24 ianuarie 2012

Câmpina s-a revoltat!


Câmpina revoltelor, prima zi

Săptămâna trecută, Câmpina patriarhală, aşa cum este cunoscut, în general, oraşul nostru, a prins gustul revoltelor publice. Aidoma celor întâmplate, în zilele precedente, la Ploieşti, reţelele de socializare au coagulat şi scos în spaţiul public şi nemulţumirile câmpinenilor îndreptate împotriva puterii portocalii centrale, dar şi locale, reprezentate, la cel mai înalt nivel, de către preşedintele Traian Băsescu şi primarul Horia Tiseanu. Prin intermediul Facebook, peste 200 de locanici (de toate categoriile sociale şi de vârstă), şi-au dat întâlnire, luni seara, “la Ceas”, principalul pasaj pietonal din centrul oraşului, pentru a-şi striga nemulţumirile împotriva abuzurilor săvârşite de actuala putere a României, promotoarea unei politici antinaţionale din care nu lipsesc o cruntă austeritate şi privatizarea frauduloasă a tot ceea ce a mai rămas din averea naţională, totul pentru strângerea banilor negri ce vor fi folosiţi în cumpărarea voturilor alegătorilor creduli şi inconştienţi; câţi s-or mai găsi în aceste stări înaintea apropiatelor alegeri comasate. La început, majoritatea acestora, aşa cum era de aşteptat, a fost constituită din tineri adolescenţi, dar cu trecerea timpului, au sosit la miting multe persoane adulte şi chiar mulţi pensionari. Cele mai multe scandări cereau demisia preşedintelui Băsescu şi a premierului Boc. În afară de trei petarde aruncate, din fugă, de nişte copii de romi, precum şi de arderea unei poze a preşedintelui Băsescu (care a atras reacţia penibilă a unui jandarm: “Potoliţi-vă, că pun tunurile cu apă pe voi”, urmată de sosirea grabnică a două maşini de pompieri chiar în faţa BCR), mitingul s-a desfăşurat în mod paşnic, fără să fie perturbată nici circulaţia rutieră, nici cea a trecătorilor care aveau a traversa, la acea oră, pasajul de la Ceas. Jandarmii şi  poliţişti prezenţi au supravegheat destul de discret manifestaţia, care s-a terminat printr-un marş al participanţilor până la sediul PDL Câmpina şi la Primărie. În ambele locaţii, scandările anti-Băsescu s-au făcut din nou auzite în stradă. Mitingul s-a terminat pe la ora 20.30, iar pe ansamblu, poate fi considerat o importantă mişcare de protest a localnicilor, având în vedere că, în oraşe mult mai mari decât Câmpina, au ieşit în stradă mult mai puţini oameni revoltaţi de politica dictatorială a preşedintelui Băsescu, cel care, cu rânjetul pe buze, a adus în sapă de lemn o bună parte a populaţiei României.

Câmpina revoltelor, a doua zi

Tot în piaţeta de la Ceas, şi tot la 18.30, s-au adunat câmpinenii care au dorit să protesteze şi marţi seara împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a guvernului condus de premierul Emil Boc. Demonstraţia de marţi seara a fost şi mai “liniştită” decât cea din seara precedentă. “Liniştită” nu pentru că nucleul dur al celor circa 80 de manifestanţi strânşi nu ar fi fost foarte vocal, fiindcă s-au strigat din toţi plămânii lozinci contra puterii actuale (considerată bună doar pentru a părăsi conducerea României), ci pentru că a doua seară a demonstraţiilor din Câmpina a fost total lipsită de incidente neplăcute. Ba chiar s-a observat o colaborare aproape amicală cu jandarmii. Dacă primul miting nu a avut un lider, mitingul de marţi seara l-a avut ca protagonist pe elevul Gherase Alexandru, unul dintre iniţiatorii mitingului cu ajutorul Facebook, care în prima seară a fost mai puţin vocal. Acesta le-a cerut manifestanţilor (în marea lor majoritate, elevi de liceu şi chiar de gimnaziu), să demonstreze paşnic, anunţând totodată un oficial al jandarmilor (care coordona dispozitivul de supraveghere şi care le ceruse protestatarilor să nu părăsească locaţia), că demonstranţii aveau de gând să pornească iar în marş spre sediul PDL Câmpina. Impresionantă a fost şi disproporţia dintre protestatari şi forţele de ordine. În spatele sediului BCR, situat vizavi de locul în care s-a desfăşurat mitingul, aşteptau strategic efective importante de poliţişti şi de jandarmi, ferite privirii manifestanţilor, pentru a nu-i incita pe aceştia din urmă. Astfel că, după o oră de scandări neîntrerupte, mitingul protestatarilor s-a transformat într-un marş pe unul dintre trotuarele Bulevardul Carol I (nimeni nu a coborât pe carosabil), până la sediul PDL Câmpina. 
Aici, în faţa sediului principalului partid din guvernarea centrală, dar şi locală, protestatarii au zăbovit câreva minute, au eliberat în aerul rece al serii decibelii revoltei lor împotriva sistemului politic portocaliu, după care, în ordine, flancaţi tot timpul de jandarmi, s-au îndreptat spre sediul fostei Unităţi de Jandarmi (unitate desfiinţată anul trecut), în locul căreia funcţionează azi Detaşamentul 7 Jandarmi Câmpina. Aici, la Monumentul eroilor jandarmi căzuţi la Revoluţia din Decembrie, punctul terminus al manifestaţiei câmpinene, demonstranţii au scandat lozinci despre jertfa jandarmilor căzuţi în 23 decembrie la aeroportul Otopeni, jertfă care, în situaţia de azi a ţării, condusă de un sistem politic corupt şi despotic patronat de Traian Băsescu, pare a fi aproape pângărită.

