22 mai 2012

Câmpina lui Tiseanu, un fel de şantierul Cucu, unde nu sunt bani, dar e de lucru...

Zilele acestea, în disperarea de a culege cât mai multe voturi de la câmpineni, administraţia Tiseanu rebordurează şi reasfaltează trotuare în mai multe zone ale oraşului. Cu niciun an în urmă s-au efectuat aceleaşi lucrări în zonele respective. Cum se explică prezenta stare de fapt, numai edilul nostru şef ştie!


Tot anul trecut, pe strada Mihai Eminescu, administraţia Tiseanu asfalta, punea borduri şi vopsea în portocaliu gardul de protecţie din faţa blocurilor de aici. Azi, această stradă este din nou excavată, pentru că băieţii „deştepţi” de la firma care a executat lucrarea au astupat cu asfalt toate gurile de canal. Ca-n filmele cu proşti!

A fost trasă la sorţi ordinea candidaţilor câmpineni pentru Primăria Câmpina

Cum se întâmplă, de obicei, la tragerile la sorţi electorale, candidaţii care au cele mai mari şanse nu ocupă primele locuri. Recent, la sediul Biroului Electoral de Circumscripţie Câmpina, a fost stabilită, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletinele de vot a partidelor câmpinene care au candidaţi pentru Consiliului Local. Ordinea este următoarea: 1. UNPR, 2. PDL, 3. USL, 4. PNG-CD, 5. Partidul Verde, 6. PER, 7. PP-DD, 8. PRM, 9. ACDR. Conform legii, ultimul pe listă va fi înscris candidatul independent Cătălin Abăluţă, un fost ofiţer de carieră care a activat în cadrul structurilor MAI, astăzi pensionar. Neavând bani pentru afişe si bannere electorale, Abăluţă este primul candidat care a început să bată în porţile caselor şi în uşile apartamentelor, pentru a-şi face cunoscută platform-program, fiind singurul care îşi face, cu adevărat, o campanie electorală door-to-door (din uşă în uşă). Ordinea candidaţilor pentru Primăria Câmpina s-a păstrat, dar ea nu este total identică, deoarece PER nu are candidat la Primăria Câmpina. Prin urmare, locul acestei formaţiuni politice va fi ocupat de reprezentantul PP-DD, următorul în ordinea tragerii la sorţi. Aşadar, alegătorii câmpineni trebuie să ştie că Ciprian Murariu, candidatul organizaţiei municipale a UNPR, va ocupa prima pozitie pe buletinul de vot pentru alegerea primarului municipiului, la apropiatele alegeri locale. El va fi secondat de primarul în funcţie Horia Tiseanu (candidat PDL). În ceea ce priveşte ocuparea primelor două locuri pe buletinul de vot cu candidaţii de primar, o situaţie identică se regăseşte la Bucureşti, unde primul pe buletinul de vot pentru alegerea primarului general al Capitalei este candidatul UNPR, Anghel Iordănescu, urmat de Silviu Prigoană, din partea PDL. Revenind la candidaţii câmpineni,  poziţia a treia va fi ocupată de Virgil Guran, reprezentantul USL. Următorii pe buletinul de vot vor fi înscrişi Liviu Corcodel (PNG-CD), Elvis Arghir (Partidul Verde), Adrian Piţigoi (PP-DD) şi Andrei Istrate (PRM). În total, sunt şapte candidaţi care se vor înfrunta pentru câştigarea fotoliului de primar.

