28 mai 2013

Imaginea săptămânii

Sursa foto: Facebook
Ieri, în jurul orei 16.00, un şofer teribilist a intrat, cu o viteză ameţitoare, în două autovehicule parcate în zona centrală a municipiului, reuşind “performanţa” de a le ridica de la sol.
Din fericire, nu s-au înregistrat victime, ci doar avarierea gravă a maşinilor implicate.
Din câte se pare, autorul nu este la prima ispravă de acest gen, fiind cunoscut ca un împătimit al vitezei pe drumurile publice.

Liceele câmpinene au pregătit oferte educaţionale dintre cele mai variate

Mai puţin de o lună a mai rămas până la începerea examenelor de admitere în licee. Cursurile pentru clasa a VIII-a se vor încheia pe 14 iunie, urmând ca primul examen să fie susţinut de candidaţi pe 25 iunie. Admiterea se va face computerizat, ţinându-se cont de media fiecărui elev la evaluarea naţională, precum şi de media obţinută în clasele V-VIII. Calendarul evaluării naţionale pentru admiterea la liceu în acest an este următorul: 14 iunie 2013, Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a; 17-19 iunie 2013, Înscrierea la îEvaluarea Naţională; 25 iunie 2013, Limba şi literatura română - probă scrisă; 26 iunie 2013, Limba şi literatura maternă - probă scrisă; 27 iunie 2013, Matematica - probă scrisă; 29 iunie 2013, Afişarea rezultatelor (până la ora 16); 29 iunie 2013, Depunerea contestaţiilor (orele 16 - 20); 30 iunie-2 iulie, 2013 Rezolvarea contestaţiilor; 3 iulie 2013, Afişarea rezultatelor finale după contestaţii. Liceele câmpinene vin cu oferte din ce în ce mai diversificate. Vom încerca o sinteză a acestor oferte, în cele ce urmează.

Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”
Cel mai titrat liceu câmpinean vine, şi în acest an, cu o ofertă educaţională bogată pentru absolvenţii ciclului gimnazial. Şase clase de liceu sunt pregătite pentru candidaţi: două de “matematică-informatică”, una de “ştiinţe ale naturii”, două de “ştiinţe sociale” şi una de “filologie”. Clasa a IX-a A va fi de matematică-informatică, având engleza şi franceza ca limbi străine principale sau secundare, alături de cele secundare numărându-se şi germana. Clasa a IX-a B va fi de matematică-informatică+informatică intensiv, cu aceleaşi combinaţii de limbi străine ca şi la clasa precedentă. Clasa a IX-a C va avea profilul “ştiinţe ale naturii”, cu aceleaşi limbi străine. Clasa a IX-a D va fi de “ştiinţe sociale”, la fel ca şi clasa a IX-a E, ultima deosebindu-se prin faptul că elevii săi vor face franceză intensiv. În fine, clasa a IX-a F va avea profil de filologie (cu engleza studiată intensiv).

Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”
Referitor la oferta educaţională a liceului, Luminiţa Jugănaru, profesor de ştiinţe socio-umane, actualul director al Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” (fostul Petrol), ne-a declarat următoarele: “Pentru anul 2013-2014, colegiul nostru a pregătit şapte clase a IX-a. Pentru profilul Teoretic, am făcut o clasă de matematică-informatică. Pentru profilul Servicii am propus două clase cu calificările tehnician activităţi economice şi tehnician în gastronomie. La “Resurse naturale şi protecţia mediului” am făcut o clasă de tehnician în industrie alimentară, iar la profilul Tehnic am propus trei clase, după cum urmează: una pentru tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii, a doua pentru tehnician instalaţii electrice, iar a treia pentru tehnician instalator pentru construcţii. Noi am promovat această ofertă în diverse moduri şi sperăm că am convins cât mai mulţi absolvenţi de gimnaziu că liceul nostru le poate oferi educaţia şi pregătirea profesională de care au nevoie în viaţă. Mulţi elevi de clasa a VIII-a ne-au vizitat colegiul, în ultima vreme, şi s-au declarat impresionaţi de cele văzute la noi, de clasele, laboratoarele şi dotările noastre.”
 
Colegiul Tehnic Energetic
La Colegiul Tehnic Energetic sunt două filiere (teoretică şi tehnologică), având împreună trei profiluri: real, servicii şi tehnic. La profilul Real este o singură clasă cu 28 de elevi şi cu specializarea matematică-informatică. Trebuie să menţionăm aici că toate clasele de liceu au fiecare câte 28 de elevi. La profilul Servicii, există o clasă cu specializarea Turism şi alimentaţie. La profilul Tehnic sunt, în total, cinci clase. Două clase pentru domeniul Electronică şi automatizări, iar alte trei, pentru domeniul Electric. Corespunzător fiecărui profil se vor distribui locuri pentru elevii romi absolvenţi ai clasei a VIII-a. Aceştia vor participa la o admitere separată, exclusiv pentru locurile alocate. Se propune ca romilor să le fie alocate patru locuri (câte unu pentru fiecare domeniu sau specializare).

Liceul Tehnologic Mecanic
Poate cea mai bogată şi mai diversificată ofertă educaţională o are, anul acesta, Liceul Tehnologic Mecanic, singurul liceu câmpinean care are  clase a IX-a cu cursuri de zi, cursuri serale şi cursuri cu frecvenţă redusă. Pentru cursuri de zi sunt pregătite trei clase cu trei specializări (tehnician mecatronist, tehnician mecanic pentru întreţinere-reparaţii şi tehnician transporturi). Pentru cursurile serale sunt două clase a IX-a care oferă două calificări: tehnician mecanic pentru întreţinere-reparaţii şi tehnician prelucrări mecanice. Aceleaşi două clase/specializări sunt rezervate celor care vor să-şi completeze studiile liceale prin cursuri serale. Cursurile cu frecvenţă redusă pot fi urmate doar de cei care vor să urmeze filiera Teoretică, profil Real, specializarea Ştiinţe ale naturii. Ei vor face cursuri trei-patru săptămâni pe semestru, la această perioadă adăugându-se cea a evaluărilor. Liceul are şi o formă specială de învăţământ, prin programul “A două şansă”. El este dedicat persoanelor cu vârsta peste 14 ani care, din motive socale, nu au finalizat învăţământul gimnazial, astfel încât aceştia să îşi poată completa şi finaliza educaţia de bază din cadrul învăţământului obligatoriu, precum şi pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale într-un anumit domeniu. În anul şcolar 2013-2014, în cadrul învăţământului profesional cu durata de doi ani, Liceul Tehnologic Mecanic are propuse două clase a X-a cu calificările “mecanic auto” şi “tinichigiu vopsitor auto”, calificări care asigură şi obţinerea permisului de conducere pentru categoriile B şi C. Programul se adresează tuturor elevilor clasei a IX-a cuprinşi în învăţământul liceal care doresc să beneficieze de oportunităţile oferite de o profesionalizare accelerată, prin trecerea la un program specializat care îţi oferă posibilitatea de a te califica intr-o meserie încă de pe băncile şcolii şi de a obţine astfel mai repede un loc de muncă plătit. Finalitatea programului constă în dobândirea unui certificat de calificare profesională recunoscut şi la nivel european, cu care te poţi angaja imediat după terminarea studiilor în România, dar şi în Uniunea Europeană.
 
Colegiul Tehnic Forestier
În ciclul inferior de liceu (clasa a IX-a), Colegiul Tehnic Forestier are şase clase cu un total de 168 de locuri (28 de locuri pe clasă). La filiera Teoretică, profil Real, există o clasă de ştiinţe ale naturii. La filiera Tehnologică, sunt trei profiluri. Pentru profilul Tehnic au fost pregătite două clase cu specializarea “tehnician designer mobilă şi amenajări interioare”. La profilul Resurse naturale şi protecţia mediului este o singură clasă cu specializarea “tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere”. În fine, profilul Servicii este reprezentat de specializarea “tehnician în activităţi economice”, pentru care au fost propuse două clase. A.N.

Editorial

GLUMIŢE
   
        Există alternativă la această putere politică? Cu siguranţă, mai multe, mult mai bune? Există alternativă la actualul electorat? Mi-e teamă că aici răspunsul e simplu: nu. Cu aceste cuvinte îmi încheiam articolul precedent şi de la ele plec azi. Reacţiile la arestarea infractorului Gigi Becali (identice cu cele de la eliberarea infractorului Adrian Năstase – precizez că epitetul comun ambilor nu este al meu, ci al bietei justiţii) arată clar de ce o democraţie funcţională este momentan imposibilă în România. Continîndu-şi marşul triumfal de gibonizare a populaţiei, televiziunile l-au inventat pe Becali pentru ca acum să facă din acest arogant idiot o victimă. Nici măcar nu este clar a cui, dacă în cazul Năstase se putea vorbi de o implicaţie politică, acum „abyssus abyssum invocat” (golul cheamă golul, ca să traduc pe înţelesul adepţilor lui Jiji). Cu alte cuvinte, nulitatea personajului cheamă nulitatea închinătorilor săi şi viceversa. Acestui tip uman i se adresează cu precădere politicienii noştri. Am urmărit stupefiat schimbul de replici între cei doi lideri ai ţării, Ponta şi Antonescu, la congresul UDMR. Cei doi se dădeau de ceasul morţii să pară cît mai „haioşi” mai „pontoşi” mai „spontani”, mai dezinhibaţi. I-aş fi preferat mai serioşi şi mai competenţi. De unde oare impresia asta a politicianului român (nu numai, e boală generală, dar în alte locuri e compensată de educaţie) că trebuie să se ia de brăcinari cu burtă-verzimea, că trebuie să fie, cu orice preţ, „spiritual”? N-ar fi mai bine să fie tehnic, adică pur şi simplu foarte bine pregătit? Este boala „democraţiei” de mahala, care vînează doar voturi, dezinteresîndu-se total de calitatea acestora. Este, apoi, şi o chestiune de context. Congresul UDMR chiar nu era în nici un fel cadrul potrivit pentru glume, sunt mult prea serioase opţiunile politice ale prietenilor noştri vicleni şi insidioşi pentru a le trata cu autohtona băşcălie. Aici este de propus o nuanţă, observată de moralişti, între băşcălie şi spirit este distanţa dintre căruţă şi Mercedes. Gluma autentică ridică, băşcălia coboară, maculează ceea ce atinge. Închipuindu-şi că sunt spirituali, politicienii noştri cotizează doar masiv la băşcălia noastră naţională care scufundă totul în derizoriu. Mai este şi o chestie de dozaj. Sunt adevărate antologii cu vorbe memorabile de spirit spuse de marii noştri oameni politici într-o împrejurare sau alta. Dar era o vorbă spusă odată. Nu cascade de glumiţe revărsate de la tribuna nu ştiu cărui congres ca la o masă de birt. Ştiu un fost ministru, acum şeful unei mari congregaţii patronale, care are obiceiul mîrlănesc de a tutui în studioul de televiziune pe toată lumea. M-am bucurat cînd cineva a avut curajul să-l pună la punct şi să-i ceară folosirea politicosului plural. Această „popularitate” nu este altceva decît proastă creştere. Democraţia n-ar trebui să excludă politeţea, dimpotrivă. Democraţia nu înseamnă a adopta limbajul „canaliei din uliţi” (Eminescu) ci a lucra tu, ca elită, pentru binele „uliţei”. Este o diferenţă majoră pe care limbajul nostru politic nu şi-a asumat-o. Un politician vechi şi hîrşit a realizat, cînd încă Becali era un nimeni absolut, potenţialul său de acaparare electorală, a hrănit ani şi ani televiziunile cu imaginile ciobanului, făcînd din el un brand care reprezintă, din păcate, perfect nivelul electoratului autohton. Glumiţele prin care oamenii „subţiri” gen Ponta, doctorul Oprescu, muzicianul Voicu vor să fie de partea vulgului nu ţin loc nici de viziune politică, nici de ştiinţă economică şi socială. De aceea tipii greţos de serioşi gen Ciorbea, Boc, Stolojan nu au imagine bună în media noastră, pe cînd glumeţii ăştia, orice ar spune şi ar face sunt excelent prizaţi de către publicul otevizat şi becalizat. Două lucruri n-ai voie să fii ca să reuşeşti în politica românească: 1. femeie frumoasă (şi inteligentă e o circumstanţă agravantă) şi 2. tînăr cult, educat, cu excelentă carieră academică. Nu avem electorat pentru asemenea opţiuni. Viaţa noastră politică este o băşcălie cu mici, ciorbă de burtă şi bere.
P.S. Şi teza de doctorat a dlui. Ponta este o glumă, ca şi „argumentaţia” unei instanţe că nu se poate dovedi plagiatul pentru că, fiind scrise cu corpuri de literă diferite cele două lucrări, nu se poate măsura procentul de text împrumutat. Risum teneatis?
Christian CRĂCIUN     