Câmpina revoltelor, a treia zi

A treia seară a manifestaţiilor de la Ceas avea să strângă şi mai puţini demonstranţi: circa 25-30. Aceştia au scandat cât au putut lozinci antiputere, cea mai apreciată şi mai folosită fiind “Piticu şi Chioru au distrus poporul”. Spre deosebire de serile precedente, jandarmii au legitimat mai mulţi tineri din grupul celor adunaţi în pasajul pietonal, aceeaşi tactică fiind practicată şi de jandarmii din Piaţa Revoluţiei, pe fondul încercărilor de a preveni eventuale acţiuni violente ale huliganilor care folosesc astfel de evenimente pentru a se război cu oamenii de ordine. La Câmpina, acest demers poate fi considerat de prisos (Câmpina rămâne un oraş liniştit, orice s-ar spune), dar probabil jandarmii au încercat să mai tempereze din elanul celor hotărâţi să revină. A doua zi, joi, piaţeta de la Ceas nu a mai fost populată de demonstranţi, semn că partriarhala Câmpina atât poate duce ca spirit de revoltă împotriva actualilor conducători ai ţării: trei mitinguri consecutive, cu participări din ce în ce mai puţin numeroase.

Cuvântul care înţeapă

Întoarcere în timp

Când scriu aceste rânduri a zecea zi de protest a românilor împotriva regimului Băsescu este pe sfârşite. Frigul pătrunzător nu i-a împiedicat pe unii dintre concetăţenii noştri să-şi ceară în continuare dreptul la o viaţă mai bună. Parcă din ce în ce mai mulţi şi mai hotărâţi să nu renunţe, revoluţionarii de azi seamănă tot mai mult cu cei din decembrie 1989. Aceeaşi stare de spirit, aceleaşi probleme, aproape acelaşi limbaj şi ceea ce este de neconceput, după 22 de ani de la căderea dictatorului Ceauşescu, autorităţile statului nu sunt cu mult schimbate în mentalitate când vine vorba de libertatea de opinie.
În toate aceste zile mi-am exprimat activ părerile faţă de ceea ce se întâmplă în societatea noastră, atât pe reţelele de socializare, cât şi pe stradă, în mijlocul evenimentelor. În puţinul timp rămas liber, târziu în noapte, am recitit pasaje întregi prin care minţi luminate au descris, cu subiectivismul de rigoare, revoluţia din 1989, tocmai pentru a înţelege mai bine ceea ce se întâmplă azi. 

Editorial

COBAII

S-a borşit! De ce manifestaţiile dau evidente semne de oboseală? Cum scriam şi data trecută, nu poate dura ceva pornit de la o minciună şi care a urmat printr-o serie incredibilă de alte minciuni. Fiecare comentator, fiecare televiziune au încercat să tragă spuza pe turta lor. Iar revendicările din pieţe sunt de o deconcertantă incoerenţă. Pentru că oamenii vorbesc exact în limbajul de la televiziuni. Nu cred că prea mulţi ştiu ce este cu alegerile comasate, dar strigă împotriva lor mai rău decît la reducerea salariilor. Sau câţi îşi dau seama ce înseamnă într-adevăr un guvern de tehnocraţi? Acesta n-ar putea oferi nici o soluţie în lipsa sprijinului politic. De aia nu sunt credibili strigătorii din piaţă. Este o blasfemie să apropii actuala Piaţă a Universităţii de cea din 90. Dacă te uiţi la revoltaţi, e uşor de văzut că par a fi exact dintre cei care îi aplaudau pe minerii semănători de panseluţe atunci. Ciudată răsturnare de situaţie. Tot o prostie mi se pare şi apropierea de mişcarea indignaţilor sau de revoltele arabe. Actualele revolte româneşti nu au, evident, o ideologie, sunt doar răbufnirea unei frustări a unei populaţii ţinute într-o stare de subdezvoltarte informaţională acută şi de sărăcie. Puterea actuală a fost desigur total analfabetă în domeniul comunicării şi sinucigaş arogantă. A încercat să facă reformă împotriva populaţiei şi numai pe spinarea ei. Incoerent şi inconsecvent. Ceea ce nu merge.

