14 februarie 2012

Câmpina în continuare sub nămeţi

Realizări minime cu „eforturi maxime” din partea autorităţilor

S-ar spune că, şi în iarna aceasta, Câmpina a scăpat puţin afectată de codurile portocalii de viscol şi ninsoare. Calendaristic vorbind, anotimpul rece se apropie, încet-încet, de sfârşitul său şi este tot mai mică probabilitatea ca iarna să se dezlănţuie, în continuare, cu aceeaşi intensitate cu care a lovit ţara în ultimele săptămâni. Dacă am judeca după cum stau lucrurile în multe localităţi din judeţele calamitate în urma ninsorilor abundente din ultimul timp, localităţi care sunt şi astăzi îngropate în zăpadă, am mânia pe Dumnezeu să spunem că la Câmpina oamenii au fost vitregiţi de soartă. Însă dacă judecăm după câte firme au acţionat la chemarea primarului Horia Tiseanu pentru deszăpezirea municipiului, având în vedere că plăţile s-au făcut din banii contribubililor, iar contribuabili suntem şi noi (şi cititorii noştri, pe care vrem să-i informăm), am putea spune, fără teama de a greşi, că edilul cel cumsecade al oraşului ar fi putut coordona lucrurile (în cazul în care a încercat aşa ceva), mult mai eficient, iar acţiunea de deszăpezire a municipiului nostru  putea să se desfăşoare mai bine şi mai rapid.
De-ar fi să-l întrebăm pe edilul-şef de ce a mers aşa de încet campania de deszăpezire a oraşului, bănuim că acesta ne-ar trimite la viceprimarul Ion Dragomir, care are, printre alte atribuţii, curăţenia oraşului (salubrizare, deszăpeziri, înlăturarea efectelor unor inundaţii etc), şi reparaţiile străzilor. Întotdeauna, când e loc de vreun reproş, e bine ca de el să se ocupe numărul doi din Primărie, pentru numărul unu al executivului local neexistând decât varianta răspunsurilor victorioase. Ori poate Tiseanu ar căuta o scuză în faptul că locuitorii blocurilor din centru nu şi-au parcat maşinile personale în locuri ferite din calea maşinilor şi utilajelor cu care s-a curăţat carosabilul de zăpadă, lucru adevărat, dar care nu poate fi decât o scuză parţială.Una peste alta, grămezi uriaşe de zăpadă adunată sub acţiunea lamelor plugurilor au tronat peste marginile străzilor din zona centrală până spre sfârşitul săptămânii trecute. După ce, luni 6 februarie, primarul Horia Tiseanu a convocat Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă pentru a se pune la punct un plan de acţiune în vederea acţionării cu eficienţă maximă pentru deszăpezirea localităţii, iată că, în ultima zi a săptămânii trecute, situaţia s-a repetat, o dată cu căderile de zăpadă începute de duminică, ninsori care au continuat şi luni. Noroc de la Dumnezeu că precipitaţiile au fost mult mai puţin intense, în comparaţie cu cele de acum două săptămâni.
“Din cauza cantităţii foarte mari de zăpadă am fost nevoiţi ca, pe lângă Floricon Salub, operatorul de salubritate care se ocupă şi de deszăpezirea Câmpinei, să  apelăm la două societăţi din Câmpina, EdilConst şi Ascon, care ne ajută cu utilaje pentru deszăpezirea cartierelor oraşului”, declara luni, 6 februarie, în cadrul unei conferinţe de presăa Primăriei, edilul-şef  al municipiului câmpinean. În timpul conferinţei de presă a PDL Câmpina, de vineri 10 februarie, răspunzând întrebărilor unui ziarist local, nemulţumit că mărirea frontului de lucru prin cooptarea forţele celor două societăţi amintite nu a adus îmbunătăţiri sensibile în curăţarea