Doi câmpineni au şanse mari să ajungă în Consiliul Judeţean

După numărul locurilor eligibile ocupate pe listele electorale ale partidelor câmpinene, nu mulţi concetăţeni ai noştri vor putea accede în legislativul judeţean, după alegerile din 10 iunie. Practic, numai doi localnici vor ajunge, cu siguranţă, în Consiliul Judeţean. Unul dintre ei se va alege dintre principalii candidaţi la Primăria Câmpina: liderul liberal Virgil Guran şi liderul democrat-liberal Horia Tiseanu. Ambii se regăsesc şi pe listele de candidaţi la Consiliul Judeţean. Fiecare dintre cei doi are şanse să câştige fotoliul de primar. Mai exact, după calculul hârtiei, şanse de a ajunge consilieri judeţeni ar avea trei câmpineni: Virgil Guran, Horia Tiseanu şi vicepreşedintele PP-DD Prahova, Jenica Tabacu. Actualul primar în funcţie, liderul PDL Câmpina, ocupă locul al treilea pe lista candidaţilor partidului său pentru ocuparea unui fotoliu în legislativul prahovean. El a fost inclus pe lista PDL, ca şi în cazul altor primari ai oraşelor de pe Valea Prahovei,  pe post de “locomotivă electorală”. Un al doilea câmpinean care ocupă un loc eligibil, de data aceasta din partea USL, este preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran. Aşa cum am menţionat mai devreme, el candidează şi la şefia executivului câmpinean. Pornind cu şansa a doua în bătălia pentru Primărie, el ar avea mai multe şanse de a deveni al doilea consilier judeţean câmpinean. Al treilea candidat din Câmpina care ocupă un loc eligibil pe lista partidului său pentru legislativul prahovean este Jenica Tabacu, director al Muzeului Memorial “B.P. Hasdeu”. Ea ocupă locul al doilea pe lista PP-DD pentru Consiliul Judeţean. Mai sunt trei câmpineni pe listele PDL, PP-DD şi UNPR, dar toţi ocupă locuri absolut neeligibile, fără nicio şansă de câştig. Este vorba despre omul de afaceri Ovidiu Cord, consilier judetean în funcţie (locul 23 pe lista PDL, o poziţie surprinzătoare), Adrian Piţigoi (locul 17 pe lista PP-DD, partid din partea căruia va intra şi în bătălia pentru câştigarea Primăriei Câmpina) şi Ciprian Murariu (locul 9 pe lista UNPR), care va încerca şi el să câştige prima demnitate public a oraşului.  
La şefia Consiliului Judeţean, Câmpina are doar un singur candidat: Florin Marcu, din partea Partidului Verzilor. De altminteri, lista PV pentru Consiliul Judeţean este plină de câmpineni, semn că organizaţia câmpineană a acestui partid meteoric (cu apariţii doar in ani electorali), este importantă, la nivel judeţean. Pentru şefia parlamentului prahovean au fost depuse 10 candidaturi. Cele mai mari şanse de a câştiga un nou mandat are actualul preşedinte în funcţie, Mircea Cosma, liderul PSD Prahova.

“Dacă PDL s-ar fi menţinut la guvernare, alegerile locale ar fi fost fraudate masiv”