Opoziţia reacţionează faţă de ceea ce se întâmplă în Câmpina şi în ţară

La sfârşitul săptămânii trecute, liderii locali ai principalelor partide care formează USL s-au întâlnit din nou cu presa. Prima conferinţă de presă a USL Câmpina din acest an s-a desfăşurat în biroul parlamentar al senatorului social-democrat Georgică Severin. La întâlnirea cu jurnaliştii, au participat, în afara parlamentarului câmpinean, viceprimarul Ion Dragomir - preşedintele PSD Câmpina, Virgil Guran -  preşedintele PNL Câmpina şi vicepreşedintele liberalilor câmpineni, Daniel Ioniţă. S-a discutat despre situaţia actuală a Câmpinei, marcată de recentele manifestaţii publice de protest desfla pietonalul de la Ceas, precum şi evoluţia politică a României în urma puternicelor mitinguri şi marşuri îndreptate împotriva actualilor guvernanţi de la Bucureşti, desfăşurate în Piaţa Revoluţiei şi în zeci de oraşe din ţară.

Virgil Guran neagă orice implicare a PNL 
în mitingurile locale anti-PDL

La recenta conferinţă de presă a USL Câmpina, preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, a răspuns acuzaţiilor aduse de primarul Horia Tiseanu pe un site local, potrivit cărora liberalii locali au organizat acţiunile de protest desfăşurate la Ceas, în primele trei zile ale săptămânii trecute.
Liderul liberal le-a relatat ziariştilor, de asemenea, despre desfăşurarea mitingului USL de la Bucureşti, printre ai cărui organizatori s-a numărat, dar şi despre anumite acţiuni ale Poliţiei, care nu ar respecta întocmai spiritul şi litera Constituţiei. Mai exact, Virgil Guran a vorbit despre ridicarea unor elevi de la Energetic, din faţa liceului, de către o maşină a Poliţiei, pentru motivul de a fi strigat pe stradă împotriva actualilor guvernanţi şi împotriva preşedintelui Traian Băsescu. Acest incident s-ar fi întâmplat joi, la câteva zile după o altă acţiune cu iz de intimidare şi forţă întreprinsă tot de Poliţia Municipală.
Astfel, în prima zi a săptămânii trecute, înainte de începerea primului miting de la Ceas, doi elevi de la Grupul Şcolar Construcţii de Maşini, care au iniţiat pe Facebook acţiunile de protest, au fost invitaţi la sediul Poliţiei pentru a face anumite precizări în legătură cu demersul lor. Primarul Horia Tiseanu este un vajnic internaut, cunoscut prin desele sale postări pe site-uri sau pe reţelele de socializare, ca replică la criticile ce i se aduc de către diverşi cetăţeni (în paranteză fie spus, nici edilul nu duce lipsă de numeroşi “postaci”, ale căror postări îl laudă conştiincios). Cu toate că Tiseanu a văzut pe Facebook cum s-a format curentul de opinie al utilizatorilor Facebook şi cum s-a ajuns, în mod spontan, la chemarea oamenilor la Ceas, nu s-a sfiit să acuze PNL Câmpina de organizarea mitingurilor de protest.
Potrivit declaraţiilor făcute pentru max-media.ro de către purtătorul de cuvânt al IPJ Prahova, Daniel Radu, poliţiştii ar fi acţionat legal, întrucât  “Poliţia are dreptul să ia măsuri de prevenţie atunci când există indicii că se prefigurează un miting neautorizat, pentru a preîntâmpina eventualele incidente violente şi pentru a lua măsuri din timp. Într-adevăr, un echipaj de poliţie a mers la domiciliul celui care a scris mesajul pe acel site de socializare, pentru a afla ce intenţii are în legătură cu acest eveniment. Nu a fost sancţionat în niciun fel, doar l-au legitimat”.
Declaraţia face referire la un singur elev chemat “să dea explicaţii”, dar conform surselor noastre, care doresc să-şi păstreze anonimatul, ar fi vorba despre doi elevi puşi în această situaţie.