Reziduurile unui puţ de sondă vechi de 100 de ani au ieşit între blocurile de la IRA

Câmpina are o poluare istorică vizibilă (Lacul Peştelui, batalele cu reziduuri petroliere), dar şi una invizibilă (puţurile de sonde în care mai zac încă, uitate şi îngropate, reziduuri petroliere, resturi ale uriaşelor zăcăminte de ţiţei de altădată ce au dus faima oraşului nostru în toată lumea). Unde puţurile de sonde ale primei capitale a “aurului negru” din România nu au fost astupate corespunzător, resturile de ţiţei şi gaze de sondă ies la suprafaţă şi astăzi, prin te miri ce locuri. Aşa s-a întâmplat, pe la începutul săptămânii trecute, între blocurile de la IRA. Mai exact, în faţa blocului 4 de lângă gardul stadionului Rafinăria. Aici, un spaţiu verde a fost brusc inundat de un lichid neagru şi urât mirositor; cu miros de sulf. Oamenii s-au speriat nu atât de apariţia apei negre, cât de persistenţa mirosului de gaze. Au săpat în jurul băltocii o groapă, în care au putut observa cum se strange şi mai mult lichid negru şi urât mirositor. Au fost anunţate autorităţile locale şi reprezentanţii Petrom, Conpet, ISU Prahova etc. Până la urmă, după ce Conpet şi-a declinat orice responsabilitate, cei de la Petrom, studiind şi cercetând mai amănunţit hărţile din dotare, şi-au dat seama că este vorba despre un puţ de sondă ce le aparţinea, datând de prin 1920, care nu a fost astupat corespunzător sau a cărui astupare a fost afectată în timp de diferite calamităţi naturale. Oamenii de la Petrom au intervenit, într-un târziu, acoperind şi împrejmuind perimetrul gropii cu scânduri şi cu un gard având la colţuri plăcute de avertizare care interzic fumatul. Locuitorii blocurilor învecinate au fost asiguraţi că nu exsită nici pericol de explozie, nici de erupţie a unor resturi de ţiţei, zăcământul în cauză fiind secat. În următoarele zile, cei de la Petrom au promis că vor rezolva problema şi că vor astupa puţul cu câteva zeci de metri cubi de beton, suficient pentru a nu se mai produce astfel de evenimente, care, chiar dacă nu reprezintă un pericol public, sunt dătătoare de mari emoţii locuitorilor zonei imediat învecinate. A.N.

Ajutoare importante pentru Spitalul Municipal de la o fundaţie olandeză

În ultimele săptămâni, Spitalul Municipal Câmpina (SMC) a primit sponsorizări importante de la o fundaţie olandeză denumită “Stichting Central Hospital Campina”. Nu trebuie să ştii olandeză pentru a-ţi da seama că numele fundaţiei sună cunoscut pentru un câmpinean. Preşedintele fundaţiei, Peter Zantman, este bun prieten cu medicul chirurg Călin Tiu, actual şi fost manager al celei mai mari unităţi spitaliceşti din nordul judeţului. Tocmai pentru a evidenţia relaţia strânsă pe care o are cu SMC şi conducerea sa, olandezul a dat numele fundaţiei sale după numele spitalului câmpinean. În ultimii 20 de ani, Peter Zantman a trimis de multe ori către spitalul nostru materiale sanitare si echipamente medicale. De la începutul lunii mai, SMC a primit de la fundaţia olandeză amintită două sponsorizări. Prima şi cea mai importantă o reprezintă  ambulanţa modernă, având toate dotările necesare unor intervenţii medicale eficiente, cu care spitalul îşi va putea transporta pacienţii în cele mai bune condiţii. Ambulanţa şi toate echipamentele sale medicale valorează aproximativ 50.000 de euro, sumă pe care conducerea spitalului nu ar fi putut s-o aloce unei asemenea achiziţii. “Aveam mare nevoie de aşa ceva, pentru că noul contract-cadru permite spitalelor să-şi transporte şi singure pacientii între unitati, în acest fel reducându-se cheltuielile de transport. Este singura ambulanţă pe care o avem la spital”, a declarat presei managerul Călin Tiu. Un lucru absolut remarcabil este defibrilatorul  aflat în dotarea ambulanţei, un aparat de importanţă vitală în anumite situaţii, cu ajutorul căruia se pot resuscita adesea persoanele aflate în stop cardiac. A doua sponsorizare, primită după alte două săptămâni, o reprezintă doi baloţi uriaşi conţinând materiale sanitare şi, în special, consumabile foarte necesare în orice spital: feşe, leucoplast, mănuşi chirurgicale, bandaje şi tot felul de alte produse utile îngrijirii pacienţilor de către personalul sanitar. A.N.

Scrisoare către părinţi

Stimată Doamnă,
Stimate Domn,

Scrisoarea pe care v-o adresăm, semnată atât de autorităţile locale cât şi de parlamentarii care reprezintă Câmpina, este rezultatul observaţiilor noastre asupra unui fenomen grav, ce pune în pericol viitorul şi chiar viaţa copiilor şi tinerilor noştri.
Recent, o elevă foarte bună la învăţătură, care a obţinut Medalia de Argint la Olimpiada Naţională de Matematică, a murit stupid, în urma unei căderi de la etajul trei al unei vile din Buşteni. Rezultatele autopsiei au arătat o alcoolemie de 0,9!
Ziariştii au tratat subiectul ca pe un fapt senzaţional, fără a încerca să evidenţieze opinia potrivit căreia consumul de alcool şi fumatul au devenit pentru mulţi elevi obiceiuri pe care nu se sfiesc să le practice, deseori, chiar în incinta şcolilor şi a liceelor.
Trebuie să ştiţi că anual, în Europa, peste 55000 de tineri mor ca urmare a supraconsumului de alcool! Aceste evenimente tragice ne arată că fenomenul despre care vorbim a devenit o reală problemă de sănătate publică.
Părinţii trebuie să aibă control şi autoritate asupra copiilor, iar şcoala trebuie să-şi joace rolul de ascensor social, prin actul de educaţie şi printr-un mediu securizant de care orice elev are nevoie.
Formarea unei păreri sănătoase despre un stil de viaţă corect nu se realizează dintr-o dată şi nici cu ton ridicat. Atât părintele, cât şi învăţătorul, mai târziu, dirigintele şi corpul profesoral, trebuie să manifeste răbdare şi deschidere către abordarea acestui subiect. Mai mult decât atât, familia şi şcoala trebuie să ofere modele de urmat. Copiii sunt receptivi la ceea ce există în jurul lor. Când în familia unui copil este dezordine, iar şcoala nu-l protejează, riscul de a derapa spre consumul de alcool şi fumat este imens şi apare ca o dorinţă de răzbunare pe părinţi, pe profesori.  De aici până la absenteism şi abandonul şcolar nu este o cale lungă, dacă familia şi şcoala nu intervin pentru a stopa şi a găsi soluţii de rezolvare a problemei.
Părinţii sunt obligaţi să-şi însoţească copiii în evoluţia lor, implicit prin a-i ajuta să-şi formeze o opinie clară, tranşantă, despre consumul de alcool şi fumat, care pot să le afecteze sănătatea şi chiar să le pună în pericol viaţa. Dialogul părinte-copil pe acest subiect trebuie să aibă loc începând încă din primul an de şcoală, astfel încât la contactul cu colegii, mai târziu, în diferite grupuri şi ocazii, acesta să fie pregătit să spună “nu”, sesizând răul. Cu siguranţă, multor părinţi nu le place să vorbească despre alcool şi droguri, cu gândul că “niciodată nu se va întâmpla acest lucru cu copilul meu”. Trebuie să ştie părinţii că, deşi nu sunt sănătoase, nici legale, experienţele consumului acestor substanţe sunt des întâlnite la copii şi la tineri, în general. În ultimii ani, fenomenul a cunoscut o amploare deosebită, el producându-se la vârste din ce în ce mai fragede.
Ceea ce este trist este faptul că nu doar copiii provenind din familii cu probleme recurg la astfel de practici, ci, uneori, chiar şi aceia care învaţă bine şi sunt modele în şcoala lor. De ce încearcă să consume substanţele toxice pentru dezvoltarea lor? Din nevoia de a se integra într-un grup, din curiozitate, spun specialiştii.
Mesajul nostru către familie şi şcoală are un singur obiectiv: protejarea copiilor şi tinerilor împotriva acestui flagel prin măsuri de prevenire şi soluţii de ieşire din criză acolo unde este cazul. Şi aveţi în vedere faptul că prima măsură este aceea ca familia şi şcoala să ofere modele de urmat! Dacă părintele sau dascălul fumător îşi aprinde ţigara în faţa copilului, acesta din urmă nu va înţelege motivul pentru care lui i se  interzice să facă acelaşi lucru.
Implicarea familiei prin dialog cu copilul şi supravegherea lui şi a anturajului său, iar a şcolii, prin comunicare în cadrul orelor de dirigenţie şi în campanii anti-alcool, anti-fumat şi anti-droguri, în colaborare cu forurile de specialitate (Direcţia de Sănătate Publică Prahova, Poliţia de Proximitate-Câmpina, Poliţia Locală din Câmpina, Inspectoratul de Învăţământ Prahova, Primăria şi Consiliul Local Câmpina), inclusiv cu fundaţii şi asociaţii de profil sunt n e c e s a r e astăzi mai mult ca oricând pentru a nu lăsa să se mai producă drame imposibil de reparat!
Ne exprimăm deschis dorinţa de a colabora şi de a sprijini eforturile dumneavoastră în combaterea consumului de alcool şi droguri prin programe strategice de prevenire, mergând în întâmpinarea tinerilor şi încercând să răspundem întrebărilor lor astfel încât să-i călăuzim pe un drum bun. În acest sens, rugăm conducerile instituţiilor de învăţământ câmpinene să transmită Primăriei municipiului Câmpina,  o dare de seamă care să includă:
-    numărul de elevi şcolarizaţi;
-    situaţia privind cazurile depistate sau suspectate a exista;
-    tematica orelor de dirigenţie pe ani de studii;
-    măsurile care au fost luate şi cele care urmează a fi puse în aplicare;
-    frecvenţa întâlnirilor cu Comitetul de părinţi sau cu părinţii individual/ şedinţe;
-    modul în care are loc consilierea psihologică a elevilor;
-    modul în care sunt supravegheaţi elevii în şcoală/liceu;
-    dacă instituţia a solicitat şi găzduit campanii pentru combaterea acestui fenomen.
Asigurându-vă, încă o dată, de sprijinul nostru, cu speranţa că vom conlucra pentru binele copiilor noştri, vă rugăm să primiţi expresia profundei noastre consideraţii.
 