consideră senatorul Georgică Severin
Vechea guvernare (PDL-UNPR-UDMR) este, de câteva săptămâni, istorie, dar în acest răstimp, multe nereguli se descoperă în legătură cu vechea guvernare pedelistă. Bunăoară, de ce nu au oficializat pedeliştii rezultatele recensământului din 2011. Că s-a tot amânat termenul de oficializare a datelor statistice, de puteai crede că a fost recenzată întreaga populaţie a Europei. S-a dovedit, până la urmă, că manevra a fost făcută pentru a se prezenta în teritoriu listele electorale supraîncărcate, cu alegătorii înscrişi pe ele într-un număr mult mai mare decât cel real, adică într-un numeric corespunzător rezultatelor recensământului din 2001, când populaţia ţării era mai numeroasă, iar cei cu drept de vot, prin urmare, mai mulţi. Manevra ar fi lăsat loc la posibilitatea fraudării alegerilor de către cei care le-ar fi organizat. Cu toate explicaţiile şubrede şi abracadabrante ale liderilor PDL, naţionali şi locali, a fost evident, în cele din urmă, de ce PDL voia cu orice preţ să se ceară recenzaţilor de la ultimul recensământ, efectuat în toamna lui 2011, codul numeric personal. Veche putere portocalie (deşi am putea spune, mai mult cenuşie, prin nivelul de trai oferit populaţiei României), voia să realizeze o bază de date cu românii care lucrează în străinătate (cei negăsiţi la locuinţele recenzate), al căror vot prin corespondenţă putea fi, astfel, falsificat mai uşor. Că nu degeaba promisese, în mod public, exministrul de externe, pedelistul Teodor Baconschi, un milion de voturi de la românii din diaspora pentru PDL. Frauda a ajuns un lucru obişnuit în ţara noastră, o cutumă atât de înrădăcinată, încât într-un sondaj de opinie realizat de Asociaţia ProDemocraţia în 2009, mai mult de jumătate dintre români credeau că alegerile în România sunt fraudate mereu. La ultima sa conferinţă de presă, senatorul Georgică Severin a dezvăluit jurnaliştilor prezenţi amănunte din culisele reuşitei moţiunii de cenzură care a dărâmat cabinetul Răzvan Mihai Ungureanu, constituind piatra de temelie în formarea noului guvern USL. Severin a explicat care a fost “scânteia” care a aprins decizia conducerii USL de a susţine, cu orice preţ, moţiunea de cenzură îndreptată împotriva cabinetului Ungureanu.
Astfel, conform senatorului câmpinean, liderii USL au hotărât că este momentul să fie schimbată majoritatea parlamentară după ce s-a anunţat că, la Bucureşti, listele electorale au indicat cu 400.000 de alegători mai mult decât populaţia oraşului. Situaţia se regăseşte şi la Câmpina, unde listele electorale conţin aproximativ 33.300 de alegători, în condiţiile in care populaţia municipiului, potrivit ultimului recensământ, este de aproape 34.000 de suflete.
“Ne-am dat seama atunci că, dacă dacă nu schimbăm guvernul Ungureanu, vom avea alegeri falsificate la modul organizat şi centralizat. Cei 400.000 de alegători în plus reprezentau aproape o treime din electoratul bucureştean, dar nimeni nu ştia şi nu-şi putea explica de unde au apărut. Neconcordanţe între cifrele statistice reieşite la referendumul din 2011 şi numericul listelor electorale, care au fost făcute având la bază populaţia rezultată la referendumul din 2001, au existat în toate localităţile. PDL înadins nu a oficializat datele statistice ale referendumului din toamna anului trecut, pentru a putea frauda mai uşor viitoarele alegeri. Neoficializându-se rezultatele referendumului din 2011, s-a putut motiva faptul că nu se putea lucra decât cu rezultatele referendumului din 2001. Înlăturând de la putere cabinetul Ungureanu, am blocat şi nebunia votului prin corespondenţă. De fapt, am înlăturat pericolul prăbuşirii totale a democraţiei româneşti, dând posibilitatea renaşterii şi refacerii prestigiului Parlamentului nostru, care, cu toate imperfecţiunile sale, reprezintă suveranitatea poporului în conducerea ţării şi, prin urmare, cel mai înalt for democratic al României”, a declarat Severin în conferinţa sa de presă.

Blestemul vremii ploioase a lovit, din nou, Festivalul “Hora Prahoveană”