 Revenind la conferinţa de presă a USL, Virgil Guran făcut câteva menţiuni importante în legătură cu desfăşurarea mitingului USL de la Bucureşti, considerat cel mai important miting politic al opoziţiei din ultimii ani. “Am participat de la PNL Prahova cu 1000 de persoane. Cifra, vă asigur, nu este umflată, pentru că fiecare colegiu a trimis circa 80 de demonstranţi. Au fost mulţi manifestanţi şi din partea PSD Prahova, aşa că pot spune că Prahova a fost bine reprezentată la acest miting. A fost impresionant faptul că oamenii au manifestat paşnic, deşi pe chipurile multora se citea disperarea. Nu am avut incidente la miting, în schimb delegaţia noastră a avut un incident pe drum. Pentru intimidare, la intrarea în Capitală, unul dintre autocarele noastre a fost drastic controlat, iar oamenii percheziţionaţi la sânge, pe motivul inventat de jandarmi, cum că s-ar fi aflat că am deţine materiale pirotehnice. Nimic mai fals. La apropierea cameramanilor unor televiziuni, jandarmii au renunţat din senin la percheziţie. Au fost, după mine, cu mult peste 15.000 de persoane la mitingul USL, venite din toate colţurile ţării, ale căror doleanţe au fost clar exprimate: demisia lui Traian Băsescu, demisia guvernului Boc, anularea alegerilor comasate şi organizarea unora înainte de termen. Unele televiziuni aservite puterii au susţinut că oamenii ar fi primit fiecare 30 de roni. Nici vorbă de aşa ceva. Anticipatele ar putea aduce ordine şi linişte în ţară, mai ales că, în continuare,  actuala putere (atât cea naţională, cât şi cea locală), ne denigrează şi ne persiflează pe noi, cei din opoziţie, acuzându-ne ba că am fi la originea revoltelor populare, ba că le-am confisca politic. Mitingurile spontane din centrul Câmpinei, urmate de marşuri de protest, au fost puse pe seama PNL-ului de primarul Tiseanu. Acesta stă toată ziua pe internet şi polemizează cu câmpinenii care îl critică pe diferite site-uri. Nici nu ştiu când mai are timp pentru administrarea oraşului. Chiar şi aşa prost, cum o face. După părerea mea, nu are nicio relevanţă cum s-au organizat mitingurile de la Câmpina, din Piaţa Universităţii sau din oraşele unde oamenii au ieşit în stradă să-şi strige nemulţumirile în mod paşnic. Important este, după mine, dacă oamenii au dreptate sau nu. La Câmpina sau oriunde în ţară. Şi eu zic că au dreptul să se revolte, fără a fi violenţi, pentru că actualii guvernanţi şi-au bătut joc de ei, umilindu-i şi sărăcindu-i în ultimul hal. Tiseanu nu trebuie să se frământe atât cine a i-a chemat pe oameni la mitingurile de protest, ci cum ar trebui să acţioneze el, ca reprezentant al puterii, pentru ca problemele oamenilor să-şi găsească rezolvarea.”
Senatorul Georgică Severin va cere în Parlament
să fie anchetate toate violenţele jandarmilor
asupra demonstranţilor paşnici

Amfitrionul întâlnirii liderilor USL Câmpina cu jurnaliştii locali, senatorul social-democrat Georgică Severin, a informat, în cadrul conferintei de presă respective, că are de gând să ceară, în plenul Camerei Superioare a Parlamentului, o anchetă în legătură cu toate abuzurile şi violenţele exercitate de jandarmi asupra manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii. “Nu pot accepta  ca un manifestant căzut la pământ să fie lovit cu furie, cu bocancii şi cu bastoanele de cauciuc din dotare, de către jandarmii însărcinaţi cu asigurarea ordinii la acţiunile publice de protest.” Aflând de la antevorbitorul său, liderul liberal Virgil Guran, despre elevii de la Grupul Şcolar Energetic care ar fi fost ridicaţi, joi, în faţa liceului, de o maşină a Poliţiei pentru scandarea unor lozinci antiguvernamentale, senatorul a cerut ziariştilor care îi identifică pe liceenii respectivi să le transmită că, dacă lucrurile s-au petrecut aşa cum se aude, şi dacă elevii vor dori să-i solicite sprijinul, o pot face prezentându-se la cabinetul său senatorial, situat deasupra BRD Câmpina. Referindu-se la mitingurile desfăşurate în Câmpina, senatorul a precizat că nu a dorit să participe la ele doar pentru ca “administraţia Tiseanu să nu susţină că am încercat să politizez evenimentul.” În opinia senatorului, “un alt semnal încurajator pentru opoziţie este faptul că au început să se trezească românii din străinătate.”

