08 ianuarie 2013

Astăzi sărbătorim ZIUA MUNICIPIULUI CÂMPINA

Astăzi, 8 ianuarie 2013, de la orele 11.00, va avea loc, la Casa Tineretului, un eveniment cultural deosebit, care va marca aniversarea celor 510 ani de atestare documentară a municipiului Câmpina, la care sunt invitați oficialități, istorici,  personalități ale municipiului, foști primari etc.
Oraşul cu cel mai senin cer, oraşul râvnit de personalităţi marcante ale culturii române, îşi serbează la data de 8 ianuarie ziua.  O zi a comunităţii câmpinene, comunitate care,  la aniversarea celor 510 ani de existenţă, atestată istoric, îşi aduce contributia  zi de zi la înflorirea unui oraş al tinereţii fără bătrâneţe.
Fie ca această dată să însemne pentru fiecare dintre noi un prilej de a ne reaminti de cei care au contribuit la ridicarea spirituală a acestei comunităţi, de a aprecia moştenirea înaintaşilor şi de a conlucra la dezvoltarea continuă a Câmpinei.

PROGRAMUL MANIFESTĂRII

Imnul  Câmpinei “Dor de acasă” – Mihai Constantin
Mesajul Primarului Municipiului Câmpina –  Ing. Horia Laurenţiu Tiseanu
Lansarea “Anuarului Societăţii de Ştiinţe Istorice” Filiala Câmpina 2012
        Prezintă Prof. George Râncu
“Călători străini în Câmpina jumătatea sec. XVIII – jumătatea sec. XIX”
        Prezintă Prof. Gh. Modoianu
“Amintiri din comunism”
        Prezintă Prof. Alin Ciupală
“Câmpina lui Grigorescu şi Hasdeu”
        Prezintă Dr. Jenica Tabacu
Expoziţie de carte “Apariţii editoriale ale autorilor campineni în 2012”
        Prezintă Liliana Ene
Lansarea albumului fotografic “Câmpina, bătrânul târg îmbracă haine noi”
        Prezintă Şerban Băleanu
Lansarea DVD “Câmpina azi” – proiecţie
        Prezintă Cristina Vochin Neculai
Scurt program artistic