cartierelor mărginaşe ale municipiului, Horia Tiseanu a răspuns cum ne şi aşteptam, declarându-se mulţumit de activitatea celor două firme chemate în ajutor, care ar fi acţionat cu bune rezultate, după părerea sa, în cartierul Câmpiniţa (firma Ascon) şi în cartierul Slobozia (firma Edilconst). Câmpina nu are, după ştiinta noastră, doar două cartiere, dar despre celelalte cartiere edilul câmpinean nu a suflat o vorbă. Din câte am putut observa, abia sâmbăta trecută s-a reuşit curăţarea totală a Bulevardului Carol I şi a zonei din Piaţa Centrală de munţii de zăpadă adunaţi pe marginea arterelor de circulaţie amintite. 
“Între timp, cele două firme pe care le-am solicitat să ne ajute au devenit patru, unele oferindu-se singure să dea o mână de ajutor. Astfel, o firmă a fratelui consilierului municipal Elvis Arghir ne-a sunat să ne întrebe dacă nu avem nevoie de un buldoexcavator. Bineînţeles că am răspuns pozitiv, apreciind gestul celor din conducerea firmei respective. Trebuie să vă spun că sunt multe firme câmpinene deţinătoare de utilaje propice deszăpezirilor, dar foarte puţine s-au oferit să ne ajute. Ne-a mai ajutat fosta firmă Hamirt, cu care avem încheiat un contract de închiriere a unor utilaje pentru deszăpezire”, avea să declare primarul Horia Tiseanu în  conferinţa de presă a PDL, de vineri, 10 februarie. Până ieri după-amiază, situaţia la Câmpina era sub control, pentru că nici ninsorile căzute nu au fost abundente.
Curăţarea de zăpadă a principalelor artere ale oraşului, finalizată abia spre sâmbătă, s-a realizat parcă la timp pentru a lăsa loc să se aşeze proaspătă, pe carosabil şi pe trotuare, zăpada ultimelor ninsori.
La fel cum, luni 6 februarie, primarul Horia Tiseanu se declarase sceptic în legătură cu “posibilitatea declarării la Câmpina a stării de alertă”, nici situaţia de până ieri nu arăta deloc că ar fi semne îngrijorătoare în acest sens. Aşezarea Câmpinei într-o zonă binecuvântată parcă de Dumnezeu, protejată de cele două lanţuri de dealuri (unul de pe malul drept al Prahovei, iar celălalt situat pe malul stâng al Doftanei), a împiedicat viscolul să înghesuie zăpada ninsorilor căzute pe arterele de circulaţie câmpinene.
Circulaţia rutieră se desfăşura, ieri, cu o oarecare dificultate, generată de stratul de gheaţă format sub ultima ninsoare, dar totuşi în condiţii de siguranţă, nesemnalizându-se cazuri de o gravitate deosebită. Florin Constantinescu, directorul general al firmei Floricon Salub, operatorul principal care acţionează pentru deszăpezirea municipiului, face un nou apel către câmpineni, să-şi limiteze pe cât posibil deplasările cu autovehiculele pentru a nu îngreuna traficul rutier şi activitatea utilajelor de deszăpezire. De asemenea, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice sunt solicitate să parcheze maşinile doar în locurile special amenajate pe raza municipiului; în orice caz, nu în locuri situate în zonele de acţiune a utilajelor.
În continuare, câmpinenii pot suna la numărul de urgenţă 0244/ 332.420, în cazul in care intemperiile le creează probleme deosebite. Numărul este al dispeceratului Poliţiei Locale Câmpina, care funcţionează 24 de ore din 24, iar apelurile localnicilor sunt preluate şi transmise Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, care va decide, în ultimă instanţă, măsurile de intervenţie ce se impun.