Viceprimarul Ion Dragomir face dezvăluiri incendiare despre clientelismul din jurul primarului Tiseanu

La prima conferinţă de presă a USL Câmpina din acest an, viceprimarul Ion Dragomir a făcut o serie de dezvăluiri  incendiare care ar putea marca începutul sfârşitului în colaborarea dintre el şi primarul Horia Tiseanu, pe care, până acum, al doilea demnitar al oraşului a caracterizat-o drept bună. S-ar putea spune că dezvăluirile preşedintelui PSD Câmpina vin abia acum, pentru că am intrat într-un an electoral foarte important (cu alegeri locale şi generale comasate de puterea portocalie în dispreţul ultimei brume de democraţie din România), dar pe de altă parte, viceprimarul municipiului a dat de înţeles că primarul Horia Tiseanu a început să taie primul punţile colaborării dintre cei doi, neinformându-şi adjunctul în multe probleme importante.
Acuzele la adresa primarului şi a puterii locale au venit treptat. Pentru început, Ion Dragomir a amintit de participarea sa recentă, în fruntea unei delegaţii a social-democraţilor câmpineni, la ultimul miting organizat la Ploieşti de PDL Prahova. În opinia sa, puterea de la Bucureşti, cuprinsă de frică în faţa revoltelor populare care au aprins întreaga ţară, caută un dialog, după ce multă vreme a refuzat să se consulte cu opoziţia sau cu partenerii sociali. Un dialog prin care actualii guvernanţi caută să câştige timp şi o gură de oxigen, în speranţa potolirii nemulţumirilor populaţiei. “Puterea vrea dialog, un dialog în care nu mai crede nimeni, un dialog de frică, pentru că oamenii au prins curaj, atitudine civică şi nu mai vor să stea în case; cei mai mulţi, de sărăcie şi disperare. Puterea susţine că sunt, totuşi, doar câteva mii de oameni ieşiţi în stradă. Sunt  mult mai mulţi nemulţumiţi de actuala conducerea a ţării care nu au ieşit, deşi ar fi vrut, din cauză că sunt bolnavi, ori că le este frică să nu-şi piardă slujbele şi să ajungă pe drumuri. La originea acţiunilor de protest stă faptul că ţara este  condusă dicatatorial, că pedeliştii şi aliaţii lor sunt susţinuţi de oameni care nu ştiu altceva decât să trăiască din banul public. Sunt  ferm convins că există bani la bugetul statului pentru a readuce salariile bugetarilor la nivelul iniţial, dar banii sunt utilizaţi necorespunzător. Grav este că, în întreaga ţară, gaşca celor care îi susţin pe actualii guvernanţi este format din oameni slab pregătiţi, mediocri, care nu ştiu decât să facă afaceri cu statul, afaceri dezavantajoase pentru stat, desigur. Particularizând la nivelul Câmpinei, pot spune că este foarte grav faptul că unii reprezentanţi ai Consiliului Local nu au serviciu, în sensul că nu sunt angajaţi cu carte de muncă la vreo firmă, şi nu fac altceva decât să stea toată ziua călare pe primar să le dea lucrări pentru firmele pe care le susţin. În decembrie 2011, pentru aceştia s-au inventat tot felul de lucrări publice, cum ar fi aleea de acces la stadionul Rafinăria, făcute de firme care-l aveau ca diriginte de şantier pe consilierul PDL Daniel Telegescu. Şi pentru că tot suntem în pragul unui concurs la Primărie, pentru ocuparea unui post la Starea Civilă, nu vă ascund că postul este pregătit pentru fata consilierului Daniel Telegescu, care este vicepreşedinte la Organizaţia de Tineret a PDL Câmpina. Aşa că toate relele care se întâmplă la nivel naţional se întâmplă şi la Câmpina”, a spus, la începutul conferinţei de presă, viceprimarul municipiului.
 La solicitarea jurnaliştilor prezenţi, Ion Dragomir  a mai dat un exemplu de clientelism politic practicat de primarul oraşului pe banii câmpinenilor. “Un alt consilier client PDL care trăieşte din bani publici este Elvis Arghir, fost liberal, căruia PNL i-a retras sprijinul politic. Acesta condiţionează votul său (prin care majoritatea pedelistă din legislativul municipal poate aduna 2/3 din voturi, necesare în anumite situaţii), de obţinerea unor lucrări pentru firmele sale. De fapt, firmele nu sunt ale lui, ci ale fraţilor şi cumnaţilor săi”, a conchis viceprimarul câmpinean, care nu a mai fost aşa virulent în acuzele sale îndreptate împotriva  primarului de la votarea contractului de administrare a bazinului didactic de înot, atunci când social-democraţii pe care îi conduce s-au retras din plenul Consiliului Local.