Din partea Parlamentului României: senator Georgică Severin, deputat Virgil Guran
Din partea Primăriei muncipiului Câmpina: primar Horia Laurenţiu Tiseanu, viceprimar Ion Dragomir
Din partea Consiliului local Câmpina: Elena Albu, Marian Nistor, Horaţiu Zăgan, Dragomir Enache, Adrian Piţigoi, Daniel Ioniţă, Mihaela Petrovici, Luminiţa Dumitrescu, Monica Clinciu, Gena Preda, Gheorghe Tudor, Rodica Papuc, Viorica Stănică, Viorel Bondoc, Florin Frăţilă, Mihai Tifigiu, Marian Dulă, Daniel Telegescu

Liberalii câmpineni au sărbătorit 138 de ani de la înfiinţarea PNL

Partidul Naţional Liberal (PNL), este unul din principalele partide politice din România, care a avut un rol crucial în modernizarea ţării. În fapt, astăzi, PNL este singurul partid istoric parlamentar, cu o reală influenţă pe eşichierul politicii naţionale. El a fost înfiinţat sub acest nume în data de 24 mai 1875. Din cele 87 de cabinete ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali. Vineri, 24 mai 2013, la sediul PNL Câmpina, câţiva seniori liberali (deputatul Virgil Guran şi consilierii municipali Daniel Ioniţă, Florin Frăţilă şi Dragomir Enache), invitaţi de mai mulţi tineri liberali, s-au strâns pentru a sărbători aniversarea partidului. Consilierul municipal Florin Frăţilă, îndrumătorul organizaţiei de tineret a PNL Câmpina, ne-a declarat că “scopul întâlnirii noastre nu este unul festivist, deşi am venit să ne bucurăm cu toţii de această aniversare: 138 de ani de la înfiinţarea PNL, singurul partid istoric din Parlamentul României. Nu ne aflăm în mijlocul unei mari petreceri, ci, mai corect spus, în mijlocul unei petreceri de familie, a familiei liberalilor câmpineni. Iniţiativa organizării acestei întâlniri a aparţinut tinerilor din organizaţia de tineret a PNL Câmpina, pe care nu i-am putut refuza, mai ales gândindu-ne la lunga şi glorioasa istorie cu care este încărcat PNL, a  cărui existenţă ar merita sărbătorită în fiecare an.” Preşedintele organizaţiei liberalilor câmpineni, Virgil Guran, căruia i-am solicitat o scurtă declaraţie, ne-a spus următoarele: “De ziua PNL, tineretul liberal a avut iniţiativa de a organiza această întâlnire la sediul partidului nostru. Ne-am întâlnit aici, am băut o bere împreună, ne simţim bine, aproape ca într-o familie. Vrem să socializăm cu tinerii noştri, pe care îi pregătim pentru a face politică în interes naţional şi în spirit liberal. Un spirit al libertăţii de gândire şi de acţiune. Ne-am întâlnit ca să ne gândim ce mai avem de făcut în viitor, în aşa fel încât să încercăm, cel puţin să încercăm, să ne ridicăm, cât de cât, la nivelul celor care au fondat acest partid şi care au făcut România Mare”. L-am rugat şi pe seniorul partidului, consilierul municipal Dragomir Enache să ne spună câteva cuvinte, iar acesta ne-a declarat: “Trăim vremuri grele, în care este din ce în ce mai greu să acţionezi în spirit liberal. Liberalismul este o stare de spirit, capabilă să descătuşeze energiile individului şi să-l facă să acţioneze pentru binele său, dar şi al societăţii în care trăieşte. “Prin noi înşine” suna deviza liberalilor de acum 100 de ani, care a rezistat multă vreme în decursul istoriei, şi care ar trebui să fie valabilă şi astăzi. Din păcate, astăzi, lipsa capitalului autohton ne face să apelăm tot mai mult la capitalul străin, care nu ne-a adus dezvoltarea dorită, dovadă fiind puţinele privatizări reuşite din economia românească. Cardinalul Richelieu spunea că politica este arta de a face posibil ceea ce este necesar. Cam aşa mi-ar plăcea şi mie să fac politică, în Câmpina, ca liberal vechi de 20 de ani. Dar condiţiile din ţară s-au deteriorat atât de mult, încât este greu să mai faci viabil acest deziderat politic. Un vechi prieten al meu îmi spunea că “românului, după ce că nu are, nici nu-i mai trebuie”. După mine, România s-ar putea dezvolta mai repede în spirit liberal, prin forţe proprii, prin iniţiativele micilor şi marilor întreprinzători români, dar lipsa capitalului românesc împiedică acest lucru. Prietenul meu pensionar tocmai asta vrea să spună prin vorba lui, că degeaba i s-au înapoiat toate proprietăţile confiscate de comunişti, pentru că nu are banii necesari ca să le reabiliteze, să le facă aşa cum le-au avut cândva părinţii lui. Aşa că, după ce că nu are (bani), nici nu-i mai trebuie (proprietăţi). Cam asta este situaţia individului liberal. Situaţia se regăseşte şi la nivel macroeconomic, din lipsa capitalului autohton capabil să dezvolte mai rapid şi mai durabil această ţară.” A.N.

O zi la picnic, cu copiii de la Centrul de plasament «Sf. Filofteia» din Câmpina

Sâmbătă, 18 mai, o echipă de 16 voluntari din cadrul OMV Petrom, Fundaţiei Romanian Angel Appeal şi Asociaţiei Caraiman Câmpina a organizat o iesire la picnic, cu jocuri şi activităţi antrenante, pentru copiii din centrul de plasament « Sf. Filofteia » din Câmpina. 
30 de copii, cu vârste cuprinse între 5 – 16 ani, de la Centrul de plasament, au fost angrenaţi în activităţi de orientare, căutare de “comori” şi jocuri de echipă şi au pregătit, împreună cu voluntarii, sandvici-uri delicioase cu care s-au delectat pe parcursul  unei zile pline de provocări.
Activitatea face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat “Pregătire pentru viaţa independentă”, demarat la începutul acestui an şi desfăşurat de Fundaţia Romanian Angel Appeal în parteneriat cu OMV Petrom şi DGASPC Prahova, cu sprijinul echipei Complexului de Servicii Comunitare « Sf. Filofteia » din Câmpina şi cu participarea Asociaţiei Caraiman Câmpina.
În primele luni, cei 30 de copii beneficiari ai proiectului au fost şi sunt provocaţi să exploreze, prin  activităţi, jocuri şi concursuri, aspecte legate de viaţa independentă în afara institutiei (valori asociate vieţii în comunitate, abilităţi necesare traiului în afara instituţiei, reguli de comunicare şi relaţionare, cunoştinţe necesare etc). Iar la finalul programului, copiii vor merge într-o tabără de vară, de 5 zile, organizată într-o zonă de munte, care le va oferi ocazia să aplice cunoştinţele dobândite şi să-şi exerseze deprinderile formate în cadrul proiectului. Fondurile puse la dispoziţie pentru acest proiect au fost strânse de angajaţi şi parteneri OMV Petrom, în cadrul unui eveniment de strângere de fonduri realizat în decembrie 2012.
Din luna februarie şi până în prezent, angajaţi ai Fundaţiei Romanian Angel Appeal (psihologi, sociologi, traineri etc.) implicaţi voluntar în proiectul “Pregătire pentru viaţa independentă”, au desfăşurat 3 sesiuni de trainig cu copiii de la Complexul « Sf. Filofteia » din Câmpina, având ca teme Comunicarea şi lucrul în echipă, O zi în afara instituţiei (activităţi, interacţiuni, responsabilităţi) şi Modalităţi de a face faţă presiunii celor din jur.
Şi ziua de sâmbătă, 18 mai, a fost la fel de interesanta şi instructivă pentru cei 30 de copii de la Complexul de Servicii Comunitare « Sf. Filofteia » din Câmpina, beneficiari ai proiectului.

Calendarul manifestărilor cultural-artistice şi sportive pe luna iunie, întocmit de comisia de cultură a Consiliului Local

Manifestări Ziua copiilor – 1 iunie, spectacol in aer liber, Casa Tineretului
Concurs de Teatru pentru Copii şi Tineri (Ediţia a IV-a) - 4-10 iunie,Biblioteca Municipală
Cupa “Municipiului Câmpina” la baschet, elevi gimnaziu - 3 iunie, Casa Tineretului
Concurs interscolar „Festivalul artistic al elevilor din licee” - 6 iunie, Casa Tineretului
Spectacol pentru copii susţinut de actorii Teatrului „Ţăndărică” Bucureşti - 7 iunie, Casa Municipală de Cultură
Spectacol de teatru „Bădăranii” – Teatru proiect, 10 iunie, Casa Municipală de Cultură
Lansare de carte „Stare de lectură” – Florin Dochia, 14 iunie, Casa Municipală de Cultură
Vernisajul expoziţiei de pictură Aurel Grigorescu - 15 iunie, Casa Municipală de Cultură
Ziua Drapelului Naţional - 26 iunie, Biblioteca Municipală
Festivalul folcloric «Hora Prahoveană» - 29 – 30 iunie, Casa Municipală de Cultură

La Casa de Cultură, a treia ediţie a expoziţiei Artfoyer

Vineri după-amiază, în foaierul Casei de Cultură “Geo Bogza”, a fost vernisată o interesantă expoziţie de artă, aflată la a treia ediţie. Cum evenimentul s-a desfăşurat în foaierul celei mai vechi instituţii de cultură a oraşului, ea însăşi un “foyer” (focar, în franceză) al culturii câmpinene de o jumătate de veac, organizatorii au botezat lăudabila întreprindere “Artfoyer”. În cadrul acestui eveniment important, au expus 12 artişti plastici din zona Câmpina, toţi membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România. Câmpinenii vor putea admira, timp de trei săptămâni, zeci de lucrări interesante de pictură, de sculptură (în lemn şi în metal), dar şi de tapiserie. “Tapiseria” reprezintă o ţesătură făcută manual sau la maşină (dar nu industrial), fiind o compoziţie artistică unicat, pe când “tapiţeria”, cu care se confundă adesea, se referă la o ţesătură produsă în serie, industrial. Aşadar, avem tapiserii la expoziţii artistice (sau în casele oamenilor, dar tot ca opere de artă), aşa cum avem tapiţerii la scaune şi canapele etc. Ca o coincidenţă stranie, artiştii expozanţi au fost şase sculptori (Alfred Dumitriu, Vlad Dumitriu, Gabriel Sitaru, Marius Stroe, Ştefania Stroe, Viorel Popa) şi şase pictori (Lidia Nicolae, Carmen Bălan, Corneliu Cubleşan, Cristina Oprişenescu, Daniela Rândaşu, Elisabeta Stănciulescu). Critica de specialitate a avut cuvinte elogioase pentru lucrările expuse, dintre care s-au evidenţiat ceva mai mult, atât prin calitate, cât şi prin diversitate, lucrările de sculptură. Dintre sculpturile expuse, au atras parcă ceva mai mult lucrările semnate de Alfred Dumitriu, unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori prahoveni. “Al treilea salon de primăvară Artfoyer reuneşte 12 artişti din zona Câmpina. Avem în mod egal şase sculptori şi şase pictori. Aşa s-a potrivit. Sunt expuse 14 sculpturi, nouă tablouri şi două tapiserii. Expoziţia, care a fost deschisă prin câteva alocuţiuni, va dura până pe 14 iunie. Lucrările pot fi cumpărate la nişte preţuri rezonabile, considerăm noi. Graţie finanţării de 4000 de lei primite de la Consiliul Local, am putut să realizăm nişte cataloage cu o prezentare grafică deosebită, care să ilusteze cât mai bine toate lucrările expuse. Lucrările sunt de foarte bună calitate, critica de specialitate opinând că este cel mai bun salon de până acum. Cele 14 sculpturi au fost cele mai apreciate de critici, în domeniul sculpturii Câmpina fiind bine reprezentată chiar la nivel naţional”, ne-a declarat, în finalul primei zile a expoziţiei, directorul Casei de Cultură, scriitorul şi criticul literar Florin Dochia. A.N.