Consiliul Local “a îngheţat” taxele şi impozitele locale pentru acest an

Aşa cum anunţaseră, încă dinaintea Sărbătorilor de Iarnă, liderii USL Câmpina, alianţă ce reprezintă, în prezent, vârful de lance în legislativul municipal (unde, împreună cu PP-DD Câmpina, formează o majoritate confortabilă, de 12 consilieri municipali), taxele şi impozitele locale din acest an nu au fost mărite, ele rămânând la nivelul avut în anul precedent. Se ştie  că taxele şi impozitele locale trebuie reactualizate, din trei în trei ani, cu rata inflaţiei. Pentru că în anul 2011, administraţia PDL a municipiului din acea vreme a mărit abuziv taxele şi impozitele locale cu 20%, cea mai mare creştere a unei fiscalităţi locale la nivelul întregii ţări, reprezentanţii locali ai PSD şi PNL au hotărât să nu majoreze dările câmpinenilor în anul în curs, mai ales ţinând cont de faptul că nu am ieşit din criză, iar pe vreme de criză, pentru a se încuraja revigorarea economiei, nu se măreşte fiscalitatea. Probabil că în 2014, având în vedere necesitatea plăţii ratelor la creditele bancare pentru investiţii publice accesate de Câmpina în ultimii ani, nu este exclusă o creştere a acestor impozite, dar până atunci este important de ştiut că nu vom scoate mai mulţi bani din buzunare pentru a ne plăti impozitele pe locuinţe, pe terenuri, pe maşini etc. Aşadar, la ultima lor şedintă din anul 2012, aleşii câmpinenilor au decis “să îngheţe” impozitele şi taxele locale pentru acest an la valorile practicate în anul precedent. Proiectul de hotărâre privind taxele şi impozitele locale pentru 2013 a fost iniţiat de primarul Horia Tiseanu, singurul abilitat de Legea administraţiei publice locale să întocmească acest act normativ cu putere de lege locală. În expunerea de motive a proiectului său, edilul-şef al oraşului şi-a exprimat un punct de vedere contrar celui susţinut de liderilor locali ai PSD şi PNL, care consideră că indexarea cu rata inflaţiei a impozitelor şi taxelor locale, sugerată şi permisă de o recentă ordonanţă a actualului guvern, nu este întemeiată dacă o raportăm la realităţile economico-financiare ale Câmpinei, în condiţiile în care creşterea din 2011 acoperă inflaţia ultimilor ani. Horia Tiseanu rămâne în continuare afectat de faptul că nu mai poate conduce autoritar municipiul, aşa cum s-a întâmplat în mandatul precedent, când organizaţia municipală a PDL avea în Consiliul Local o majoritate zdrobitoare, legislativul municipal de atunci fiind practic la picioarele edilului-şef. Concret, în expunerea de motive la care am făcut referire, Tiseanu a propus menţinerea vechilor valori ale fiscalităţii locale, dar nu a uitat să menţioneze că “propunerea de menţinere a impozitelor şi taxelor locale la nivelul anului 2012 nu acoperă şi inflaţia estimată pe ultimele 24 luni, inflaţie care, în mod firesc, ar fi condus la majorarea impozitelor şi taxelor locale.” Cunoscând că actuala majoritate miniparlamentară format din USL şi PP-DD îi este ostilă şi bănuind că o eventuală propunere de majorare a dărilor locale din acest an ar fi picat la vot, lucru ce i-ar fi afectat serios imaginea de prim demnitar al oraşului, primarul a ţinut să facă precizarea de mai sus în proiectul său de hotărâre, dar a propus cuminte îngheţarea impozitelor şi taxelor locale din 2013, chiar dacă poate şi-ar fi dorit contrariul. Pentru unele categorii de populaţie, au fost păstrate facilităţile acordate în anul care a trecut. Cea mai importantă dintre acestea rămâne bonificaţia de 10% acordată persoanelor fizice pentru plata integrală (deci aferentă întregului an în curs), a impozitelor pe clădiri, pe terenuri sau pe autovehicule, dacă această plată se va face până la 31 martie 2013. Propunerea primarului, ca şi persoanele juridice să beneficieze de această bonificaţie, a fost respinsă de actuala majoritate a Consiliului Local. Cetăţenii de onoare ai municipiului beneficiază, în continuare, de scutirea de la plata impozitului pe locuinţa de domiciliu şi pe terenul aferent acesteia. La fel şi câmpinenii soţ şi soţie care au împlinit 50 de ani de căsnicie. Acordarea ultimelor două scutiri amintite se va realiza în baza  cererilor, cu condiţia ca la data cererii să nu înregistreze restanţe la plata impozitelor şi taxelor locale. Precizăm, de asemenea, că pentru aceste scutiri, se menţin regulamentele de acordare. Astfel, dosarul pentru acordarea scutirii la plată trebuie să cuprindă: - cererea prin care se solicită scutirea de la plata impozitului pe clădire şi pe terenul aferent clădirii trebuie făcută de către proprietar şi numai pentru locuinţa de domiciliu şi pentru terenul aferent locuinţei de domiciliu; - copie de pe buletin/carte de identitate a solicitantului (soţ şi soţie); - copie a Hotararii de Consiliu Local privind acordarea titlului de cetatean de onoare, în cazul facilităţii respective; - copie a certificatului de căsătorie pentru beneficiarii de facilităţi acordate pentru implinirea a 50 de ani de căsătorie. Cererea prin care se solicită acordarea scutirii va fi însoţită în mod obligatoriu de documentele enumerate mai sus. De asemenea, persoanelor care, până la 31 martie 2013, îşi achită integral obligaţiile fiscale restante din 2012, li se vor anula majorările de întârziere. Pentru contribuabilii persoane fizice vor fi anulate taxele şi impozitele restante sub plafonul de 40 lei, înregistrate la 31 decembrie 2013. Agenţii economici care nu şi-au reevaluat clădirile în ultimii trei ani vor plăti un impozit pe clădiri de 10% (faţă de un nivel normal de 1,5%). Cei care nu au făcut acest lucru în ultimii cinci ani, vor plăti un impozit triplu. Aceste avantaje fiscale, vor fi compensate în bugetul local pe anul 2013 prin creşterea gradului de colectare a veniturilor proprii atât de la populaţie, cât şi de la agenţii economici. A.N.