Pană la urmă, evenimentul a fost o reuşită

Ultimele două zile ale săptămânii trecute, Câmpina a fost, pentru a 18-a oară consecutiv, capitala folclorului prahovean, fiind gazda Festivalului judeţean de folclor «Hora Prahoveană». De câţiva ani încoace, însă, evenimentul pare a fi bântuit de blestemul vremii ploioase. Sâmbătă şi duminică, a plouat, ca aproape peste tot în ţară, cu rafale de vânt puternic şi rece. Parcă este un făcut, în ultimii trei ani, desfăşurarea festivalului a avut un duşman neînduplecat în vremea rea. Din această cauză, nu o dată, scena deschisă de la “Fântâna cu Cireşi” (tradiţionalul loc de desfăşurare), era schimbată cu scena Casei de Cultură “Geo Bogza”. Acum, organizatorii au fost inspiraţi când au decis ca Hora Prahoveană – 2012 să nu se mai desfăşoare pe scena de la poalele Muscelului, ci pe o scenă amenajată în întersecţia Bulevardul Carol I – Calea Doftanei, acolo unde se desfăşoară marile spectacole musicale finanţate de către municipalitate (Revelionul, Festivalu Toamnei etc. De partea tehnică s-a ocupat o firmă specializată din Bucureşti, ceea ce a crescut costurile desfăşurării festivalului, pentru care Consiliul Local a alocat 80.000 de lei, necheltuiţi în întregime. Aşa cum am precizat mai devreme, la fel cum s-a întâmplat şi în precedentele trei ediţii, festivalul a avut o audienţă puţin numeroasă, nu din cauză că evoluţiile participanţilor nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, ci pentru că vremea mohorâtă i-a împiedicat pe localnici să iasă din case şi să participe la eveniment. Un lucru îmbucurător a fost faptul că duminică, până la orele prânzului, soarele a fost mai darnic cu meleagurile câmpinene, iar spectatorii au venit în număr mult mai mare decât în prima zi. Organizat de Casa de Cultură "Geo Bogza" din Câmpina, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei, festivalul de muzică şi dansuri populare este considerat de mulţi specialişti cea mai însemnată sărbătoare a folclorului prahovean, popularitatea sa depăşind, de mult, graniţele judeţului. Printre invitaţii din fiecare an se numără cântăreţi de folclor cunoscuţi la nivel naţional, precum şi ansambluri şi tarafuri din Prahova, dar şi din alte zone ale României. Şi la această ediţie a festivalului, au fost prezenţi la Câmpina, ca invitaţi speciali, nume sonore din muzica populară românească, precum Georgiana Lepădat, Vasile Trandafir Vădan, Adela Dumitrache, Bianca Pătrăşcioiu, Mihai Şinca, Constantin Enceanu ş.a. De fapt, la ediţia din acest an, festivalul (inter)judeţean s-a transformat într-unul internaţional. 
Căci pe lângă interpreţii români de muzică populară, au venit doi cântăreţi din Republica Moldova (ce-i drept, şi ei români, dar din afara graniţelor actuale ale ţării), precum şi unul din Macedonia. Acesta din urmă (Nino, pe numele său de botez), a cântat în ambele zile ale festivalului, delectând audienţa cu cântece din folclorul macedonean, atât de bogat în influenţele muzicilor tradiţionale din zona Balcanilor: sârbeşti, greceşti, turceşti. Astfel, se poate spune că ediţia din acest an a avut câteva elemente inedite, care i-au sporit considerabil farmecul. Totuşi, cea mai notabilă premeră a constuituit-o participarea cantăreţului de folclor macedonean şi a unor reprezentanţi ai oraşului macedonean Kumanovo, cu care Câmpina este înfrăţită de câţiva ani. A doua zi, şi-a făcut apariţia şi consulul român în Macedonia, iar primarul Horia Tiseanu a rostit o alocuţiune în care a subliniat “importanţa festivalului şi a continuării acestei sărbători a tradiţiilor folclorice, întrucât cine are tradiţie (deci trecut, istorie), are şi viitor.”  
Din cauza rafalelor puternice de vânt rece din prima zi, nu s-a mai desfăşurat parada formaţiilor folclorice, cum se întâmpla de obicei. A fost singura sincopă în desfăşurarea festivalului, care, pe ansamblu, se poate spune că a constituit o reuşită şi la această ediţie. În cele două zile ale festivalului, au evoluat pe scena special amenajată 15 ansambluri folclorice (în marea lor majoritate, formate din dansatori), la sfârşitul fiecărei zile, având loc recitaluri de muzică populară în interpretarea unor artişti consacraţi. âmpina stă foarte bine la ansambluri folclorice, acest lucru fiind dovedit şi în cadrul festivalului. Apreciată a fost evoluţia Ansamblului folcloric "Ghiocelul" al Casei de Cultură, câştigător al multor premii internaţionale, dar ropote de aplauze a obţinut şi evoluţia Ansamblului folcloric «Ciobănaşul» al Şcolii generale «Ion Câmpineanu». Grupul vocal-folcloric „Mlădiţe câmpinene” a făcut şi el o bună impresie publicului. La fel şi celelalte ansambluri folclorice participante. Ne-au plăcut fetele de la Aluniş. Puiul de român cu tulnic mai mare decât el. Ne-au plăcut, până la urmă, toţi participanţii.