ULTIMA ORĂ
Azi şi mâine şcolile sunt închise!

Ieri, în conferinţa de presă ce a urmat şedinţelor comandamentului de iarnă la nivel local, primarul Horia Tiseanu a anunţat că în ultimele 24 de ore nu au fost fenomene meteorlogice deosebite, dar stratul de zăpadă depus, în grosime de 20 cm, a determinat o circulaţie greoaie a autovehiculelor. Pe lângă Floricon Salub, care va deszăpezi străzile principale şi cele laterale acestora, au fost solicitate iarăşi aceleaşi 4 societăţi comerciale care au ajutat şi săptămâna trecută la deszăpezirea oraşului. Dacă situaţia o va impune, pe străzile unde lăţimea carosabilului curăţat nu permite circulaţia în ambele sensuri, vor fi amplasate indicatoare de circulaţie cu sens unic.
Cea mai importantă restricţie se referă la închiderea, pentru ziua de azi, 14 februarie şi mâine, 15 februarie (cel puţin), a tuturor unităţilor de învăţământ din municipiu. Se vor organiza echipe de permanenţă care vor acţiona în situaţii de urgenţă şi vor ajuta la deszăpezirea gospodăriilor ai căror proprietari nu pot face acest lucru cu forţe proprii.

Cuvântul care înţeapă

Instinct primar în mijlocul nămeţilor
De mai bine de două săptămâni iarna grea s-a instalat pe tot cuprinsul ţării, aducând cu sine ger năpraznic, zăpadă abundentă şi viscol tăios. Sunt zile întregi de când mii de oameni sunt aproape blocaţi în nămeţi, fără apă, harnă ori asistenţă medicală, iar autorităţile statului s-au dovedit a fi depăşite de situaţie. Traficul rutier, ferovier şi aerian este aproape paralizat într-o Românie prinsă din nou pe picior greşit de furia naturii. Peste toate aceste trăiri disperate ale românilor, prinşi ca într-un cleşte de vreme potrivnică şi sărăcie, tronează autoritatea, care adunată în tot felul de comisii interministeriale, constată neîncetat că trebuie să închidă: străzi, şcoli, gări, aeroporturi, vieţi între patru pereţi, soluţie care cred ei că îi absolvă de orice fel de responsabilitate.
Pe toate canalele media răzbat semnalele celor care îşi aşteaptă salvarea de la autoritate, însă ea, închisă la rându-i într-un birou, emite, în cel mai bun caz, speranţe deşarte, dovadă a neputinţei şi a incapabilităţii de a gestiona o societate lipsită de anticorpi. În astfel de situaţii limită se dovedesc slăbiciunile unui popor adus în pragul falimentului moral şi material, care îşi aşteaptă scăparea de la „tătuc”, în cazul nostru autoritatea statului.
Trecând la concret, nu putem să nu observăm lipsa utilajelor performante de deszăpezire şi a mijloacelor absolut necesare în astfel de situaţii de urgenţă, în condiţiile în care contractele încheiate de autorităţi sunt de trei ori mai mari decât în orice ţară civilizată de pe teritoriul UE.

Editorial

MULŢUMIRI  ŞI  RESET

În iureşul de evenimente al ultimei săptămîni fireşte că nimeni din presă nu s-a mai preocupat de un lucru de elementară civilizaţie: să-i mulţumească dlui. Boc. Aceleaşi injurii, glume strîmbe şi ură. Foarte puţine analize, aş cita-o pe cea a lui Sorin Ioniţă, inventariind aproape exhaustiv plusurile şi minusurile acestei guvernări. Care a pornit o reformă generală a societăţii noastre, pe atît de multe planuri încît nu a reuşit (din multe cauze, unele de care nu este direct vinovată) decît foarte puţine. Dacă am ieşi din logica injuriei, am putea observa că tare bine ar fi dacă am avea mai mulţi politicieni deloc carismatici, dar tenaci, modeşti şi corecţi precum ex-premierul. Din păcate, recunoştinţa nu face parte dintre calităţile noastre. Şi a urmat o serie de lovituri marca Băsescu... Numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu – tip antitetic cu cel al lui Boc – şi mai ales schimbarea totală a guvernului cu unul foarte tînăr pentru obişnuinţele noastre a luat prin surprindere complexul mediatico-politic hrănit de unica lozincă „jos băsescu”. Şi, cum se întîmplă în astfel de ocazii, au început să curgă prostiile.

Se strâng ajutoare pentru sinistraţi!

Nu puţini au fost cei care ne-au întrebat zilele trecute dacă la nivelul oraşului Câmpina se strâng ajutoare pentru sinistraţii din judeţele grav afectate de ninsorile abundente din ultimul timp. Ei bine, începând din această săptămână, un astfel de punct de colectare a fost înfiinţat la fosta unitate de jandarmi din bulevardul Nicolae Bălcescu.
Cei care pot şi vor să întindă o mână semenilor lor  greu încercaţi în această perioadă, pot aduce apă, alimente neperisabile ori pături. Nu se colectează obiecte vestimentare!
Ajutoarele vor fi transportate, pe masură ce se strâng, către zonele afectate la care se poate ajunge.

Astăzi, Consiliul Local este convocat în şedinţă extraordinară

Proiectul ordinii de zi al şedinţei extraordinare a Consiliului local este următorul:
    1. Proiect de hotărâre privind aprobarea contractării unui împrumut intern în valoare de 6.000.000 lei.  Iniţiator Tiseanu Horia.
    2. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local al municipiului Câmpina şi aprobarea bugetelor ordonatorilor terţiari de credite pe anul 2012. Iniţiator Tiseanu Horia.
    3. Proiect de hotărâre privind alocarea unor sume de bani pentru susţinerea financiară a unor manifestări culturale, artistice, sportive şi educative organizate de Consiliul local , în anul 2012. Iniţiatori membrii Comisiei de sănătate, cultură, învăţământ, culte şi tineret, sport şi turism.