Apariţie editorială: “Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control şi propagandă”

„A călători este o misiune” (Jean-Marie Goulemot). Secolul XX, fiind unul al ideologiilor şi al sistemelor totalitare, nu avea cum să nu influenţeze (şi) literatura de călătorie. Regimurile de extremă-dreapta au fost mult mai puţin interesate de promovarea unei imagini idilice. Lui Hitler nu-i păsa de cucerirea inimilor francezilor sau ale englezilor, în timp ce cu totul altfel au stat lucrurile cu regimul sovietic. “Uniunea Sovietică era şi avea să rămână foarte preocupată de imaginea sa în străinătate chiar şi sub Stalin”(Anne Applebaum “Gulagul. O istorie”) Nenumarate legiuni de simpatizanţi pro-comunişti, tovarăşi de drum, cu sau fără carnet de partid, s-au pus în slujba Cauzei, vizitând o Uniune Sovietică supusă uneia din cele mai crunte dictaturi cunoscute de istorie. Călătoria în URSS se aseamănă cu pelerinajul religios din Evul Mediu, însă ia forma unui pelerinaj ideologic ateu care-i căleşte pe pelerini, le întăreşte de obicei credinţa în superioritatea sistemului totalitar. Odată întorşi acasă ei se transformă în apostoli ai viitorului luminos.  Sistemul primirii tovarăşilor de drum din Occident, care a fost pus la punct în perioada interbelică, a fost extrem de folositor pentru maşinăria propagandistică pro-comunistă din ţările ocupate de către Armata Roşie după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a oferi populaţiilor cucerite versiuni oficiale ale raiului sovietic expuse chiar de către intelectualii din aceste țări care s-au pus la dispoziţia noii ordini politice. În cazul României, îi avem pe Geo Bogza sau pe George Călinescu. Se dorea oferirea unui miraj, construirea acelei Fata Morgana după care merita să alergi. Chiar dacă la nesfârşit! Fiind de regulă convinşi încă dinainte de a pune piciorul în Raiul communist, au lăsat marturii edificatoare, cauţionând implicit (uneori chiar explicit) crimele staliniste. Puţini dintre ei s-au răsculat, devenind apostaţi, preferând să spună adevarul  „Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.” Ioan 8.32. Aceasta este povestea lor...
Lansarea cărţii va avea loc la 1 iunie 2013, la ora 14, în cadrul Târgului de Carte Bookfest, la standul Editurii Vremea, în prezenţa sociologului Mirel Bănică, teologului Mihail Neamţu şi istoricului Alin Ciupală. Lansarea cărţii va avea loc şi la Biblioteca Municipală Câmpina în data de 7 iunie 2013, ora 14.
Volumul a apărut cu sprijinul Primăriei Municipiului Câmpina, Consiliului Local al Municipiului Câmpina (prin Comisia de Cultura)  precum şi cu susţinerea SC Elstar Group SRL Câmpina şi S.C. PENALTY SRL Câmpina.

21 mai 2013

Alunecările de teren au lovit din nou Băile Minerale Telega

Când spui Telega te gândeşti la sarea din măruntaiele pământurilor sale, căci este cunoscut faptul că localitatea stă pe un munte de sare, iar istoria aşezării, atestată documentar încă din 1562, a fost mereu strâns legată de exploatările de sare ce au asigurat dezvoltarea economică a localităţii în evul mediu şi mult după aceea. Când spui Telega te gândeşti la oaza de sănătate reprezentată de vechiul lac sărat din centrul comunei, a cărei apă are o salinitate rar întâlnită şi proprietăţi curative recunoscute în întreaga ţară şi chiar mult peste graniţele ei. Din nefericire, cum nu le poţi avea pe toate, când spui Telega gândul îţi fuge, de asemenea, la numeroasele alunecările de teren care se întâmplă anual în această comună.

Blestemul alunecărilor de teren loveşte din nou
Şi nici nu s-ar putea altfel, fără aceste blestemate rupturi şi alunecări de pământ, având în vedere structura subsolului localităţii, alcătuită din imense zăcăminte de sare. Alunecările de pământ au devenit un fel de faimă neagră a comunei, care însă nu reuşeşte să-i sperie pe turişti şi să-i determine să renunţe la Băile Telega. Un fel de brand arhicunoscut ţintuit în negura unui blestem neîncetat au devenit aceste periodice calamităţi. Miercuri, 15 mai, la ora 8.30, blestemul alunecărilor de teren a lovit din nou, nici nu se ştie exact pentru a câta oară, vechiul lac sărat, în jurul căruia s-a dezvoltat treptat, vreme de un deceniu, ministaţiunea Băile Minerale Telega, unul dintre cele mai importante repere ale turismului balnear din România. Însă miile de turişti care şi-au găsit aici alinarea suferinţelor sau vindecarea diverselor maladii, graţie miraculoasei ape sărate a lacului, nu trebuie să fie îngrijoraţi câtuşi de puţin.

Doamna Gina nu se lasă
Recenta calamitate nu a reuşit nici de data aceasta să o doboare şi să-i înfrângă voinţa patroanei complexului, cunoscută de toţi turiştii drept “doamna Gina”, o femeie septuagenară, dar foarte energică, o femei de acţiune debordând de vitalitate, care ar putea foarte bine să fie imaginea comercială a bateriilor alkaline Energizer. Fiindcă administratorul Băilor Telega, doamna Virginia Cacarumbas, este hotărâtă ca, în ciuda pagubelor considerabile provocate de sinistru, să deschidă baza turistică în două săptămâni, o dată cu începerea sezonului. Practic, aproape în fiecare an au loc alunecări ale malurilor apei (primele s-au întâmplat pe la mijlocul anilor 1960), dar nu toate sunt de mare intensitate. Din 2002, de când firma Oaky Service a concesionat baza de tratament de la primăria comunei, au fost multe astfel de evenimente.

Calamitatea din 2009 s-a repetat
Cele mai cumplite alunecări de teren s-au petrecut în aprilie 2009, când, în urma unor ploi abundente, malurile lacului sărat Telega s-au surpat atât de tare, încât nivelul apei a scăzut cu aproape cinci metri. Alunecările respective au provocat surparea unor galerii din vechea ocnă de sare, în craterul căreia s-a format acest lac, a cărui apă s-a scurs, aşa cum se întâmplă la fiecare mare alunecare de pământ, în gârla ce trece prin faţa complexului. Doamna Gina, prin importante lucrări de reabilitare, a reuşit să consolideze malurile lacului şi să oprească, în câteva săptămâni, scurgerea apei sărate în pârâul din vecinătate. Treptat, apa lacului a început să urce, cu circa un metru în fiecare an, ajungând, înainte de ultimele alunecări petrecute acum câteva zile, la nivelul din 2008.

O nouă calamitate, o nouă încercare, o nouă reabilitare
Miercuri dimineaţa, au avut loc, din nou, alunecări de mare amploare. Versantul din dreapta lacului, mai înalt, a avut, ca şi altădată, cel mai mult de suferit. O parte din vegetaţia crescută pe el s-a prăbuşit în lac, al cărui nivel a scăzut din nou cu peste un metru. Mai toate podeţele s-au rupt, iar clădirea care adăpostea centrala termică a staţiunii s-a surpat şi ea. “N-am apucat să ne bucurăm prea mult că apa lacului ajunsese la nivelul avut înaintea catastrofei din 2009, că ne-au lovit alte alunecări de pământ. Acestea par cele mai sinistre, mai ales că, acum, a dispărut mai multă vegetaţie decât în aprilie 2009. Însă nu cred că trebuie să disperăm şi să ne lamentăm. Nu avem altceva de făcut decât să trecem rapid la treabă. Eu una sunt convinsă că Dumnezeu ne va ajuta şi de data asta. Eram pregătiţi să deschidem baza în câteva zile, însă acum turiştii vor trebui să mai aştepte vreo 15 zile. Până atunci, cu ajutor de la autorităţi (şi în 2009, ne-a ajutat foarte mult dl Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean, şi dl Ilie, primarul comunei), cred că vom putea să înlăturăm urmările sinistrului, să reparăm toate stricăciunile şi să reamenajăm staţiunea până la începerea sezonului. Nivelul apei va mai scădea, poate cu o jumătate de metru, dar acest rău are şi un efect benefic, fiindcă un volum mai mic de apă înseamnă o concentraţie de sare sporită. Ce s-a întâmplat nu este ceva extraordinar, aproape că ne-am şi obişnuit cu astfel de fenomene. Cand spui sare în pământ, spui comuna Telega, spui lac sărat ca o oază de sănătate, însă, din păcate, spui şi alunecare de teren. Fenomenul e simplu de înţeles. Când plouă, din cauza sării din pământ care se dizolvă în apă, terenul se lasă, deoarece sarea dizolvată scade rezistenţa solului. Zăcămintele de sare din Telega au, în unele locuri, 700 m adâncime. La alunecări de mare intensitate, conform principiului vaselor comunicante, apa lacului îşi face loc printre straturile de pământ şi de sare, vărsându-se în pârâul Sărata din apropiere, gârla fiind sub nivelul lacului. Din nefericire, în afară de vitregiile naturii, trebuie să ne luptăm şi cu vitregiile oamenilor, cu răutăţile lor. Mai exact, cu ale unui vecin care şi-a permis să intre pe domeniul public prin extinderea curţii sale şi îngustarea drumului ce urcă spre un pod de 7,5 t, aflat nu departe de complexul balnear. Pe acest pod am putea aduce materialele necesare consolidării malurilor şi refacerii mai rapide a complexului. Din cauza abuzurilor acestui vecin, suntem nevoiţi să aducem pământ cu roaba, pe podeţul pietonal de peste Sărata. Am reclamat la Primărie, iar dl primar ne-a promis că lucrurile se vor rezolva. Aşteptăm din clipă în clipă să sosească o echipă de la Prefectură şi ISU Prahova pentru a vedea ce s-a întâmplat aici şi pentru a întocmi procesul-verbal de calamitate. Oricum, sper ca turiştii noştri fideli, care au fost mulţumiţi de calităţile apei şi de serviciile noastre, să revină la Băile Telega în câteva săptămâni”, ne-a declarat patroana complexului, care este convinsă că “tot răul e spre bine, cum se spune, bine că n-a dat Dumnezeu mai rău, o să ne revenim noi, că doar n-o să renunţăm la munca de 10 ani de zile, nu mai zic de cei 800.000 de euro investiţi până acum în complex şi în motelul din apropiere.”