Consilierul Daniel Telegescu răspunde acuzaţiilor viceprimarului

Ca răspuns la criticile ce i s-au adus, la ultima conferinţă de presă a USL, de către viceprimarul Ion Dragomir, consilierul PDL Daniel Telegescu a organizat, la rândul său, o conferinţă de presă, răspunzând punctual fiecărei acuzaţii. Cea mai gravă i s-a părut afirmaţia viceprimarului conform căreia pentru fiica sa  a fost scos special la concurs un post la biroul Stare Civilă din cadrul Primăriei. “Nu credeam că vom ajunge să ne implicăm rudele în disputele politice. Consider că implicarea fiicei mele, lucrul care mă deranjează cel mai mult dintre toate acuzaţiile nefondate care mi s-au adus, este un atac la persoană incalificabil. În privinţa concursului la care participă fiica mea, nu am nici un fel de amestec. Ea a găsit anunţul pe site-ul Primăriei Câmpina şi s-a hotărât să participe la concurs, pentru care s-a pregătit trei luni de zile. Aşa cum o ştiu, o persoană care nu se descurajează uşor, nu va ceda şi va da concursul respectiv, pregătindu-se în continuare. E un concurs la care se putea înscrie orice persoană, chiar şi fata domnului viceprimar, a cărei activitate aş putea şi eu s-o analizez, dar nu doresc acest lucru, pentru că nu mi se pare un lucru onorabil. Fiindcă salariul este mic, din câte ştiu eu, mai multe persoane care ar fi vrut să concureze şi-au retras dosarul.”
Referitor la afirmaţiile lui Ion Dragomir, conform cărora primarul este susţinut de o gaşcă cu oameni mediocri şi nepregătiţi, ce trăieşte numai din bani publici şi care îi cere tot timpul edilului-şef lucrări pentru anumite firme clientelare PDL, Telegescu a a afirmat că nu a lucrat niciodată la stat, ci numai în mediul privat, şi că are, în prezent, un contract individual de muncă valabil, pe care este gata să-l arate oricând presei dacă i se va cere.
La întâlnirea cu jurnaliştii, consilierul PDL nu a venit însă cu contractul invocat, deşi astfel ar fi putut elimina orice suspiciune în acest sens. Consilierul s-a simţit dator să informeze şi că ar avea studii mai multe decât un subinginer (aluzie la faptul că Ion Dragomir este, de profesie, subinginer mecanic), dintre şcolile enumerate nelipsind liceul, o şcoală profesională, o şcoală echivalentă cu o facultate de subingineri, o facultate de drept, cursuri de inspector în suduri ş.a. Ce a uitat să precizeze consilierul acuzat după prezentarea şcolarizării sale este ce responsabilităţi de serviciu a avut, câţi oameni a condus cu pregătirea sa bazată pe multe şcoli, cunoscându-se faptul că viceprimarul a venit la Primărie din funcţia de director general al uzinei Neptun, unde a avut în subordine mii de salariaţi. “Ca o glumă”, a încercat Daniel Telegescu să învioreze atmosfera, “la pregătirea pe care o am, pot să pronunţ corect cuvântul buget, fără să-i schimb accentul” (aluzie la faptul că viceprimarul pronunţă cuvântul buget cu accent pe prima silabă, ca în engleză, deşi cuvântul este un neologism preluat din franceză, unde accentual cade pe ultima silabă).
Corecturi de bunăvoie sau observaţii concrete despre felul în care s-a făcut şi se face încă, uneori, „cultură” local. Feţele neadevărului sau despre scrisul „după ureche” (3)

Libertatea de a scrie prostii sau pagina 51. Prima secvenţă.