În curând, ne vom putea plimba cu barca sau cu hidrobicicleta pe Lacul Bisericii

Nu cu mult timp în urmă, a fost dată în folosinţă, într-o variantă nouă şi mult modernizată, zona de agrement Lacul Bisericii. Faţă de cum arăta acum doi ani, locul este de nerecunoscut. Aşa curat nu a mai fost de la începutul anilor 1960, când au fost realizate primele amenajări în această zonă foarte iubită şi apreciată de localnici. Cunoscând “spiritul civic” al multor concetăteni, tare ne este teamă că, peste doi ani, zona va fi iar de nerecunoscut, dar în sens invers. Investiţia, aşteptată de mulţi ani, se ridică la aproape 2,5milioane de lei alocaţi de la bugetul local.
Deşi apreciată de multă lume, modernizarea Lacului Bisericii a stârnit şi câteva nemulţumiri. Mai ales după montarea camerelor video prin care întreg perimetrul lacului, dar şi cochetul părculeţ din vecinătatea sa, vor fi supravegheate şi monitorizate permanent din sediul Poliţiei Locale. Nemulţumirile vin de la nişte oameni care, zeci de ani, nu au fost deranjaţi de nimeni, şi care cred că lacul este al lor, fiind special destinat îndeletnicirii care le mănâncă timpul liber. Nemulţumiţi sunt câţiva pescari (nu toţi, fiindcă nu trebuie să generalizăm), care îşi fac veacul aici, consumând adesea băuturi alcoolice şi spărgând zilnic cantităţi uriaşe de seminţe. Pescarii respectivi sunt supăraţi nu doar pe sistemul video de supraveghere, din cauza căruia nu-şi mai pot bea liniştiţi sticlele cu vin şi bere, şi nici nu vor mai putea sparge seminţe cu nemiluita fără a fi amendaţi contravenţional pentru “covoarele” cu coji aşternute în jurul lor. La inaugurare, unul dintre ei era supărat chiar şi pe gardul de protecţie, care îl încurcă, pasămite, la aranjarea undiţelor. Foarte supărăcioşi, unii pescari de lângă albia lacului…Dar la vechile supărări, se va mai adăuga, în curând, încă una şi mai mare. Peste câteva luni, pescarii vor fi şi mai nemulţumiţi pe municipalitate, deoarece  Consiliul Local a aprobat încheierea unui contract de asociere în participaţiune cu firma câmpineană Euronicotip SRL, în vederea exploatării în comun a Lacului Bisericii. Contractul s-a încheiat pe o perioadă de cinci ani, pentru perioada martie – octombrie a fiecărui an. Firma cu care municipalitatea a intrat în parteneriat se obligă să aducă, pentru agrement, bărci şi hidrobiciclete. Concret, cei de la Euronicotip vor achiziţiona două hidrobiciclete din fibră de sticlă cu sistem de propulsie clasic şi două bărci de agrement din fibră de sticlă. Hidrobicicletele şi bărcile de agrement vor avea fiecare în dotare două steguleţe,  cu stema Câmpinei şi tricolorul României, precum şi un număr de veste de salvare corespunzător numărului maxim de persoane îmbarcate. Se preconizează şi achiziţionarea ulterioară a două bărci cu telecomandă. Anual, Euronicotip (asociatul secund) va plăti Primăriei (asociatul prim) o cotă de 10% din profitul net.
Municipiul Câmpina se obligă să pună la dispoziţia asociatului său zona de agrement “Lacul Bisericii” (luciu de apă şi terenul necesar amplasării unei construcţii de lemn pentru depozitarea obiectelor de inventar). Municipalitatea are dreptul să ceară, în cazul expirării contractului sau a rezilierii acestuia, restituirea în natură a bunului cu care a contribuit la asociere. De asemenea, inspectorii primăriei au datoria să verifice starea imobilului şi modul de aplicare a derulării contractului de asociere în privinţa angajamentelor asumate. Euronicotip S.R.L. se obligă să asigure personalul necesar desfăşurării activităţii sale şi să permită desfăşurarea, în continuare, a pescuitului sportiv pe lac. Consiliul Local a stabilit prin contract şi tarifele aferente. Acestea sunt următoarele:
- tarif de utilizare a hidrobicicletelor: 7 lei timp de 30 minute/persoană; 13 lei timp de 60 minute/persoană
- tarif de utilizare a bărcilor de agrement: 4 lei timp de 30 minute/persoană; 7 lei timp de 60 minute/persoană
- tarif de utilizare a bărcilor cu telecomandă: 5 lei timp de 30 minute/persoană; 9 lei timp de 60 minute/persoană.
Programul de funcţionare a serviciului gestionat de către Euronicotip va fi următorul:  luni – vineri 11.00 – 19.00; sâmbăta, duminica şi sărbătorile legale 10.00 – 19.00. Tarifele de închiriere vor fi renegociate anual, la solicitarea scrisă a firmei de agrement.