Primarul susţine reabilitarea complexului
Am vrut sa aflăm şi care este părerea primarului Gheorghe Ilie în legătură cu viitorul bazei şi cu abuzurile vecinului care pune beţe în roate reamenajării bazei de tratament. “Alunecările malurilor lacului au devenit aproape un lucru obişnuit. Prima surpare a avut loc prin anul 1964, îmi amintesc destul de bine, deoarece eu locuiesc vizavi de complexul balnear, administrat pe atunci de IGO Câmpina. Ulterior, s-au făcut nişte investiţii importante, nişte drenaje prin mijlocul plajei, săpându-se doi metri în pământ şi apoi o jumătate de metru în zăcământul de sare. După o vreme, investiţia s-a dovedit a fi depăşită, probabil apa sărată a lacului făcându-şi loc pe sub acele drenaje şi scurgându-se în gârlă. În zeci de ani, nivelul acesteia a scăzut, în comparaţie cu cel al lacului, ceea ce face ca azi apa sărată a lacului Telega, la surpări puternice ale malurilor sale, să ajungă mai uşor în pârâul Sărata. Şi anul trecut a plecat apa din lac. De fapt, aproape în fiecare an se întâmplă acest lucru. Eu cred că până nu se face un studiu geo detaliat, nu se va putea găsi o soluţie optimă. Eu o să fiu alături de concesionarul bazei, pentru că băile reprezintă unul dintre reperele turistice ale comunei, aproape un simbol. Lacul Telega ne-a adus multă faimă pozitivă. Vreau să fiu alături de doamna Cacarumbas şi pentru că merită, fiindca are o inimă şi o ambiţie extraordinare. Eu nu am văzut o femeie atât de energică şi de inimoasă, cu atâta dârzenie în hotărârea ei de a reface mereu şi mereu, în fiecare an complexul balnear după fiecare calamitate. Alta în locul dumneaei ar fi renunţat de mult, dar doamna Gina nu se lasă orice ar fi. Administraţia comunei nu o poate ajuta cu bani, deoarece noi nu putem finanta firme private, însă eu cred că o sumă din fondul de rezervă al guvernului destinat calamităţilor naturale ar putea primi. Dacă nu putem ajuta concesionarul băilor cu bani, vom rezolva urgent problema creată de vecinul care a ocupat abuziv jumatate din drumul pe care s-ar putea aduce materiale pentru refacerea rapidă a bazei. L-am înştiintat pe vecinul respectiv să-şi retragă gardul pe vechiul său amplasament, voi trimite poliţia locală să verifice, iar pentru consolidarea acelui drum secundar, avem pregătite cantităţi însemnate de borduri sparte”, ne-a declarat edilul comunei. A.N.

Editorial

MUŞTELE

Moto: „Ei, ce vreţi, domnule – au învins muştele!”
                                                                                             
Curzio Malaparte Kaput
   
    O glumă din revista Kamikaze pe care îmi permit să o iau ca bază pentru textul de azi, pornind de la ideea unor minţi spălate de pe la FAO, cum că ar trebui să mîncăm mai multe insecte, din raţiuni ecologice şi economice. Zic cei de la incisiva revistă umoristică: ferice de cei de la Antena 3, va fi suficient să stea cu gura deschisă şi se vor aduna roiuri de muşte. Am ales această anecdotă pentru că situaţia presei noastre este iar în prim-plan. Un ziarist este atacat în plină stradă pentru că are alte păreri decît cele ale majorităţii. Regimul autoritarist Voiculescu-Dragnea (Ponta-Antonescu sunt doar faţada) nu admite contrazicerea. În modul cel mai democratic, muştele au năpădit cadavrul societăţii civile române. Guvernarea de la televizor, miniştri care află de la buletinele de ştiri de măsuri ce privesc propriul minister, un proiect de constituţie făcut printr-o „consultare” a unui „popor” şamponat pe creier de trusturile media şi moşit de acelaşi domn Pârvulescu care a nenorocit vreo două legi electorale, un alt proiect de regionalizare care are ca bază interese politice şi nu analize complexe cum ar trebui, opoziţie politică nulă, societate civilă compromisă…iată tabloul verii, pe scurt. Ne-am întors la violenţa din anii 90 despre care s-au scris deja cărţi. Ruxandra Cesereanu are un studiu despre „imaginarul violent al românilor”. Şi pe atunci nu era încă netul…Puteţi citi acolo scrisorile pe care le primea pe atunci Ana Blandiana. Şi puteţi compara cu ce păţesc azi unii intelectuali critici. Murdăria a căpătat mult mai multă putere decît pe vremea Adevărului şi a României Mari. Să dau un exemplu care arată unde am ajuns, pentru că aici nu e vorba de opoziţie: un apucat pe nume Mircea Badea îl ameninţă în direct pe prim-ministrul Ponta: intru peste el în birou şi îl dau cu capul de toţi pereţii… Evident CNA-ul se uita atunci în cu totul altă parte. Ameninţarea unei autorităţi a statului în orice ţară e o chestie penală. La noi, a trecut neobservată, cam cum sunt violenţele cotidiene din şcoli. Nici un inspector şcolar n-a făcut legătura între cele două tipuri de comportament. O puzderie de „intelectuali ai lui Antonescu” fac pe mortu-n păpuşoi, exhibă rafinamente bibliografice doar pentru a nu vedea situaţia din teren. Un cetăţean atacă un ziarist. Dacă e ofiţer al Securităţii, cum scriu analizele, e clar. Dacă e „un simplu cetăţean”, intoxicat de Antene, e la fel de grav. Tismăneanu primeşte scrisori de ameninţare cu moartea. Societatea românească tace. Sau se ocupă de jucărele. S-a dez-articulat societatea noastră, şi trebuie reconstruită de jos. De către cine? Există alternativă la această putere politică? Cu siguranţă, mai multe, mult mai bune? Există alternativă la actualul electorat? Mi-e teamă că aici răspunsul e simplu: nu.
    p.s. Am fost întrebat ce am cu dl. Ponta, cînd o să termin cu aceste post-scriptumuri. N-am nimic, doar ca simplu cetăţean doresc doar o guvernare eficientă şi cinstită. Dl. respectiv nu e în stare de nici una. Asta se vede din avion. În această săptămînă, un profesor universitar de la Cluj a fost eliberat din funcţie pentru plagiat. Clujul e altă ţară?
Christian CRĂCIUN     

Oncologia câmpineană, pe mâini bune

Prin Compartimentul de oncologie al Spitalului Municipal au trecut 4000 de pacienţi

Sistemul de sănătate, mereu în boală
Sistemul medical românesc nu dă semne de însănătoşire, chiar dacă, în multe dintre domeniile sale, medicii noştri (chirurgi sau de alte specializări), reuşesc performanţe admirabile cu mijloace tehnice obişnuite, salvând mii de vieţi prin tratamente sau operaţii complicate reuşite. E absurd sau cel puţin e foarte greu de înţeles cum se poate ca însuşi sistemul care ar trebui să asigure sănătatea naţiei să fie bolnav. E ca şi cum te-ai duce la un lepros să te vindece de negi. Dar dacă ţinem cont că societatea românească în ansamblul ei nu se simte deloc bine, din multe puncte de vedere, ne dăm seama că nici sistemul de sănătate autohton n-ar putea să “plesnească” de… sănătate.

Oncologia, mereu în criză
Dintre ramurile medicinei, oncologia (care se ocupă cu studierea tumorilor şi a mijloacelor prin care se previne, depistează şi tratează cancerul), pare că se află într-o perpetuă criză, în presa centrală fiind semnalate numeroase situaţii ale unor spitale care nu mai au citostatice pe stoc. Criza citostaticelor româneşti nu este de ieri şi nici nu se va rezolva mâine. Cauzele ei sunt multiple şi au legătură cu reaua-credinţă şi netrebnicia multora dintre guvernanţii care s-au perindat pe la conducerea ţării, politicieni veroşi şi fără scrupule, prin sângele cărora nu curge niciun strop de patriotism, care - de dragul unor comisioane numai bune să le umfle buzunarele şi burţile -, au înmormântat industria farmaceutică autohtonă, încurajând sau descurajând importurile de medicamente străine, mult mai scumpe, în funcţie de interesele personale legate ombilical de interesele unor puternice grupuri de influenţă. De nefastă influenţă asupra vieţii şi sănătăţii românilor. Norocul nostru este că breasla medicilor care nu au depus degeaba jurământul lui Hipocrat la absolvirea facultăţii, în aulele Universităţii, este mult superioară breslei politicienilor care degeaba au depus jurământul de credinţă patriei după “absolvirea” alegerilor, în Camerele Parlamentului.
 
Primul şi singurul oncolog din oraş
Medicii noştri, care au mai rămas pe meleagurile mioritice, sunt, cu puţine excepţii, devotaţi meseriei lor şi buni profesionişti. Un astfel de medic este doamna doctor Ileana Constantiniu, care, din martie 2000, conduce  compartimentul de oncologie al Spitalului Municipal Câmpina (SMC). Imediat după ce a fost titularizată pe post, cabinetul de oncologie s-a extins, devenind compartiment cu paturi. Nu sunt multe, numai cinci, dar pe ele au fost trataţi anual între 300 şi 400 de pacienţi, ceea ce ridică la circa 4000 numărul canceroşilor îngrijiţi de doamna doctor, căreia rar îi lipseşte zâmbetul de pe buze. Un zâmbet candid, cald şi liniştitor, dătător de multă speranţă de viaţă, un zâmbet cu care ştie atât de bine să insufle curaj şi optimism bolnavilor pe care această maladie îi doboară, de multe ori, nu doar fizic, ci şi psihic. Iar dintre cei aproximativ 4000 de pacienţi bolnavi de cancer din Câmpina şi comunele înconjurătoare ce au trecut prin mâinile sale, mulţi au reuşit să-şi amelioreze considerabil starea de sănătate şi speranţa de viaţă.

În 2013, SMC a fost puţin afectat de criza citostaticelor
Fiindcă în presa centrală, în ultima vreme, s-a vorbit adesea despre o criză a citostaticelor, am dorit să aflăm cum a a simţit SMC această criză. Am aflat de la doamna doctor Constantiniu că lipsa citostaticelor nu s-a simţit în mod deosebit la Câmpina: “Am avut de-a face cu o criză a citostaticelor, dar acum criză este mult spus, pentru că ea a fost rezolvată într-o oarecare măsură. Sunt, într-adevăr, nişte citostatice care lipsesc de ani de zile, de când ele nu au mai apărut pe piaţa românească a medicamentelor, cum ar fi vimblastina. De asemenea, dacarbazina, bleomicina, fluorouracilul nu s-au găsit multă vreme, din cauze pe care nu le cunosc prea bine. Am avut până acum trei videoconferinţe cu secretarii de stat din minister şi se pare că problema a fost în mare parte rezolvată. Ministerul a făcut mai multe achiziţii prin Unifarm, o companie de stat, de unde putem solicita săptămânal citostaticele de care avem nevoie. Ne împiedicăm uneori de prevederile Legii achiziţiilor publice, în sensul în care spitalele cu multe paturi trebuie să achiziţioneze cantităţi însemnate, iar valoarea acestor cantităţi depăşeşte adesea limita permisă a celor 15.000 de euro, până la care se poate face de la Unifarm achiziţie directă. Recent, Ministerul Sănătăţii ne-a anunţat că se caută soluţii pentru rezolvarea acestei probleme strict administrative. În rest, aprovizionarea cu citostatice se poate face, astăzi, în condiţii destul de bune. Rămân unele probleme în aprovizionarea cu medicamente folosite de hematologi, citostatice care nu mai există nicăieri în lume.  Noi, la Spitalul Municipal Câmpina, nu am avut mari probleme în ultimele luni. Asta şi pentru că nu am avut nevoie de citostaticele de uz restrâns, care au lipsit cel mai mult. Este vorba despre citostaticele folosite în foarte puţine situaţii, care au un consum mic. Din acest motiv nici nu le putem comanda în avans, înainte de a se ivi un caz în care le putem administra, pentru că riscăm să facem stocuri cu medicamente expirate. O vreme, lipsa dacarbazinei şi a bleomicinei ne-a creat şi nouă probleme în tratarea cancerului testicular, dar am avut puţine cazuri de acest fel, în care pacienţii au fost totuşi nevoiţi să-şi procure medicamentele din afara spitalului. În 2012, însă, am avut destule probleme, în primul rând pentru că nu existau fonduri suficiente. De la începutul anului, am avut parte de o bună finantare. Nu ştiu cât o să ţină binele acesta, dar până în prezent, din punct de vedere al banilor alocaţi, nu au mai fost probleme”. 