Text reprodus: „În tipografia «M. Gheorghiu», tinerii poeţi, corifeii avangardei româneşti, Geo Bogza şi Al. Tudor – Miu, locuitori ai oraşului în acea perioadă, au publicat câteva numere din revistele intrate azi în istoria literaturii române. Tot aici au fost tipărite unele din primele gazete locale «Câmpina» şi «Strada»”.
Din nou Câmpina – o istorie în imagini. 1503-2003. Monografie ilustrată. De data asta un fragment de text tipărit la pagina 51.
Patru idei – neadevăruri expuse într-un text de numai 41 cuvinte.
În aceeaşi cvasinecunoaştere aşadar, dar păstrând viu acelaşi „entuziasm” care le spune că „nimic nu le poate scăpa necunoscut”, autorii volumului monografic, Şerban Băleanu, Alin Daniel Ciupală, Silviu Dan Cratochvil şi Eduard Gabriel Iosifescu se fac încă o dată de râs. Şi din păcate sunt încă departe de a face acest lucru, ultima dată, în albumul de faţă.
„Tipografia «M. Gheorghiu»” a purtat concret titulatura de „Tipografia şi legătoria de cărţi «M.S. Gheorghiu»” (Mihail S. Gheorghiu) şi aşa apare citată oriunde, cu excepţia textului scris de autori.
G. Bogza nu a fost niciodată „locuitor al oraşului” Câmpina (deci, nici „în acea perioadă”), cum susţin autorii, chiar împotriva destăinuirilor memorialistice ale scriitorului (v. Jurnal de copilărie şi adolescenţă, Bucureşti, 1978).
Despre faptul că „Geo Bogza şi Al. Tudor – Miu..., au publicat” în Tipografia M.S. Gheorghiu, „câteva numere din revistele intrate azi în istoria literaturii române”, precizăm: nu ştim – nemenţionate fiind – la ce „reviste” locale se referă autorii, dar ştim că ele nu pot fi decât Câmpina (1927 – 1929) cu suplimentele sale Cucu Prahovei (1928) şi Fapta (1929), Prahova (1930), Strada (1932 – 1936) şi Urmuz (1928). Numai că, deşi apărut local, nici un număr din Urmuz nu a fost tipărit la Câmpina. Din cele 23 numere apărute din „ziar-revista” Câmpina,  12 au fost imprimate la Tipografia “M.S. Gheorghiu” (mai puţin cele 11 numere din perioada februarie – decembrie 1928, imprimate la tipografia ploieşteană „Voinţa Prahovei”). Prahova (1930), un singur număr, nu a fost tipărită local. La fel (două numere) Cucu Prahovei. Fapta (două numere şi ea), deşi tipărită local, aceasta s-a făcut la Tipografia „Concurenţa”. Ultima apariţie, Strada, editată de Al. Tudor – Miu local între 1932 – 1936, a avut şi ea în total 23 numere. 21 dintre acestea s-au imprimat la Tipografia şi legătoria de cărţi „Mihail S. Gheorghiu”. Două, nr. 1/ 1932 şi ultimul, nr. 23 (5)/ mai, 1936, au fost tipărite la Ploieşti, la „Tipografia Românească SA”, respectiv Tipografia „D. Miricescu”.
Deci, evident, nici vorbă de „câteva numere” doar.
Cât despre Câmpina şi Strada menţionate de autorii volumului drept „unele din primele gazete locale”, nimic mai neadevărat. Doamne, dar Câmpina avea în decembrie 1927, când apare aici „ziar-revista” cu acelaşi nume a lui Al. Tudor – Miu, nu mai puţin de 33 de ani şi jumătate de presă proprie. Prima gazetă locală purtând tot titlul Câmpina are ca dată de apariţie a numărului 1, anul 1894, aprilie 12. Câteva titluri de publicaţii locale din lungul şir de apariţii de până la 1927: Vocea Câmpinei, Carpaţii, Călăuza Viitorului, Cârligul, Deşteaptă-te române, Gazeta Câmpinei (1915-1916), Glasul muncii, Guriţa, Instrumentaţii la Sondaje, Leacul social, Meseriaşul Prahovei, Munca, Sondarul, Viitorul, Traian, Vulturul român şi încă multe, multe altele.
Ion T. ŞOVĂIALĂ

Amical util la Breaza

Precizia Breaza – CSM Câmpina 2-3

CSM Câmpina a continuat seria meciurilor amicale cu o deplasare la Breaza, acolo unde a întâlnit liderul Seriei Vest a Ligii B Prahova, Precizia Breaza. Calitatea partidei a fost influenţată de terenul îngheţat şi frig, vremea fiind total neprielnică unei partide de fotbal.
Brezenii au reuşit să ia un avans de două goluri încă din prima parte a jocului, după care experienţa şi valoarea şi-au spus cuvântul, jucătorii CSM-ului întorcând rezultatul şi obţinând o victorie mai aproape de diferenţa evidentă dintre cele două echipe. Golurile câmpinenilor au fost marcate de Stroe, Negreanu şi Olteanu.
Antrenorul Ion Burchi a început partida de la Breaza cu: Lepădatu - Beju, Gânju, G. Radu, Zăpodeanu - Dârstaru, Vintilă, Budileanu, Ilioiu - Hromei, Negotei, iar pe parcursul jocului au mai intrat: Boşilcă - Ad. Burchi, Negoiasă, Negreanu, Grigoraş, M. Mihai, Stroe, Olteanu, Blanc.