A fost dat în folosinţă un nou părculeţ pentru copii

Pe Bulevardul Culturii, lângă clădirea care va găzdui viitorul Muzeu al Oraşului (unde a funcţionat, mulţi ani, Fundaţia “Dr. Dinu”), un cochet părculeţ pentru copii a fost dat în folosinţă, sâmbătă, în prezenţa primarului Horia Tiseanu şi a viceprimarului Ion Dragomir. Pe circa 5-600 de metri pătraţi, au fost amenajate numeroase locuri de joacă pentru copii la standarde europene. O rachetă, un trenuleţ, plase cu ochiuri mari pentru escalade, carusele, căluţi cu arcuri, turnuleţe cu pasarele, cumpene şi multe alte dotări pot fi folosite, de acum înainte, în acest loc, de către copiii Câmpinei. De remarcat că toate locurile de joacă sunt prevăzute cu covoare din cauciu în jurul lor, astfel încât cei care, din neatenţie, vor cădea de pe scările de acces să nu se rănească. “Părculeţul acesta a fost realizat de Primărie cu ajutorul unor oameni de bine din municipiu, oameni de afaceri şi de succes care iubesc, cu adevărat, acest oraş şi care au asigurat întreaga finanţare. Ne propunem ca, în viitor, tot cu ajutorul acestor oameni inimoşi, să realizăm sau să reabilităm şi alte parcuri şi locuri de joacă, lucru care va degreva bugetul local de cheltuieli însemnate, ce vor putea fi îndreptate astfel spre alte investiţii publice”, ne-a declarat viceprimarul Ion Dragomir, cel care s-a ocupat îndeaproape de realizarea acestui obiectiv.

14 -20 mai a fost Săptămâna Naţională a Voluntariatului

X-treme Brothers au susţinut campania „Fii activ! Fii voluntar!” a Fundaţiei Zamolxes

Peste 170 de organizaţii, instiţutii şi grupuri de iniţiativă din 34 de judeţe ale ţării şi capitală au organizat în săptămâna 14-20 mai a.c., concomitent, peste 435 de activităţi diverse de voluntariat şi evenimente cu, pentru sau despre voluntari, pentru a marca cea de-a unsprezecea ediţie a Săptămânii Naţionale a Voluntariatului (SNV).
În oraşul nostru, Fundaţia Zamolxes, a organizat câteva evenimente, care au atras atenţia publicului tânăr. Astfel,  luni şi marţi, în centrul civic, s-a desfăşurat campania de informare „Fii activ! Fii voluntar!” în care s-au prezentat informaţii referitoare la voluntariatul în comunitate, dar şi la nivel internaţional. La această acţiune au fost prezenţi şi baietii de la X-treme Brothers, finaliştii competiţiei "Românii au talent".
Miercuri a fost organizat un Flash mob, la care cei prezenţi au fost invitaţi să danseze pe ritmurile melodiei “Ai Se Eu Te Pego”, iar ziua de vineri a fost rezervată unei dezbateri la Centrul Cultural pentru Tineret Zamolxes, aflat în incinta căminelor Petrol. Tinerii au aflat despre importanţa voluntariatului în comunitatea locală, despre proiectele finanţate de Uniunea Europeană şi oportunităţile de dezvoltare personală şi culturală pe care aceasta le pune la dispoziţie tinerilor. Fundaţia Zamolxes a prezentat şi câteva proiecte anterioare în care a implicat atât voluntari români, cât şi străini.

Spectacolul lunii iunie, adus de Teatru Proiect Câmpina

Blocaţi... în dormitor

Piesa este cea mai bună comedie a anului 2012, câştigând şi premiul „Carlos” pentru cea mai bună comedie. Il puteţi revedea jucând pe actorul şi regizorul Dan Tudor. «Blocati în dormitor» este povestea unui cuplu aflat in impas, care încearcă să-şi revitalizeze relaţia apelând la tot felul de fantezii sexuale.
“Este pretextul ideal de a oferi publicului o oră şi jumătate de râs ... ca la teatru, adică alternativa viabilă la stresul, derizoriul televiziunii. Succesiunea de întâmplări comice şi răsturnările de situaţii vă vor ţine sigur cu sufletul la gură şi sperăm noi, cu zâmbetul pe buze!"  - Dan Tudor.
Spectacolul este programat pentru vineri, 1 iunie, la ora 19.00. Biletele se găsesc la Casa de Cultură „Geo Bogza”. Rezervări la  telefon: 0723-265.378, 0746-268.201