Beneficiile unui an electoral

  • În acest an vor fi reparate peste 30 de străzi 
  • Lucrările de reparaţii vor costa aproape 8 milioane de lei

Aproape 8 milioane de lei au fost alocate de către municipalitate pentru reparaţiile unor străzi. Suma a fost prinsă în bugetul pe acest an, la capitolul Transporturi. Este vorba despre circa 7,7 milioane de lei, bani cu care vor fi reparate peste 30 de artere rutiere din oraşul nostru.  Sunt străzi pe care Hidro Prahova SA nu va interveni în acest an. În perioada 2012-2014, operatorul judeţean de apă-canal are întocmit un master-plan în vederea  reabilitării reţelei de aducţiune apă şi de canalizare pe numeroase străzi câmpinene. În afară de străzile ce vor fi reparate, alte străzi urmează a fi modernizate, ele fiind trecute în capitolul Investiţii din bugetul ce urmează a fi aprobat astăzi, în şedinţă extraordinară. Tehnic vorbind, din punct de vedere constructiv, iar nu al derulării procedurilor şi întocmirii documentaţiei, nu există diferenţă între modernizare unei străzi şi repararea alteia. În ambele cazuri se înlocuieşte întregul covor asfaltic, prin repararea unei străzi neînţelegându-se umplerea gropilor cu aşa-zisele plombe.  
De reparaţiile străzilor se ocupă viceprimarul Ion Dragomir, preşedintele PSD Câmpina. Poate nu întâmplător, majoritatea pedelistă din legislativul municipal a hotărât să se menţioneze, în proiectul bugetului pe acest an, toate străzile care urmează a fi reparate. Lucrul acesta nu se obişnuia în trecut, dar dorinţa portocaliilor din conducerea oraşului este de înteles în acest an electoral, când fruntaşii locali ai PDL vor să ştie ce străzi anume vor fi asfaltate, ca să se poată lăuda cu această invesţiţie în faţa alegătorilor ce locuiesc pe străzile respective. “Sunt în derulare lucrările de reparaţii ale străzilor, Petrolistului, Republicii, Industriilor, Izvoarelor, Anton Pann şi Dorobanţi, unde mai avem de executat lucrări de 1,8 milioane de lei. Pregătim licitaţia pentru Calea Daciei, care este urgentă, fiindcă dorim să finalizăm lucrarea până la terminarea pasajelor rutiere de acces înspre şi dinspre DN1. În continuare, vom pregăti pentru licitaţie un prim pachet de străzi (nu vom mai licita străzi individuale), din care fac parte Bogdan Vasile, Dimitrie Bolintineanu, Conductelor, Progresului, Petru Rareş, Oradea, Ciceu, Fabricii şi Târgu Mureş, investiţia aceasta fiind în faza de proiectare. Apoi, vom mai pregăti un al doilea pachet cu străzile Primăverii, 22 Decembrie, Ştrandului, Energiei, Podului, Grigore Nicolae, Rahovei, Cercului, Narciselor, Smârdan şi Ecaterina Teodoroiu”, ne-a declarat viceprimarul Ion Dragomir. Tot la capitolul Reparaţii din bugetul Câmpinei pe acest an sunt incluse realizarea unui sens giratoriu în intersecţia de la Casa Cărţii şi mai multe parcări.

Cârmaciul oraşului şi al pedeliştilor locali a prezentat proiectul de buget pe 2012