Atmosferă încinsă la ultima şedinţă a Consiliului Local din 2012

Pătrunşi de ţâfnă şi de un spirit belicos mai mult decât de spiritul Crăciunului, aleşii noştri s-au contrat cu multă “dăruire” la ultima şedinţă din anul 2012, desfăşurată cu câteva zile înaintea Naşterii Mântuitorului, sărbătoare pe care creştinii, de obicei, se arată doritori a o întâmpina cu pace, linişte sufletească şi altruism. De obicei, dar nu şi de astă dată. Creştinii obişnuiţi, dar nu şi consilierii noştri municipali.
Cum obiceiurile mai au şi excepţii, iată că una dintre ele a trebuit să se numească şedinta ordinară din 18 decembrie 2012 a miniparlamentului câmpinean, cea care ar fi trebuit să încheie activitatea legislativului municipal din anul trecut, pe care unii mai obişnuiau să o denumnească (ţineţi-vă bine!), chiar festivă. O şedinţă festivă în care, în cel mai festiv mod, s-au împărţit cu dărnicie în stânga şi-n dreapta (mai mult, într-o anumită stângă şi într-o anumită dreaptă), ologeli colegiale. Doamne, iartă-i, că n-au ştiut ce fac! Poate că judecăm noi prea lejer lucrurile, fiindcă lumea e într-o continuă schimbare, dar parcă prea ne-au obişnuit aleşii noştri ca ultima şedinţă din an a Consiliului Local să se desfăşoare într-o atmosferă mai destinsă, mai senină, cu proiecte trecute mai uşor, multe dintre ele cu unanimitate de voturi, fără dezbateri încinse, totul în aşteptarea pupăturilor şi urărilor din finalul întâlnirii, întărite prin ciocnirile paharelor cu şampanie.
Nu a fost şi cazul şedinţei legislativului municipal din decembrie 2012, în care a domnit o atmosferă de încrâncenare ce a făcut ca adunarea să semene cu cele mai disputate întruniri ale aleşilor locali din timpul anului. Nici frumoasele colinde cântate, la începutul şedinţei, de trei studenţi de la Teologie nu au reuşit să-i “pacifice” pe consilieri. Reamintim cititorilor noştri că miniparlamentul Câmpinei este dominat de alianţa formată din USL şi PP-DD, care numără 12 consilieri, opt fiind de la USL (PSD-5, PNL-3), iar patru, de la “poporenii lui Dan Diaconescu”.
Cum românii ştiu să facă politică doar într-un mod extrem de pătimaş, cu o patimă oarbă, atmosfera de gherilă politică din Consiliul Local s-ar putea spune că are la origini modul autoritar în care primarul Horia Tiseanu a condus legislativul local în mandatul trecut, când dispunea de o majoritate zdrobitoare în acest for, perioadă în care vocile opoziţiei de atunci (PSD şi PNL), nu erau luate în seamă decât pentru păstrarea aparenţelor unor dezbateri democratice. În mandatul precedent, mandatul Tiseanu 2, majoritatea în Consiliul Local era formată din cei 11 consilieri PDL (susţinuţi adesea de cei doi consilieri PIN). Pedeliştii aveau atunci în mâinile lor pâinea şi cuţitul, dar nu au fost deloc dornici să împartă măcar câteva bucăţele din pâinea puterii locale şi consilierilor din partidele din opoziţie, ajunse astăzi la putere.
Până la recentele alegeri locale, pedeliştii făceau legea în legislativul câmpinean şi multe proiecte ale consilierilor PSD şi PNL, aflaţi, la vremea aceea, în opoziţie, nu aveau sorţi de izbândă decât atunci când erau pe placul pedeliştilor conduşi de Horia Tiseanu. Acum cei de la USL, ajunşi în fruntea bucatelor şi a Consiliului Local, simt nevoia să se răzbune şi ei un pic şi să-i marginalizeze pe cei de la PDL în aceeaşi manieră în care au fost şi ei trataţi de pedelişti în mandatul precedent. Consilierii lui Tiseanu îşi strigă nedreptatea, invocând faptul că ei nu au condus atât de autoritar  municipalitatea când aveau toată puterea de partea lor. Cei de la USL susţin însă contrariul şi sunt intransigenţi cu multe dintre proiectele iniţiate de primar, pe care le pică fără a clipi.
Aşa s-a întâmplat şi în ultima şedinţă a aleşilor câmpineni din 2012, când mai multe amendamente şi proiecte de hotărâre ale lui Tiseanu au căzut la vot. Astfel, la dezbaterile proiectului privind ultima rectificare a bugetului local pe 2012, propunerea primarului ca Spitalului Municipal Câmpina şi Spitalului de Psihiatrie Voila să le fie alocate 200.000 lei, respectiv 50.000 lei, a fost respinsă,  majoritatea consilierilor hotărând ca Spitalul Municipal să primească 150.000 lei, iar Spitalul Voila să nu primească niciun ban, cum s-a cerut printr-un amendament al viceprimarului Ion Dragomir. Argumentele  viceprimarului s-au bazat pe faptul că cei 150.000 de lei acordaţi Spitalului Municipal reprezintă un sprijin financiar suficient, iar Spitalul Voila nu are nevoie de niciun ajutor financiar câtă vreme contul acestui spital este plin mereu cu sume importante, rezultat al unui management eficient practicat de directorul acestei unităţi spitaliceşti. Consilierii actualei majorităţi din Consiliul Local sunt hotărâţi (au afirmat-o de multe ori), să chivernisească fiecare bănuţ din vistieria oraşului, orice cheltuială din bugetul local fiind