Cancerul de sân, cel mai răspândit 
“Cel mai des întâlnit în activitatea noastră este cancerul de sân, apoi urmează cancerele uro-rectale şi pulmonare. Am observat, în ultimii ani, o creştere a incidenţei cancerului pancreatic. Sau poate nu atât o creştere a incidenţei, cât a depistării. Pentru că, în opinia mea, comparând situaţia de azi cu cea de acum 10 ani, eu nu cred că a crescut numărul cazurilor de cancer în rândul populaţiei, în general vorbind, ci numai depistarea acestor cancere. Prin noile tipuri de investigaţii, mai eficiente, prin o mai mare adresabilitate a pacienţilor care vin să solicite consultaţii. Acum 30 de ani, erau probabil mai multe decese din cauze necunoscute. Din fericire, avem din ce în ce mai multe cancere depistate în stare incipientă. Din păcate, ne confruntăm şi în prezent, din cauza unei educaţii sanitare deficitare, cu multe cazuri de cancere la sân în fază avansată. Îmi vine greu să înteleg de ce se ajunge aici, mai ales că sânul este un organ pe care poţi oricând să îl vezi, să îl cercetezi”, ne-a mai spus medicul Ileana Constantiniu. Pentru a nu se îmbolnăvi de cancer la sân, în condiţiile în care moştenesc gene care favorizează apariţia acestei maladii, unele femei recurg la operaţii de masectomie, prin care le sunt extirpaţi în totalitate sânii. Cel mai cunoscut caz este cel al actriţei americane Angelina Jolie, care, nu de mult, a făcut o intervenţie de înlăturare a sânilor, înlocuiţi ulterior cu sâni modelaţi cu ajutorul chirurgiei plastice. A.N.

Săptămâna trecută, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării şi ai Consiliului Judeţean au vizitat pasajul de pe DN1, într-o acţiune de promovare a investiţiilor realizate cu fonduri U.E.

La mijlocul săptămânii precedente, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale, ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia şi ai Consiliului Judeţean Prahova au trecut pe la cele două obiective realizate în judeţul nostru cu fonduri europene din cadrul P.O.R. (Programul Operaţional Regional). Prahova se numără printre judeţele fruntaşe la capitolul accesarea fondurilor europene. Vizita mai-marilor Autorităţii de Management din cadrul Programului Operaţional Regional – Regio a făcut parte dintr-o campanie derulată la nivel naţional, începută încă din octombrie 2012 şi care se va finaliza în iunie 2013, cu scopul de promovare a proiectelor europene derulate în perioada 2007 – 2013 şi finanţate prin programul Regio. Scopul campaniei a fost de a evidenţia rezultatele materializării proiectelor structurale finanţate de UE, dar şi de a sublinia avantajele incontestabile aduse de aceste programe europene pentru comunităţile locale beneficiare. Vizitatorii guvernamentali şi ai legislativului judeţean au avut în program oraşele Urlaţi şi Câmpina. La Urlaţi, oficialităţile oraşului au prezentat rezultatul punerii în practică a proiectului european“Lucrări de modernizare clădiri, reţele utilităţi, facilităţi de acces şi dotări la Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap - Urlaţi”. La Câmpina, reprezentanţii municipalităţii i-au întâmpinat pe vizitatori chiar pe pasajul de la DN1, rod al unui proiect marca Regio denumit “Modernizare Calea Dacia”.  Printre oficialităţile câmpinene s-au numărat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, şefa Compartimentului de relaţii internaţionale şi programe europene din Primărie, Gabriela Barbu, directorul Poliţiei Locale, Carmen Gheorghe, comandantul Poliţiei Municipale, Romeo Văsii, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşcu ş.a. Dintre vizitatori i-am remarcat pe Liviu Muşat, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est Muntenia, pe Cătălin Surdeanu, director general al Agenţiei de Monitorizare a Proiectelor Operaţionale Regionale din Ministerul Dezvoltăriişi Administraţiei Publice şi pe Fabioara Ionescu – administratorul public al judeţului. Primarul municipiului a prezentat proiectele europene accesate de Câmpina, cele implementate şi cele pentru care se aşteaptă finanţare, dar şi avantajele pe care pasajul suprateran de la DN1 le-a adus în viaţa comunităţii câmpinenilor. Încă dinainte de inaugurare, autorul proiectului a subliniat unicitatea construcţiei şi faptul că pasajul de la DN1 reprezintă o structură extrem de complicată, dar în acelaşi timp suplă şi foarte modernă, unică în Europa prin soluţia constructivă adoptată, care pune în valoare şi cadrul natural deosebit în care este amplasată. Despre unicitatea şi avantajele pasajului le-a vorbit vizitatorilor şi edilul oraşului, care a evidenţiat că, de când a fost dat pasajul rutier în folosinţă, în zonă nu au mai fost accidente de circulaţie. Potrivit contractului de finanţare, valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la aproape şase milioane de euro, până în prezent, aceasta fiind cea mai importantă investiţie publică realizată cu fonduri europene. Contribuţia UE a fost de aproape 18 milioane de lei. Vizita de lucru a continuat, cum e obiceiul la români, cu o masă festivă la un restaurant din oraş, toate cheltuielile fiind suportate din fondurile de protocol ale Autorităţii de Management. Programului Regio îi sunt alocate 4,4 miliarde de euro, dintre care 85% reprezintă contribuţia Uniunii Europene. Obiectivul general al Regio este sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale durabile în regiunile României, atât din punct de vedere economic, cât şi social, prin reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre acestea şi celelalte regiuni ale Uniunii Europene. La nivelul regiunii de dezvoltare Muntenia-Sud, cele mai multe contracte de finanţare prin Programul Regio au fost accesate de judeţul nostru, valoarea acestora ridicându-se la aproximativ 750 de milioane de lei. Cele mai importante proiecte se regăsesc în cadrul Polului de creştere Ploieşti. Totuşi, ca număr de proiecte europene accesate şi implementate, din diferite programe cu finanţare UE, Câmpina rămâne, încă, în fruntea localităţilor prahovene. A.N.

Concurs de teatru pentru elevi

Biblioteca Municipală Dr. C.I. Istrati, în colaborare cu Casa de Cultură Geo Bogza, organizează în data de 4 iunie 2013 a IV-a ediție a Concursului de teatru pentru elevi,  cu sprijinul financiar al Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Câmpina. Detalii privind înscrierea la concurs și condițiile de participare se pot obţine de la Biblioteca Municipală.

Memorialul “Ştefan Stănescu” la handbal a ajuns la a patra ediţie

Săptămâna trecută, Colegiul Tehnic Energetic împreună cu Casa Tineretului şi Primăria Câmpina au organizat ediţia a IV-a a Memorialului “Ştefan Stănescu” la handbal.
Meciurile în care s-au înfruntat circa 60 de handbalişti de la patru licee câmpinene (excepţie făcând Mecanic 2), s-au desfăşurat în sala de sport a Liceului Energetic. La competiţie au participat cinci echipe. Cei de la Energetic s-au prezentat cu o echipă de băieţi şi una de fete, Grigorescu a avut doar o echipă de băieţi, Colegiul Istrati (fostul Petrol) a trimis în lupte echipa de fete, iar Colegiul Forestier s-au prezentat, de asemenea, cu liceeni handbalişti. În afară de municipalitate, Direcţia Judeţeană de Sport a susţinut competiţia oferind o parte din premii. “Anul acesta, Energeticul a dat lovitura, deoarece am câştigat şi cu echipa de băieţi, dar şi cu cea de fete. La băieţi, pe locul II au ieşit cei de la Grig, iar finala fetelor a opus handbalistele Energeticului celor de la Istrati. Deşi nu au evoluat chiar rău, băieţii de la Forestier nu au reuşit decât ocuparea locului III. Fiecare participant a primit câte o cupă individuală, ceea ce a constituit o surpriză plăcută pentru toţi sportivii prezenţi”, ne-a declarat profesorul Daniel Safta, de la liceul care a găzduit întrecerile. A.N.

A XV-a ediţie a festivalului-concurs de interpretare pianistică a fost un succes

Duminică, 19 mai, începând cu ora 10.30, s-a desfăşurat simultan, la Casa Municipală de Cultură “Geo Bogza, la Castelul “Iulia Haşdeu” şi la Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, Festivalul Concurs Naţional de Interpretare Pianistică, festival care a reunit 254 de copii, de la preşcolari până la elevi de clasa a VIII-a, 72 de dascăli şi o mulţime emoţionată de părinţi şi bunici. Manifestarea a ajuns anul acesta la cea de-a XV-a sa ediţie şi a fost organizată sub egida UNESCO de către Asociaţia Culturală “Paul Constantinescu 2009” în parteneriat cu Consiliul Local Câmpina, Primăria Municipiului Câmpina, Casa Municipală de Cultură “Geo Bogza” Câmpina, Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” Câmpina, Muzeul Memorial “B.P. Haşdeu” Câmpina, Societatea Filarmonică Câmpina, Asociaţia Culturală UNESCO “Iulia Haşdeu” şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Coordonatorul acestui proiect de încurajare şi evaluare a tinerilor atraşi de pian a fost prof. dr. Sandra Hîrlav Maistorovici.
În afara interpretării unei piese din repertoriul românesc pentru pian şi a unei piese din repertoriul internaţional pentru pian, talentaţii participanţi la concurs au avut obligaţia de a prezenta şi o lucrare plastică (desen sau pictură) ori literară, dând astfel valoare mai multor laturi artistice personale şi încântând spectatorii atraşi de manifestare. Cinci jurii au fost responsabile de evaluarea interpretărilor la pian şi alte două jurii au estimat creaţiile plastice şi literare expuse în holul Casei Municipale de Cultură “Geo Bogza” care a găzduit în sala mare elevi ai claselor a V-a, a VII-a, a VIII-a şi patru ansambluri la patru mâini, iar în sala mică, preşcolari, clasa zero, clasa a III-a şi un ansamblu la patru mâini. Muzeul “B.P.Haşdeu”, care cu o seară înainte a fost deschis până în zori şi a avut minunata cifră de peste 200 de vizitatori cu ocazia Nopţii Muzeelor Deschise, nu a dezamăgit iubitorii de muzică şi a fost gazda claselor a IV-a, a VI-a şi a trei ansambluri la patru mâini. Clasele I, a II-a şi trei ansambluri la patru mâini, şi-au găsit sălaş de manifestare în două locaţii din incinta Colegiului Tehnic “Constantin Istrati”.  Numeroase au fost premiile acordate interpreţilor pentru execuţiile efectuate la pian, opt au fost cele conferite pentru lucrarile literare şi 64 cele pentru creaţiile plastice. Iulia DUPU