La ultima conferinţă de presă a PDL din acest an,  primarul Horia Tiseanu a prezentat principalele direcţii ale bugetului Câmpinei pe 2012. Cred că nici nu mai are rost să-l numim proiect de buget, pentru că, la cât de bine funcţionează maşina de vot portocalie în Consiliul Local, va fi o simplă formalitate pentru legislativul municipal votarea documentului. Aşa că proiectului de buget îi putem spune liniştit chiar buget. 
Încă de la începutul întâlnirii, şi de câţeva ori pe parcursul ei, întâiul mergător al PDL Câmpina a ţinut să sublinieze (ca să le intre bine în cap ziariştilor prezenţi şi să nu uite să ducă mai departe mesajul), că “nu este vorba despre un buget electoral, pentru că noi continuăm, în mare parte, lucrări începute anul trecut (de parcă bugetul pe 2011 nu putea fi tot electoral – n.red.). Este un buget realist, un buget bun, pe care ni-l asumăm. De aceea, îl şi prezentăm la această conferintă de presă a PDL, întrucât noi avem majoritatea în Consiliul Local. Dacă nu am fi avut majoritatea, nu ni l-am fi asumat, căci un alt partid ar fi putut să vină şi să-l modifice. Lucările de investiţii sunt gestionate de PDL, prin ele noi urmărind agenda cetăţeanului.” Ascultându-l pe primar vorbind despre principalele puncte ale bugetului, în valoare totală de aproape 92 de milioane de lei (920 miliarde de lei vechi), mi-am dat seama că viitorul oraşului, chiar dacă nu e roz, ci portocaliu, e pe mâni bune. Cel puţin până la începutul lunii iunie, când alegerile locale vor putea aduce o nouă persoană în jilţul primului demnitar al oraşului. Tiseanu a mai subliniat ponderea importantă din buget (25 de milioane lei) distribuită pentru accesarea şi continuarea unor proiecte cu finanţare europeană. 
Învăţământului i-au fost alocate aproape 20% din valoarea bugetului, mai exact 19,55 milioane de lei, sumă din care aproximativ 15 milioane lei reprezintă cheltuielile de personal, adică salariile şi transportul cadrelor didactice. „Administraţia locală este doar un intermediar pentru plata salariilor cadrelor didactice, fiindcă  fondurile necesare, 14,7 milioane lei, vin de la Guvern prin  Direcţia Finanţelor Publice. În schimb, de la bugetul local vom aloca pentru  transportul cadrelor didactice 288.000 lei”, a mai spus Tiseanu. 
 Au fost pomenite şi lucrările de asfaltare a Bulevardului Nicolae Bălcescu şi a Bulevardului Carol I, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.  Prin PNDI, numai carosabilul se reabilitează, refacerea trotuarelor aferente urmând a se realiza cu fonduri locale. Din aprilie 2012, serviciul de blocare a roţilor autovehiculelor parcate neregulamentar pe domeniul public va reveni Poliţiei Locale, drept pentru care, de la bugetul local, se vor cheltui sumele necesare achiziţionării dotărilor corespunzătoare. Pentru cele două spitale câmpinene au fost alocate 1.210.000 lei; Spitalul Municipal va primi 810.000 lei, iar restul, Spitalul Voila. Vor fi terminate lucrările de iluminat public în sistem economic. Va fi terminată, de asemenea, modernizarea terasei Parcului Culturii, ultimele amenajări urmând a se face cu sume primite de la Fondul de Mediu. Tot anul acesta, se vor finaliza lucrările de modernizare a Lacului Bisericii (inclusiv, parcul alăturat), dar şi cele privind realizarea unui centru pentru primirea unor persoane cu probleme sociale, centru care se va realiza în incinta Spitalului Voila. Edilii oraşului urmăresc şi reabilitarea clădirii de la capătul Bulevardului Culturii (care a aparţinut Fundaţiei Dinu), care va găzdui Casa Căsătoriilor, Muzeul Câmpinei şi mai multe birouri ale Serviciului evidenţa populaţiei.