selectată şi analizată pe toate părţile. Primarul a propus, de asemenea, ca firmele câmpinene să beneficieze în acest an de un bonus de 10% (întocmai ca persoanele fizice), dacă persoanele juridice îşi vor plăti, pentru tot anul, impozitele pe clădiri şi maşini până la 31 martie 2013. Nici această propunere nu a trecut, reprezentanţii coaliţiei majoritare fiind de părere că, în prealabil, se cuvine a fi realizat un studiu de  oportunitate şi de impact, pentru a se vedea ce urmări ar putea avea măsura asupra veniturilor ce se vor realize la bugetul Câmpinei. Discuţiile s-au aprins încă de la începutul şedintei, când s-a propus discutarea a două rapoarte, unul al Poliţiei Locale, iar celălalt,  al Spitalului Municipal.  Din start, cel mai ostil acestor rapoarte s-a arătat consilierul liberal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ şi sănătate, care a afirmat că aceste documente nu ar trebui discutate niciodată în plenul Consiliului, deoarece “conducerile celor două instituţii trebuiau să vină şi să ne prezinte în scris situaţiile solicitate la şedinţa de luna trecută, nu acum, când au văzut că nu le mai merg treburile.” Consilierul liberal Daniel Ioniţă, preşedintele Comisiei de administraţie publică, a arătat şi el că rapoartele nu răspund solicitărilor înaintate de Consiliul Local instituţiilor respective, ai căror şefi au fost interpelaţi în urmă cu aproape două luni, solicitări care trebuiau prezentate în scris în şedinţa din luna noiembrie 2012. 
Discutarea rapoartelor în finalul şedinţei, la punctul Diverse, a fost respinsă şi de către consilierul social-democrat Gheorghe Tudor, motivaţia principală fiind aceea că rapoartele respective puteau modifica anumite prevederi bugetare. În atmosfera adunării se înstăpânise o tensiune tăcută. Reprezentanţii actualei puteri din legislativul local se arătau intransigenţi în apărarea autorităţii celui mai înalt for deliberativ al municipiului. Revenind cu alte argumente, Florin Frăţilă a declarat următoarele: “Solicit directorilor celor două instituţii să ne prezinte în scris, luna viitoare, toate solicitările noastre. Fac această interpelare acum, în plenul Consiliului, deoarece ni s-a reproşat că nu i-am interpelat în plen, ci numai la nivelul unor comisii de specialitate. Ca să se înţeleagă că nu suntem la circ, ci în Consiliul Local.” Îndârjirea lui Frăţilă şi a altor consilieri din alianţa USL – PP - DD a făcut ca directorilor celor două institutii să nu li se mai dea cuvântul  în plenul şedintei, rămânând  ca, la şedinţa următoare a consilierilor, din această lună, ei să se prezinte cu rapoarte mai bine făcute şi mai la obiect. Florin Frăţilă a pledat pentru o mai judicioasă cheltuire a banului public, criticând fondurile prea mari alocate de la bugetul local Grupului Tehnic Energetic (în derularea unui proiect cu finanţare guvernamentală), dar mai ales Spitalului Municipal, “unde s-au făcut achiziţii aberante, la preţuri mult mai mari decât cele practicate în mod obişnuit. Noi vom aloca, în continuare, sume importante spitalelor, pentru că nu vrem să sufere actul medical, dar managerii acestor spitale trebuie să ştie că, aşa cum solicită bani publici pentru funcţionarea unităţilor, trebuie să şi dea socoteală pentru felul în care îi cheltuie, pentru cum manageriază spitalele.” Susţinerile lui Frăţilă au fost întărite de consilierul social-democrat Călin Tiu, medic chirurg la Spitalul Municipal, care a evidenţiat faptul că spitalul a achiziţionat, în anumite perioade, cartofi cu de trei ori preţul normal, iar pe stoc sunt exagerat de multe instrumente medicale, cum ar fi canule rectal, care ar asigura necesarul pentru mulţi ani de-acum încolo, achiziţiile respective fiind făcute fără discernământ. Ultimele sale înfrângeri din Consiliul Local i-au lăsat un gust amar edilului-şef. Decepţionat profund, acesta şi-a retras un proiect de la dezbateri, moment în care şi-a exprimat încă o dată nemulţumirea în legătură cu faptul că majoritatea USL – PP-DD îi pică fără niciun motiv proiectele. El a declarat, totodată, că nu crede că, pe viitor, are vreun rost să mai iniţieze proiecte de hotărâre. Intr-o ulterioară conferinţă de presă organizată la sediul PDL Câmpina, Tiseanu s-a plâns jurnaliştilor de faptul că “alianţa majoritară USL – PP - DD din Consiliul Local acţionează într-un mod discreţionar, incalificabil, consilierii actualei puteri blocând fără niciun temei atât proiecte iniţiate de mine, cât şi de ceilalţi consilieri PDL, doar pentru ca primarul oraşului sau PDL Câmpina să nu aibă o imagine bună în ochii alegătorilor locali. Mi-e teamă că, dacă lucrurile vor continua astfel, am putea asista la o adevărată dictatură a alianţei USL – PP-DD în administraţia publică a oraşului.” Reacţia primarului dovedeşte încă o dată că politicienii noştri sunt incapabili să înveţe din greşelile trecutului. A.N.
 