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

Bilanţul istoric al lui Francisco Franco

Personalitatea şi istoria lui Franco reprezintă una din paginile ocultate ale istorie secolului a XX-lea, secolul extremismelor. Francisco Franco a reprezentat pentru o  importantă concentrare de forţe ţinta perfectă pentru diversele trageri în poligonul istoriei pentru că Franco era vinovat de a fi reuşit să elimine Stânga în totalitate din Spania pentru mult timp şi, în plus, ca şi cum înfrângerea din războiul civil din perioada 1936-39 nu ar fi fost suficientă, Franco a mai lăsat în urmă şi o monarhie constituţională, dar mai ales o economie capitalistă prosperă care, la sfârşitul perioadei franchiste (1975) aşeza Spania pe un incredbil loc 8 între cele mai dezvoltate naţiuni ale Plantei.. Publicarea în limba româna a cărţii lui Pio Moa „Franco. Un bilanţ istoric.”1 este primul volum, din câte avem noi cunoştinţă, în spaţiul românesc despre regimul şi personalitatea lui Francisco Franco. Remarcăm o anomalie în istoriografia românească ce nu s-a interesat mai deloc de problematica războiului civil spaniol care, pe plan internaţional, beneficiază de o cantitate de lucrări dedicate (diverse aspecte) aproximativ egală cu cea care se concentrează asupra celui de al Doilea Război Mondial. Interesul este firesc având în vedere că războiul civil spaniol a fost poligonul de încercare a celei de a doua conflagraţii mondiale. Volumul ar trebui citit şi pentru a potoli curiozitatea istorică ce pleacă de la întrebarea cum de a ajuns cineva născut în obscurul şi micul port galician Ferrol, destinat unei cariere pe mare precum foarte mulţi galicieni să conducă destinul nu numai al micii lui provincii dar a acestui fascinant amalgam de provincii care formează Spania, influenţând într-o manieră semnificativă chiar şi evoluţia Europei? Volumul autorului spaniol face o radiografie a regimului franchist, de la preliminariile izbucnirii războiului civil prin rebeliunea militară din iulie 1936 până la consecinţele acestei lungi perioade din istoria Spaniei (1936-1975), concentrându-se spre final şi asupra analizării efortului de denigrare. Inspirată este reproducerea în anexe a testamentului politic al lui Franco dar şi a scandalului declanşat în Spania de declaraţiile lui Alexandr Soljeniţîn dintr-un interviu acordat TVE în 1987. Episodul Soljeniţîn este relevant pentru lupta dusă împotriva lui Franco după moartea acestuia. Marele scriitor rus a ajuns la Mardid în 1976 şi a declarat televiziunii spaniole „Ştiţi ce este dumneavoastră o dictatură? Spaniolii sunt absolut liberi să locuiască oriunde şi să se deplaseze în oricare loc din Spania. Noi, sovieticii, n-o putem face în ţara noastră. Spaniolii pot pleca liber din ţara lor pentru a merge în străinătate. În ţara noastră suntem nişte puşcăriaşi. Dacă noi ne-am bucura de libertatea de care dumneavoastră vă bucuraţi aici, am rămâne cu gura căscată”

Bilanţul lui Franco este unul pozitiv deoarece (în timpul celui de al Doilea Război Mondial) „Caudillo a ţinut întotdeauna seama de interesele Spaniei, după cum le înţelegea el, şi trebuie să admitem că le-a înţeles destul de bine: a scăpat ţara de noi masacre, devastări şi răzbunări. Iar pe deasupra, a înlesnit substanţial victoria democraţiilor, cu toate că nu credea în acestea, ceea ce în definitiv a fost cel mai bine pentru Europa Occidentală.” Istoriografia contemporană a ajuns, în sfârşit, la concluzia că regimul lui Franco nu poate fi catalogat rapid ca nazist sau fascist doar pentru că a fost susţinut militar de acestea. De altfel este menţionat in extenso interesantul episod singular al întâlnirii dintre Franco şi Hitler din 1941 în sudul Franţei, în urma căruia Hitler l-a scos definitiv de la suflet pe generalul spaniol care făcea tot posibilul pentru a amâna intrarea în război de partea Axei. Poziţia lui Franco i-a salvat de altfel pe britanici de la un dezastru în Mediterana Occidentală. „Franco a insistat întotdeauna în privinţa caracterului exclusiv spaniol al sistemului său şi n-a acceptat vreodată anticreştinismul sau neopăgânismul prezente la celelalte: aproape mereu a insistat în a-şi defini regimul său drept catolic. Mai mult, spiritul său ordonat şi militar nu se împăca cu mobilizarea politică a maselor caracteristică pentru astfel de modele.” Franco a fost un dictator ciudat şi atipic pentru secolul al XX-lea care prefera să demobilizeze masele şi nu să le mobilizeze. El a făcut-o oferind maselor distracţie ieftină, fotbal (era un susţinător al echipei Real Madrid care în perioada anilor 1960 domina incontestabil din punct de vedere fotbalistic Europa câştigând şase Cupe ale Campionilor şi fiind finalistă de alte două ori!), lupte cu tauri şi posibilitatea de a accede la o infrastructură turistică din ce în ce mai performantă. Franco avea şi simţul umorului şi al deriziunii, atât de străin dictatorilor fanatici din secolul al XX-lea. „Odată, greşind o cifră la înregistrarea mesajului de Anul Nou şi cum ministerul Informaţiilor, Arias Salgado, insista să se repete operaţia, a spus: Nu vă faceţi griji, e tot una. Nimeni nu ascultă mesajul.” Vi-l imaginaţi pe Ceauşescu spunând acelaşi lucru?!
Codruţ CONSTANTINESCU
1 Pio Moa “Franco. Un bilant istoric.” Editura Historia, Bucuresti, 2008.

14 mai 2013

OAMENI CARE AJUTĂ OAMENI

Voluntarii lui Sebi Dumitrescu au mai bifat o acţiune caritabilă

Grupul de voluntari coordonaţi de Sebastian Dumitrescu, asistent-farmacist la Farmacia Catena de pe strada Al.I. Cuza, a mai bifat o acţiune cu multe fapte bune. Într-o lume plină de ură, invidie şi sărăcie, în care atotputernică este dictatura banului văzut ca “ochiul dracului”, tinerii lui Sebi dovedesc prin recenta campanie umanitară şi prin donaţiile strânse în cadrul acesteia că încă mai sunt destui câmpineni cu inimile calde de bunătate şi altruism.
“Iepuraşul vine la toţi copiii” s-a numit campania iniţiată şi dusă la bun sfârşit de băieţii lui Sebi, cunoscuţi şi ca grupul Donaţii.Câmpina, după pagina cu acelaşi nume de pe Facebook. Demarată cu o lună înaintea Sfintelor Paşti, acţiunea caritabilă s-a finalizat cu strângerea la Casa Tineretului a numeroase produse de îngrijire corporală (pastă de dinţi, şampoane, săpunuri, deodorante), alimente neperisabile, produse de panificaţie specifice Sărbătorilor Pascale, dulciuri, jucării, rechizite etc. Este a cincea acţiune de binefacere a grupului înfiinţat în 2008, şi prima de acest fel desfăşurată de Paşte. Până acum, precedentele patru campanii caritabile au fost organizate de Crăciun. Toate produsele strânse prin mărinimia unor câmpineni au fost distribuite unei duzini de familii nevoiaşe din Câmpina (alimente, rechizite, pătuţuri pentru bebeluşi), copiilor cu nevoi speciale de la grădiniţa de pe Câmpiniţa, copiilor şi adolescenţilor de la Complexul de Servicii Comunitare “Sf. Filofteia” (fostă Ada Marinescu), precum şi micuţilor de la Centrul de copii din Brebu.
 
“Am reuşit şi anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu, să strângem şi să împărţim celor în nevoi, cu ocazia Paştelui, produse în valoare de circa 5300 de lei, după estimările noastre. Pentru copiii cu nevoi speciale de la grădiniţa din Slobozia, produsele au fost donate de Asociaţia “Mara – un strop de speranţă”. De mare ajutor ne-au fost şi în acest an, ca şi în anii precedenţi, donaţiile oferite prin grija şi bunătatea angajaţilor firmei locale Prestimedia. Următoarea campanie umanitară o vom desfăşura de Crăciun, în buna tradiţie a anilor precedenţi. Până atunci, însă, sperăm să reuşim să mai aducem o rază de speranţă şi un strop de fericire cât mai multor familii năpăstuite, prin acţiuni pe care le vom desfăşura punctual, şi nu în cadrul unor campanii mediatizate. Noi nu strângem bani, strângem numai produse, dar sunt bine venite şi donaţiile în bani, bani cu care, în prezenţa donatorului, noi achiziţionăm imediat produsele de care avem nevoie, în funcţie de tipul campaniei umanitare, destinatarii acesteia şi perioada în care ea se desfăşoară”, ne-a declarat Sebastian Dumitrescu, liderul tinerilor voluntari altruişti atât de mult dedicaţi ajutorării câmpinenilor aflaţi în suferinţă şi nevoi. A.N.

Editorial

PATRIOTISMUL PROFETIC

Ultimele săptămîni au însemnat o aglomerare de sărbători(ri) religioase şi civile care ne pun pe gînduri prin desfăşurarea lor. De la „1 Mai muncitoresc” la Paşti, multi-etajatul 9 mai cu confuzele sale coincidenţe de semnificaţii, nostalgic manipulatul 10 Mai, refulatul 8 Mai strecurat invizibil „în toate cele ce sunt” şamd. Amalgamul şi aglomerarea stîrnesc mereu confuzia. Personal sunt total de acord cu ideea profesorului Djuvara că Ziua Naţională a României ar trebui să fie Ziua Independenţei. Sunt foarte multe argumente. Care zi, apropo, nu este 9, ci 10 mai, ziua în care Legea a fost promulgată, deci a intrat oficial în acţiune. Toate aceste evenimente au stîrnit iar aceleaşi discuţii despre fibra noastră etnică. Inutile, ipocrite, care nu schimbă nimic nici în ordinea politică, nici în cea social-morală. Am văzut un filmuleţ despre cum s-au sărbătorit aceste zile în Sectorul II al capitalei, sub păstorirea inenarabilului primar Onţanu. Am realizat încă odată cît de profund s-a fixat în creierul nostru căpuşa ceauşistă. Nici o deosebire între o ceremonie de atunci şi cea de acum, doar copiii care nu mai erau costumaţi în pionieri ci în costume populare. În subconştientul fiecărui politician român zace modelul autoritar, de comunism fanariotic al lui Ceauşescu, cu puterea sa discreţionară. Decît o asemenea „identitate” mai bine niciuna. Discutam recent cu un prieten, preot de vocaţie şi intelectual rafinat, despre ceea ce mi-am permis dimensiunea profetică a acţiunii Bisericii. Nu în sensul unei „ghiciri” de tip SF a viitorului. Ceea ce ignorăm îndeobşte, este că profeţii nu-şi gîdilau poporul la orgoliu spunîndu-i ce bun, frumos şi deştept este ci, dimpotrivă, îl criticau cu o vehemenţă înspăimîntătoare. Dacă românii au ajuns într-un abis al decăderii morale (cred că e aproape un consens în această perspectivă), dacă laudele ţin aproape exclusiv de lucruri şi lucrări ale trecutului şi mai deloc de prezent, este şi pentru că ne lipseşte aproape complet această perspectivă (auto)critică. Pot fi simultan de acord şi că România este „grădina Maicii Domnului” cum ne-a gratulat Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, şi că „este altfel” (în sens negativ) cum crede istoricul Lucian Boia. Sunt planuri diferite ale discuţiei, şi nu se exclud unul pe altul. Cred în necesitatea precizării unei identităţi etnice foarte clare şi nu cred că există o identitate UE, cum ni se spală creierele. UE este o necesitate legală şi birocratică, nicidecum una morală. Cu siguranţă biserica n-ar trebui să facă politică, în sensul de a face militantism pentru partidul sau politicianul X. dar ar putea să educe oamenii în sensul: nu mai votaţi penali, nu mai votaţi după cine vă dă găleţi, nu mai votaţi promisiuni, ba, n-ar fi imposibil, nu vă mai uitaţi la cutare programe Tv. Nu cred că şi-ar depăşi misiunea, dimpotrivă. Dl. Boia nu are dreptate, cred eu, nu suntem altfel decît alte popoare, suntem doar în alt timp istoric. Am parcurs mai adînc drumul spre anulare morală, comunismul ne-a vîndut sub numele de „modernizare” un proiect de inginerie socială care a reuşit să scoată la iveală cele mai urîte trăsături ale românilor. E ca la o gripă, unii au fost mai rezistenţi imunologic (cehii, polonezii de ex), alţii au fost afectaţi pînă la sincopă, poporul român este în moarte clinică din punct de vedere moral, anticorpii lui au fost distruşi prin 1001 metode cu o eficienţă diabolică. Şi se lucrează în continuare zilnic la asta, urmăriţi liderii de presă. E nevoie de un tratament de şoc. Şi nu dinspre politicieni este el de aşteptat. Democraţia este în esenţa ei intimă demagogică, acea rasă de politicieni suficient de curajoşi să ia decizii împotriva  maselor a dispărut (dna. Thatcher ultima). Ideea că „masele au totdeauna dreptate” nu mai este chestionată serios, în ciuda învăţămintelor istorice care dovedesc orbitor de evident contrariul. De aceea sunt extrem de suspicios faţă de patriotismul laudativ şi băţos care este, de fapt, forma cea mai insidioasă a bolii. Şi admir patriotismul critic, profetic, incisiv şi lămuritor. Este medicamentul amar de care avem nevoie.
P.S. Dl. Ponta este una dintre expresiile strălucite ale acestei rase de politicieni fără chip şi fără consistenţă, copy-paste nu numai în teza de doctorat ci ca tip uman reproductibil la infinit.
Christian CRĂCIUN      

