multe jocuri-şcoală pe terenul din Valea Doftanei. 
  După aproximativ 7 zile de cantonament, antrenorul Ionică Burchi aproape că şi-a definitivat lotul de bază şi priveşte încrezător spre sezonul competiţional care urmează. „Băieţii s-au comportat foarte bine în acest stagiu de pregătire, ceea ce îmi dă dreptul să am încredere că vor face o figură frumoasă în Liga A Prahova. În perioada următoare vom juca mai multe meciuri amicale, pentru a îmbunătăţi relaţiile de joc şi sper ca până la startul campionatului să închegăm o echipă puternică. Avem un lot valoros şi asta îmi dă speranţe”, a declarat Burchi.

Amical util în compania unei divizionare C

Sâmbătă, începând cu ora 11.00, pe stadionul Poiana, CSM Câmpina a jucat un meci foarte util în compania divizionarei C din Plopeni. Jocul, aflat în mare parte la discreţia câmpinenilor, a scos în evidenţă şi câteva nesincronizări în apărarea CSM, ceea ce a dus şi la marcarea unicului gol al partidei, când plopenarii au profitat de o ezitare a portarului şi au înscris în urma unei faze care nu anunţa nimic. În rest, CSM a arătat un joc combinativ şi agresiv care dă speranţe staffului administrativ şi tehnic al echipei, în abordarea viitoarei stagiuni în Liga A Prahova, care se anunţă foarte dificilă.
În perioada următoare, CSM Câmpina va mai juca câteva meciuri amicale, după cum urmează: marţi, 26 iulie, ora 18.00, cu Breaza, în deplasare; joi, 28 iulie, ora 18.00, cu Cornu, pe stadionul Poiana; sâmbătă, 30 iulie, ora 11.00, în deplasare la Boldeşti, cu echipa din localitate.

Juniorii CSM sunt şi ei în plină activitate

Ca şi lotul mare, juniorii CSM se află în plin stagiu de pregătire în vederea începerii noului campionat judeţean pentru grupa de vârstă 97.
După un cantonament de cinci zile la Sovata, asigurat în condiţii foarte bune de unul dintre acţionarii clubului, Alin Iosif, echipa antrenată de Robert Stoica şi-a continuat pregătirile la baza sportivă Petrol şi a jucat mai multe meciuri amicale, unde a înregistrat următoarele rezultate:
Breaza 97 - CSM Câmpina 0-14
Breaza 95 - CSM Câmpina 9-6
Breaza 97 - CSM Câmpina 0-8
Petrolul 95 - CSM Câmpina 3-4
Zilele următoare, juniorii CSM vor disputa alte două meciuri amicale în compania echipelor similare Vadu Săpat 97 şi CS Plopeni 97.
Antrenorul Robert Stoica s-a arătat mulţumit de lotul pe care îl are la dispoziţie şo de seriozitatea elevilor săi şi a declarat că anul acesta vizează câştigarea campionatului pe teren mare şi un loc cât mai bun la fotbalul de sală.