Egal cu o echipă de liga I

CSM Câmpina – Petrolul Ploieşti 0-0
După victoria concludentă cu 5-1, la Băneşti, în primul meci amical al anului 2012, în faţa formaţiei CS Băneşti, CSM Câmpina a întâlnit marţi, 17 ianuarie,  pe stadionul „Poiana”, formaţia FC Petrolul Ploieşti. Pe un ger pătrunzător şi în faţa a peste 500 de spectatori, CSM-ul a ţinut piept mult mai titratei sale partenere şi chiar a avut câteva ocazii la poarta internaţionalului lituanian de tineret Povilas Valincius, care a debutat cu acest prilej pentru Petrolul.
A fost un meci specific de pregătire, în această etapă a acumulărilor fizice punându-se mai mult angajamentul pe implicarea fizică a jucătorilor şi mai puţin pe rezultat. Ambele formaţii şi-au rulat întregul efectiv de jucători pe care le-au avut la dispoziţie, fluierul final al arbitrului Mihai Amorăriţei consfinţind un rezultat de egalitate, de mare valoare pentru formaţia noastră.
CSM Câmpina: Boşilcă – Ad. Burchi, G. Radu, Zăpodean, Grigoraş – Ilioiu, Stroe, M. Mihai, Vintilă – Olteanu, Blanc. Au mai jucat: Lepădatu – Bej, Budileanu, Negoiasă, Dârstaru, Hromei. Antrenori: Ion Burchi (principal), Robert Stoica (secund).
Petrolul Ploieşti: Valincius – Buleică, Basso, M. Tudor, P.Stoica – Buhuşi, Surugiu, Sonny Mustivar, Fl. Dumitru – Voican, Roman. Au mai jucat: Oprea – Străuţ, Melinte, Stoijimirovic, Opriţa, Komazec, Borza, Bărbulescu,, Negru, Ki Dong Min, Lee Sinho, Kang Hyo-Il. Antrenori: Valeriu Răchită (manager general), Valentin Negoiţă (secund), Dumitru Jipa (antrenor pentru portari).
Arbitri: Mihai Amorăriţei (Câmpina) – Ciprian Geambazu (Buşteni), Roxana Bănăseanu (Câmpina).
La finalul partidei, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „A fost un meci de antrenament, dar în care băieţii noştri şi-au depăşit condiţia de echipă de liga a patra, jucând de multe ori de la egal al egal cu o formaţie din primul eşalon, Petrolul Ploieşti. Este adevărat că oaspeţii noştri de astăzi, cărora ţin să le mulţumesc pentru onoarea pe care ne-au făcut-o de a accepta acest amical, au rulat întregul lot, inclusiv jucătorii aflaţi în probe, dar pentru noi rămâne un rezultat valoros, un rezultat de prestigiu”.

Unirea a revenit din vacanţă cu o victorie

AFC Brebu - Unirea Câmpina 1-5
După mai bine de o lună de pauză, Unirea Câmpina a început pregătirile cu un meci amical în compania celor de la AFC Brebu. Timpul neprielnic pentru fotbal şi terenul îngheţat de la Brebu au făcut ca partida să nu fie una spectaculoasă. Cu toate astea, Unirea a dominat cu autoritate, impunându-se cu scorul de 5-1 (3-1), prin golurile marcate de Nichifor, Bărăgan (foto) - din penalty, Ciobanu, Ciobotaru şi Fl. Stoica.
Antrenorii Unirii, Costin Plăvache şi Marius Pălănceanu, au aliniat două formule de start aproape complet diferite pentru fiecare dintre cele două reprize:
Repriza I: D. Şandru - Zecheru, Neagu, B. Şandru, Filip - Bica, Bărăgan, Lambă, Cernea - Nichifor, Ciobanu.
Repriza a II-a: T. Ionescu - Coman, Neagu, B. Şandru, Dorişor - Fl. Stoica, Lambă, Ungureanu, Burlacu - Negotei (Precizia Breaza), D. Ciobotaru.
În continuarea pregătirilor, Unirea Câmpina va mai susţine următoarele meciuri amicale: duminică, 29 ianuarie, ora 11.00, în deplasare, cu Precizia Breaza; miercuri, 1 februarie, ora 11.00, acasă, cu Chimia Brazi; vineri, 3 februarie, ora 11.00, acasă, cu CS Ştefăneşti.

A murit un fost căpitan al FC Poiana Câmpina

Săptămâna trecută s-a stins din viaţă Florin Stoica, un fost mare jucător (căpitan de echipă) din generaţia anilor ‘80 a echipei Poiana Câmpina. În timpul activităţii, Florin Stoica a mai jucat, în afară de Poiana Câmpina, şi la echipele de divizia A Cetatea Suceava şi Ceahlăul Piatra Neamţ.  În prezent, fiul său, Andrei Stoica, este fundaş dreapta la Unirea Câmpina.