Aşezământul social-cultural-filantropic “Sfânta Parascheva”, un proiect de suflet al preotului George Melnic

George Melnic, preotul care slujeşte la Biserica “Sfânta Parascheva” - bisericuţa de lemn, aşa cum este mai cunoscută între enoriaşi -, ne-a dezvăluit planul său pentru construirea unui aşezământ pentru bătrâni, care de altfel lipseşte cu desăvârşire în zona noastră.
„Ca orice preot, mergând prin parohie, am fost impresionat de suferinţele bătrânilor. Daca în timp ce pentru un copil fiecare zi petrecută este o creştere, o înălţare, o treaptă către maturitate şi în esenţă către putere, pentru bătrân fiecare zi este mai grea, mai obositoare, o coborâre către neputinţă. Mergând mai departe pe firul logicii, dacă de un copil ai grijă odată cu creşterea din ce în ce mai puţin, de un bătân trebuie, pe zi ce trece, să îngrijeşti mai mult. Tocmai acest lucru m-a îndemnat, ca slujitor al lui Dumnezeu dar şi al oamenilor, să încep acest vast proiect de ridicare a unui aşezământ pentru bătrâni. Am primit Înalta Binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Am găsit înţelegere la Primăria Câmpina care ne-a acordat un teren bun în spatele Autogării şi conform legilor în vigoare, am obţinut avizele şi autorizaţia de construcţie. Dorinţa şi dragostea noastră sunt mari, dar posibilităţile financiare sunt reduse”.
Tocmai de aceea, preotul George Melnic face un apel la bunăvoinţă, pentru că orice donaţie, oricât de nesemnificativă ar părea, va ajuta la împlinirea acestei dorinţe şi la demararea acestui proiect de suflet, atât de necesar pentru comunitate.
APEL
“M-am gândit că astăzi iubirea creştină trebuie manifestată mai ales prin ajutorarea celor aflaţi în nevoi. În Câmpina avem o mare problemă cu bătrânii. Sunt părăsiţi în casele lor, uitaţi de rude şi de prieteni şi nimeni nu pătrunde la ei. Bolile dar mai ales neputinţa şi singurătatea îi macină. Şi astfel am început o lucrare deosebit de curajoasă, construirea unui aşezământ pentru bătrâni. Ridicarea lui necesită însă o sumă ce depăşeşte cu mult posibilităţile noastre, în jur de 500.000 euro, însă nu trebuie să ne speriem. Orice donaţie, cât de mică, ne poate ajuta.” (Preot George Melnic)


Datele bisericii sunt:
Parohia Sfântul Mucenic Dimitrie, Str. Orizontului nr. 1B, Câmpina, Jud. Prahova
Cont LEI: RO65RNCB0208124976000001

O asociaţie umanitară va funcţiona în cadrul Spitalului Voila

Zilele acestea, Spitalul Voila se pregăteşte să pună bazele unei asociaţii umanitare la care spitalul va avea calitatea de membru fondator. Aici se va lucra pe bază de voluntariat, iar cei care vor susţine întreaga activitate vor fi chiar cadrele medicale ale spitalului. Asociaţia va fi finanţată din donaţii şi sponsorizări.
Cu aprobarea Consiliului Local, Spitalul Voila a preluat în administrare Pavilionul 19, care va servi scopului acestei noi asociaţi, care are următoarele obiective principale:
- organizarea de activităţi pentru persoanele cu probleme psihice, în special pentru copii, adolescenţi şi bătrâni, activităţi care să ajute aceste categorii de persoane la integrarea în societate,
- consilierea persoanelor cu probleme de integrare de către personal specializat,
- diversificarea serviciilor medicale şi creşterea gradului de implicare a personalului medical în activităţi suplimentare, cum ar fi sprijinul acordat persoanelor care suferă de autism sau care au diverse dependenţe. F.C.

Două noi cabinete medicale în Policlinica Spitalului Municipal

Ambulatoriul integrat al Spitalului Municipal (noua denumire a Policlinicii) se va îmbogăţi cu două noi cabinete medicale. Este vorba despre un cabinet de pneumologie, care s-a deschis recent şi funcţionează în spaţiul Cabinetului de chirurgie, şi despre un cabinet de nefrologie (unde vor fi tratate bolile de rinichi), ce va fi deschis în săptămânile următoare. Cabinetul de pneumologie va funcţiona în intervalul de timp 15.00 – 18.30, adică după terminarea programului personalului medical din cabinetul de chirurgie. El va fi deservit de dr. Elena Dumitrescu şi de as. Ernestina Rotaru. De menţionat că la “pneumologie” nu se vor trata decât bolile de plămâni excluzând tuberculoza, pentru această boală letală (dacă nu este tratată la timp), funcţionând, în continuare, cabinetul TBC al Spitalului Municipal, situat pe pe strada Vasile Alecsandri (“strada pompierilor”), cabinet ce nu face parte, aşadar, din Ambulatoriul spitalului. Înfiinţarea acestor două cabinete a fost posibilă şi datorită unui program cu fonduri europene destinat a moderniza Policlinica. “Recent, s-a deschis cabinetul de pneumologie al Ambulatoriului Spitalului Municipal, care are contract cu Casa Judeţeană de Sănătate. Funcţionăm în fiecare după-amiază, între 15.00 şi 18.30, în cabinetul de chirurgie, după ce acesta din urmă îşi termină programul. Facem o serie largă de consultaţii şi examene medicale de specialitate: spirometrie, spirogramă cu test de bronhodilataţie etc. Pacienţii trebuie să se prezinte cu bilet de trimitere de la medicul de familie, în caz contrar consultaţia şi eventuale examene de specialitate urmând a fi plătite. De obicei, nu lucrăm pe sistem de programare, toată lumea care apelează la noi fiind rezolvată în timp util. Asta nu înseamnă că, dacă cineva ţine neapărat, nu-şi poate face o programare telefonică la biroul Triaj. În orice caz, noi nu plecăm acasă până nu rezolvăm toţi pacienţii. Ţin să pecizez aici că, în curând, vom deschide în Ambulatoriu şi un cabinet de nefrologie, intenţia conducerii spitalului nostru fiind clar în direcţia diversificării servicilor medicale, mai ales având în vedere că Spitalul Municipal deserveşte o zonă întinsă, cu peste 150.000 de locuitori”, ne-a declarat medicul Elena Dumitrescu, director medical şi purtător de cuvânt al unităţii. A.N.   

Oraşele Câmpina şi Urlaţi, folosite ca exemple pentru ilustrarea rezultatelor utilizării fondurilor europene

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management, derulează în perioada 1 octombrie 2012 – 10 iunie 2013 o campanie de promovare a proiectelor finanţate prin Regio - Programul Operaţional Regional 2007 – 2013.
Astfel, marţi, 14 mai, după o scurtă prezentare a stadiului implementării programului Regio la nivel naţional şi regional, făcută la sediul Consiliului Judeţean Prahova, urmează vizitarea a două proiecte Regio implementate în oraşele Urlaţi şi Câmpina. Proiectele finanţate prin Regio ce vor fi vizitate sunt: “Lucrări de modernizare clădiri, reţele utilităţi, facilităţi de acces şi dotări la Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap, Urlaţi” şi “Modernizare Calea Daciei” în oraşul Câmpina.
Evenimentul din judeţul Prahova face parte din această campanie în care se prezintă rezultatele implementării unor proiecte cu fonduri europene, precum şi valoarea adăugată a acestora în dezvoltarea comunităţilor regionale şi locale. Programului Regio îi sunt alocate 4,4 miliarde de Euro, din care 85% reprezintă contribuţia Uniunii Europene. Obiectivul general al Regio este sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale durabile în regiunile României, atât din punct de vedere economic, cât şi social, prin reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre acestea şi celelalte regiuni ale Uniunii Europene. (F.C.)

Negocierile cu firma Termax au avut un final fericit

Conform unei hotărâri a Consiliului Local din 25 aprilie 2013, aleşii noştri l-au împuternicit pe primarul municipiului Câmpina să facă toate demersurile necesare în vederea încetării contractului cu firma Termax Grup Roman, căreia i s-a concesionat, în anul 2004, pentru 20 de ani, serviciul de asigurare a agentului termic pentru 10 unităţi de învăţământ din Câmpina, licee, şcoli şi grădiniţe. Edilul oraşului i-a invitat la negocieri pe reprezentanţii societăţii Termax, iar aceştia s-au prezentat, într-una din zilele trecute, la sediul Primăriei, pentru a cădea la o înţelegere cu reprezentanţii municipalităţii câmpinene. Chiar dacă discuţiile nu au fost, pe tot parcursul lor, lipsite de tensiune, până la urmă, s-a ajuns la o înţelegere amiabilă în urma căreia ambele părţi s-au declarat mulţumite. “Suntem mulţumiţi de concluziile primei runde de discuţii cu cei de la Termax în vederea încetării contractului. Pretenţiile lor nu sunt exagerate.  Pentru a ne lăsa în continuare utilajele, ei vor numai valoarea rămasă neamortizată după funcţionarea timp de 9 ani a acestor utilaje, valoare care se ridică la circa 22.000 de lei, aşa cum reiese din evidenţele contabile. Conform contractului, în cazul unei rezilieri unilaterale, ar fi trebuit să le plătim daune de 100.000 euro, sumă pe care nu puteam să o plătim decât în urma hotărârii unei instanţe de judecată. De aceea am încercat să cădem la o învoială şi să negociem nu plata acestei sume, ci plata sumei corespunzătoare calculate proporţional cu perioada derulării contractului. Adică, dacă s-a derulat aproape jumătate din perioada contractual, să plătim aproape jumătate din această sumă. Am convenit ca, pentru cei 9 ani scurşi de la începerea contractului, să plătim doar 55.000 de euro. În acest fel, nu mai ajungem la judecată, caz în care hotărârea Consiliului Local ar fi fost suspendată, iar concesiunea către Termax ar fi continuat până la darea unei soluţii favorabile nouă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. S-a încheiat un proces-verbal de negociere care va fi supus Consiliului Local, după care vom rezolva pe cale amiabilă încetarea contractului de concesiune cu firma Termax. Subliniez încă o dată, pretenţiile lor au fost rezonabile, mai ales că am fi putut, dacă se ajungea la un proces, să plătim chiar 100.000 de euro, cât reprezenta clauza de reziliere”, ne-a declarat viceprimarul Ion Dragomir, unul dintre participanţii la negocieri. E foarte bine pentru municipalitatea noastră că s-a ajuns la o înţelegere amiabilă, mai ales că ar fi fost greu să convingem vreo instanţă de judecată că putem fi absolviţi de plata sumei cuprinsă în clauza de reziliere. Principalul iniţiator al proiectului de hotărâre al rezilierii contractului cu Termax, consilierul liberal Rodica Papuc, nu a fost invitat la negocieri, chiar dacă şi-ar fi dorit acest lucru. Cu toate acestea, doamna consilier a declarat recent că “deşi m-am simţit un pic marginalizată, important e rezultatul, iar eu sunt foarte bucuroasă, pentru că, în acest fel, nu ne vom mai bate joc de banul public. Mai erau încă 11 ani de contract şi sunt convinsă că am făcut o economie de 35 de miliarde de lei.”  A.N.