Primarul Horia Tiseanu: „Oamenii nu ne-au ales ca să ne certăm între noi, ci pentru a face cât mai multe lucruri bune pentru ei”

- Cum aţi petrecut trecerea în anul 2013?
- Am stat la Câmpina, am petrecut liniştit. De obicei nu plec în altă parte, din două motive. În primul rând, îmi place să mă odihnesc cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi în al doilea rând vreau să fiu alături de câmpineni la trecerea dintre ani. La fel am făcut şi acum, cu ocazia spectacolului care a fost organizat de către Primărie şi Consiliul Local şi, bineînţeles, a focului de artificii de la ora 24.
- Ce gânduri… administrative, să zicem, aveţi pentru 2013?
- Sunt un tip optimist de fel. Despre anul 2013 cred că va fi mai greu decât 2012, în sensul că vom avea în continuare o criză financiară foarte serioasă. Totuşi, am încredere că, cel puţin la nivelul municipiului Câmpina, nu vom sta prea rău. Adică veniturile o să se situeze aproximativ la nivelul anului 2012. Ca urmare, vom realiza şi anul acesta câteva lucrări de investiţii, de reparaţii. Bineînţeles, vom asigura - acesta fiind primul lucru pe care trebuie să-l facem - serviciile sociale care ne revin, conform legii. Este vorba de asistenţă socială, stare civilă, evidenţa persoanelor şi aşa mai departe. În ce priveşte dezvoltarea oraşului, aceasta va depinde de buget. Deocamdată nu am răspunsul unor ministere sau al Agenţiei de Dezvoltare Regională cu privire la proiecte cu fonduri europene, pe care le-am înaintat, pentru care am aplicat. Sperăm să fie acceptate şi să continuăm această serie de proiecte cu bani europeni.
- Să le reamintim cetăţenilor aceste proiecte deja demarate.
- Vom continua cu decontaminarea sitului poluat istoric de pe strada Lacul Peştelui, fiind o lucrare de pionierat în Câmpina. Trebuia finalizată în decembrie, dar au fost nişte probleme care nu au depins de firmă. Sunt convins că se va finaliza chiar în prima parte a anului. Alte proiecte cu fonduri europene pe care mă aştept să le realizăm ar fi, în primul rând, reabilitarea ambulatoriului spitalului, a policlinicii. Pentru acest lucru s-a primit scrisoare de la Ministerul Dezvoltării, în sensul că s-a trecut la evaluarea tehnică şi economică, ceea ce înseamnă că finanţarea a fost acceptată. Sperăm să mergem mai departe cu acest proiect, să o reabilităm, să o modernizăm la cele mai înalte cote. Mai departe avem proiectul ce se referă la Centrul de Informare Turistică. N-am mai auzit nimic de el. Părea un pic exotic, cumva, atunci când l-am elaborat. A fost criticat foarte mult din punct de vedere politic şi tratat ca o glumă. Nu este deloc o glumă. Îmi menţin ideea de a realiza acest Centru, pentru un program de finanţare care exista anul trecut cu fonduri europene. Realizarea lui înseamnă că putem include Câmpina într-un circuit turistic, încercând să atragem mai mulţi turişti, posibilitate totodată de a atrage mai mulţi investitori, ceea ce poate duce la crearea unor locuri de muncă. Un alt proiect se referă la baza sportivă din curtea căminului Petrol. Dacă va fi admisă finanţarea acestui proiect, se va realiza o bază sportivă completă, cu sală de sport, piste pentru atletism, stadion, dacă nu cumva îl vom face noi, din fonduri locale. Şi stadionul de peste drum rămâne o ţintă a noastră. Mai există proiectul de extindere a Şcolii Generale B.P. Hasdeu. De fapt, înseamnă realizarea unei săli de sport în cadrul şcolii, plus nişte clase adiacente. Vom mai depune un proiect pentru înfrăţirea municipiului cu localităţi din alte ţări. Apoi, mai există un proiect legat de schimbul de experienţă între tineri, din diferite ţări, fiind foarte util pentru ei. În acelaşi timp trebuie să urmărim ce alte programe de finanţare apar odată cu noul val de fonduri europene. Noi suntem pregătiţi cu nişte studii de fezabilitate. Nu vreau să uit de proiectul pe care nu-l realizăm noi direct, dar va fi cel mai valoros realizat în Câmpina, chiar mai valoros decât Calea Dacia. E vorba de proiectul apă-canal, care va aduce în oraş 16 milioane de euro. E un proiect de anvergură, care va consta în reabilitarea totală a staţiei de epurare, lucrare deja licitată şi realizarea canalizărilor pe multe străzi, în special în cartierul Voila şi Câmpiniţa.