La Câmpina, problema câinilor comunitari a rămas nerezolvată

În oraşul nostru, oricât s-ar strădui administraţia Tiseanu să ne spună, uneori, că negrul e alb, câinii nu umblă cu covrigi în coadă. Dar patrupedele fără stăpân se plimbă, fără îndoială, într-un număr tot mai numeros, comparativ cu situaţia anilor trecuţi.
Istoria gestionării problemei câinilor comunitari câmpineni îşi are începuturile prin anul 2001, când primarul de atunci, Gheorghe Tudor, a încheiat un contract de parteneriat cu Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari. Primăria a pus la dispoziţie un teren în suprafaţă de un hectar la marginea oraşului (spre Telega), iar FPCC a construit acolo un adăpost chinologic. Cei de la FPCC prindeau “câinii vagabonzi”, îi sterilizau şi apoi îi eliberau la loc pe străzi.
Ulterior, după ce, în mai multe locuri din ţară, mai mulţi copii şi persoane adulte au fost desfigurate de muşcăturile  unor câini (unii dintre ei cu stăpâni, dar cu stăpâni extrem de indolenţi), autorităţile centrale au înăsprit normele de funcţionare ale adăposturilor pentru câinii comunitari.
În lipsa progreselor, Primăria a reziliat contractul cu FPCC, aceasta a dat executivul local în judecată, iar în urma unui proces lung şi anevoios, instanţele au dat câştig de cauză municipalităţii. În urma eliberării azilului chinologic de către FPCC, Primăria a preluat adăpostul de la marginea oraşului şi apoi a încheiat un contract pentru prinderea şi ridicarea câinilor comunitari cu Parcul Memorial “Constantin Stere” din Bucov. După ce adăpostul de “maidanezi” de la Bucov a devenit neîncăpător, s-a încheiat un contract cu o firmă privată din Boldeşti-Scăieni, această ultimă colaborare încheindu-se şi ea după un timp.
Anul trecut, consilierii municipali s-au hotărât să încredinţeze unui nou administrator gestionarea problemei câinilor comunitari. În ultimii ani, legislaţia privind gestionarea câinilor comunitari a cunoscut numeroase modificări, unele de-a dreptul contradictorii. Primele dintre acestea permiteau eutanasierea câinilor fără stăpân, dacă după şapte zile de la transportarea lor în adăposturi, aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi. Ulterior, în Legea nr.9 din 2008 se prevedea că „este interzisa eutanasierea cainilor, a pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar”.
Recent, ultimele prevederi în domeniu permiteau eutanasierea patrupedelor fără stăpân, dar cu consultarea comunităţilor locale respective (prin dezbateri, referendumuri etc.). Faptul că o lege trebuie să aibă aplicabilitate generală în aceeaşi măsură, iar prin consultarea comunităţilor locale ar fi putut exista abordări diferite în aplicarea normelor juridice, a fost unul dintre motivele pentru care judecătorii Curţii Constuţionale au declarat neconstituţională legea respectivă, ale cărei prevederi au fost contestate virulent de societatea civilă şi de toţi iubitorii de animale.
În august 2011, aleşii câmpinenilor au adoptat o hotărâre privind concesionarea prin licitaţie publică a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân. O etapă necesară până la organizarea licitaţiei era înaintarea materialelor către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Cei de la ANRMAP au cerut modificarea câtorva clauze ale caietului de sarcini. Una dintre cele mai importante modificări solicitate privea structura organizaţională a viitorului administrator, ANRMAP nefiind de acord ca la licitaţie să participe numai persoane juridice, ci şi cele fizice autorizate. De asemenea, s-a înlăturat obligativitatea impusă de consilierii câmpineni ca licitatorii să aibă o anumită cifră de afaceri, considerându-se că şi acest criteriu este discriminatoriu. Nici pregătirea organizaţională tehnică nu poate fi factor de evaluare, au mai considerat cei de la ANRMAP.
Cu alinierea la cerinţele ANRMAP, Consiliul Local Câmpina a aprobat un nou proiect privind caietul de sarcini, precum şi un Regulament al serviciului comunitar, urmând ca Primăria să pregătească licitaţia care va avea loc în următoarele săptămâni. Trebuie menţionat că legea privind câinii comunitari adoptată, în noiebrie 2011, de Camera Deputaţilor, care prevede că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi „cipaţi”, a împărţit primăriile din România în două tabere. După declararea legii drept neconstituţională, primarii din marile oraşe acţionează în mod diferit în privinţa gestionării câinilor comunitari. Unii dintre ei, cum este şi primarul din Tulcea, aplică Legea nr. 227/2002, modificată de Legea 391/2006, care permite eutanasierea câinilor fara stăpân, dacă după şapte zile de la transportarea în adăposturi, aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi. Alţii, cum este şi primarul din Râmnicu-Vâlcea, aplică Legea 9/2008, care nu abrogă Legea 227/2002, dar permite doar eutanasierea câinilor cu boli incurabile.

Invitaţie la teatru

Luni, 27 februarie, Teatrul Proiect Câmpina, ne invită la o nouă seară memorabilă, propunându-ne de aceasta dată o piesă ce are ca temă condiţia actorului în România, o piesă care îmbină comedia cu drama într-un fel care va face, cu siguranţă, deliciul publicului.
Biletele au fost puse în vânzare începând cu această săptămână, iar preţurile variază de la 20 de lei (pentru elevi) până la 50 de lei.