- Ce se întâmplă în relaţia Primăriei cu firma Cast, despre care se ştie că a solicitat, în baza unei facturi, încă 8,9 milioane de lei pentru lucrarea Calea Dacia?
- Probabil că firma Cast ne va da în judecată. Noi am avut două concilieri pentru nişte sume de bani pe care firma le pretinde Primăriei pentru această lucrare. Aşa cum am spus şi altădată, noi nu recunoaştem aceste sume, nu recunoaştem aceste lucrări, pentru că ideea că s-au realizat a venit după ce s-a închis proiectul.
- Legat tot de Calea Dacia, există un raport al corpului de control al MDRT ce ridică semne de întrebare asupra schimbării soluţiei tehnice de lucru la acest proiect şi care subliniază că s-au consumat mai mulţi bani decât ar fi trebuit. Cum comentaţi?
- După părerea mea, aceste controale au fost trimise după ce s-a schimbat puterea politică. Am avut o sancţiune de 5%. Am tăcut din gură şi n-am dat ministerul în judecată la acel moment, pentru că doream să finalizăm proiectul, nedorind să-l blocăm. Atunci am fi câştigat sigur, dar acum nu ştiu dacă vom câştiga, pentru că s-a schimbat puterea politică. Totuşi, părerea mea este că trebuie să dăm Ministerul Dezvoltării în judecată, pentru că mie nu mi se pare corect să ni se aplice acea corecţie de 20%, apărută în urma acelui control. Pe tot parcursul proiectului am discutat cu cei de la minister şi au acceptat schimbarea soluţiei tehnice fără nici o problemă, după care ne trimit control şi spun că schimbarea soluţiei nu se încadrează în nu ştiu ce norme şi, vezi Doamne, trebuie să ni se aplice o corecţie. Trebuiau să aibă de la început acest punct de vedere, nu după ce s-a schimbat puterea politică. Nu e normal să afectăm municipiul Câmpina cu vreo 35 de miliarde de lei vechi pentru o vendetă politică. Chiar nu e normal, indiferent împotriva cui este adresată, împotriva mea sau a altora, să afecteze oraşul cu suma asta de bani. Cu aceşti bani putem realiza multe alte lucruri. 
- În contextul politic actual, cum vedeţi colaborarea în spaţiul majoritar USL al Consiliului Local, având în vedere că faceţi parte dintr-un partid aflat în opoziţie?
- Trăiesc în continuare cu speranţa că cei din USL şi PP-DD vor renunţa la vendeta politică pe care au promovat-o până acum şi vor hotărî în Consiliu pentru binele municipiului. Altfel, o să ducem o luptă surdă, din care vor avea de suferit doar cetăţenii oraşului, societăţile comerciale câmpinene... Şi nu este cazul. Oamenii nu ne-au ales ca să ne certăm între noi, ci ne-au ales pentru a face cât mai multe lucruri bune pentru ei. Vreau încă o dată să atrag atenţia, prin intermediul acestui ziar, că am fost aleşi pentru binele municipiului Câmpina, aşa cum am jurat.
- Ce mesaj le adresaţi câmpinenilor la început de an?
- Îi rog să aibă încredere în noi, presupunând că de-acum înainte vom lua hotărâri pozitive pentru oraş. Vom încerca să gestionăm cât se poate de bine bugetul municipiului, pentru a avea cât mai multe realizări în 2013. Şi îi rog pe câmpineni să ne  fie alături, pentru că noi, în conducerea oraşului, nu putem face mare lucru fără ei. Dacă ne ajutăm unii pe alţii, vom putea să rezistăm în această criză financiară. 
Carmen NEGREU

Câmpinenii au participat în număr mare la spectacolul de Revelion

La cumpăna dintre ani, Consiliul Local, Primăria şi Casa Tineretului au organizat un spectacol în aer liber, pe o scenă amplasată în Centrul Civic, în apropierea părculeţului cu Monumentul Eroului Necunoscut, aşa cum s-a întâmplat la toate revelioanele ultimului deceniu. Organizatorii au pregătit câteva surprize menite a crea o atmosferă specială de sărbătoare în ultima noapte a anului 2012. Invitaţii speciali au fost Anna Lesko si Keo. Frumoasa moldoveancă a urcat pe scenă în jurul orei 22.15, incingând atmosfera şi prin melodiile sale, dar parcă ceva mai mult  prin coregrafia minirecitalului ei. Mai direct spus, prin mişcările trupului ei bine clădit, uşor lascive, mişcări prin care s-a sincronizat de minune cu cele două apetisante balerinele ce o însoţesc permanent, în toate turneele. Piesa de rezistenţă a fost ultimul său hit, „Ia-mă”, lansat nu cu mult timp în urmă. „Ia-mă de mână şi taci, am să-ţi spun eu ce să faci”, le-a cântat basarabeanca celor aproape 1000 de câmpineni veniţi să o vadă şi să o admire pe cea care a devenit, de mai mulţi ani, una dintre cele mai sexi prezenţe din showbiz-ul românesc. Înaintea ei a cântat Adrian Ticală, iar după ea, au evoluat Keo si Skizzo Skillz. După mesajul primarului Câmpinei, Horia Tiseanu, care s-a adresat spectatorilor, aproape de miezul nopţii, printr-o alocuţiune de cinci minute, cei prezenţi s-au putut bucura, începând cu primele secunde din 2013, de tradiţionalul foc de artificii, care a marcat trecerea dintre ani şi care a durat aproximativ 15 minute. Mulţimea adunată în faţa scenei a fost la fel de pestriţă ca şi în alţi ani, fiind formată din copii, tineri, adulţi, dar şi persoane vârstnice. Trei generaţii adunate împreună de dorinţa sărbătoririi începutului de an nou prin bucurie şi urări de bine şi de bun augur. S-a cântat şi s-a dansat alături de artiştii preferaţi. Au fost însă destui cei care s-au ocupat mai mult cu golirea sticlelor de băuturi alcoolice, decât cu dansul pe ritmurile muzicii oferite. Un lucru insolit şi demn de salutat l-au reprezentat măştile veneţiene cu care au ţinut să fie prezente câteva câmpinence misterioase şi atrăgătoare, care ar putea lansa, prin gestul lor, o adevărată modă, la viitoarele spectacole publice de Revelion din centrul municipiului. Suma alocată, anul acesta, evenimentului de către Consiliul Local a fost de 88.500 lei, sensibil mai mică decât finanţările din anii precedenţi, care depăşeau cu mult 100.000 de lei, nemaivorbind de faptul că, în anii de dinaintea crizei economice, bugetul alocat evenimentului se apropia uneori de 200.000 de lei (2 miliarde de lei vechi). A.N.