Stand-up comedy la Casa de Cultură

Joi, 23 februarie, de la ora 18.00, Casa de Cultură „Geo Bogza” găzduieşte un spectacol inedit, susţinut de trupa de comedianţi profesionişti Spitalu’ 9. Spectacolul pe care îl vor susţine la Câmpina face parte din cadrul celui mai lung turneu de comedie organizat până acum la noi (107 oraţe).
Spitalu’ 9 prezintă un concept diferit în comedia de la noi. Pe lângă stand-up, spectacolul cuprinde şi momente de parodie muzicală şi pantomimă.
De la întrebările fără răspuns ale lui Cioran, la toate lanţurile lui Guţă, de la stereotipurile vieţii de cuplu, la amintiri din cum era în uter în a treia lună de sarcină, subiectele sunt gândite să te capteze şi să ofere toate premisele pentru un show pe care ar fi păcat să-l ratezi.
Preţul biletelor este de 20 lei pentru adulţi şi 15 lei pentru elevi şi studenţi.

Iubitorii de natură să lase orice plan şi să se întâlnească sâmbătă pe Muscel

Clubul Pescarilor şi Iubitorilor de Natură, un ONG care şi-a făcut, de câţiva ani, apariţia în peisajul câmpinean, lansează o invitaţie tuturor pescarilor şi iubitorilor de natură sau de jocuri în aer liber, să se întâlnească sâmbătă, 18 februarie 2012, la ora 10.00, pe Platoul Muscel. Aici se va desfăşura un concurs cu două probe: lansare  cu lanseta la punct fix şi lansare la distanţă. Prin acest casting (un englezism tot mai la modă şi tot mai uzitat, cu care te poţi fandosi pe orice vreme şi în orice condiţii), se urmăreşte precizia aruncării, dar şi distanţa la care este în stare să arunce concurentul. Participarea este liberă, adică pentru toată lumea doritoare, indiferent de vârstă sau măiestrie. Pentru încălzirea atmosferei (dacă or fi prea multe grade cu minus), se vor depăna poveşti (pescăreşti; cum altfel). Cât de adevărate vor fi acestea, va constata fiecare participant.

O nouă victorie în amical la Băneşti

CS Băneşti – CSM Câmpina 0-2

Învinsă în ultima etapă a turului cu 2-0 la Băneşti, de formaţia locală CS Băneşti, CSM Câmpina  şi-a luat de două ori revanşa în această perioadă precompetiţională. După un prim meci amical câştigat chiar la Băneşti cu 5-1, sâmbătă, 11 februarie, Gânju şi coechipierii săi s-au deplasat din nou la Băneşti, pentru meciul care a constituit şi debutul antrenorului Cristi Dumitru pe banca tehnică a gazdelor.
CSM s-a impus şi de această dată, cu scorul de 2-0, prin golurile marcate de camerunezul Blanc şi de Olteanu, testul fiind considerat util mai ales din punct de vedere al pregătirii fizice de către ambele conduceri tehnice. CSM Câmpina, a jucat în următoarea formulă: Boşilcă - Zăpodeanu, G. Radu, Gânju, I. Burchi - Budileanu, R. Burloiu, Ilioiu, M. Mihai - Olteanu, Blanc. Au mai jucat: Lepădatu - Hromei, Negoiasă, Bej, A. Burchi, M. Negreanu.

Amical

Unirea Câmpina - CS Cornu 9-1

Pentru Unirea au marcat Ciobanu de patru ori, Bica (foto) de trei ori, Negotei şi Ungureanu.
Unirea Câmpina: D. Şandru - A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru - Bica, Ungureanu, Lambă, Cernea - Nichifor, Ciobanu. Au mai jucat: T. Ionescu - Coman, Fl. Stoica, Negotei. Conducerea tehnică: Ion Cojocaru - director tehnic, Costin Plăvache - antrenor principal, Marius Pălănceanu - antrenor secund.
CS Cornu: Popescu - Gratie, Diaconu, Zidaru, A. Burlacu - Băjenaru, Grigore, R. Burlacu - Pantilie, Drăgoi. Au mai jucat: Rada, Bucuroiu. Colectiv tehnic: Cristian Zmoleanu - director tehnic, Andrei Ionescu - antrenor principal.