Concertul lui Ştefan Bănică de la Casa de Cultură a electrizat asistenţa

La sfârşitul anului trecut, localnicii iubitori de rock au primit un cadou neaşteptat de la Moş Crăciun. Căci numai cu câteva zile înainte de Crăciun, câmpinenii au avut parte de un spectacol muzical electrizant oferit de Ştefan Bănică. Un spectacol care a adus căldura şi atmosfera de Crăciun în inimile şi sufletele spectatorilor prezenţi, un spectacol dedicat el însuşi sfintei sărbătorii prin chiar denumirea lui. Cu câteva zile înainte de sărbătoarea Naşterii Domnului, la Casa de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina a poposit, pentru două ore, Ştefan Bănică. Popularul cântăreţ de blues, country, pop şi rock’n’roll a sosit în oraşul nostru după o perioadă supraîncărcată, de-ar fi să pomenim aici doar de tradiţionalele concerte de la Sala Palatului, intitulate „O noapte de Crăciun cu Ştefan Bănică”, seria acestora fiind începută acum un deceniu.  La concertul de Crăciun de la Câmpina, cei peste 700 de spectatori prezenţi, care au umplut până la refuz sala de spectacole (cea mai mare din judeţ, având o acustică remarcabilă), au putut asculta, pe lângă hiturile binecunoscute, şi cantece de pe noul album al cântăreţului, intitulat “Altceva”. Concertul oferit de Ştefan Bănică, organizat de societatea Neptun Câmpina, a fost unul de caritate. Firma câmpineană nu este la prima acţiune de acest fel, ea implicându-se constant în astfel de spectacole de binefacere, organizate în ultimii ani mai ales cu prilejul Sărbătorilor de Iarnă. Fondurile strânse de pe urma spectacolului au mers pentru a recompensa mai mulţi şcolari merituoşi din şcolile câmpinene (20.000 lei), dar şi pentru a ajuta la modernizarea Secţiei de Pediatrie din cadrul Spitalului Municipal Câmpina (15.000 lei). În debutul spectacolului muzical, au evoluat, în premieră la Câmpina, fetele din trupa Amadeus. A urmat, apoi, premierea în bani a copiilor cu rezultate bune la învăţătură, copii provenind din familii cu o situaţie financiară precară.  Premiile au fost înmânate de către primii demnitari ai oraşului, primarul Horia Tiseanu şi viceprimarul Ion Dragomir. Cecul de 15.000 de lei pentru Secţia de Pediatrie a Spitalului Municipal a fost primit de medicul Maricica Grosu, şefa secţiei amintite. Regalul muzical oferit cu dărnicie de către Ştefan Bănică a încununat un eveniment muzical cu conotaţii sociale ce a împresionat întreaga audienţă, din care au făcut parte numeroase personalităţi locale.A.N.

Două cărţi remarcabile lansate la Biblioteca „Dr. C.I. Istrati”

2012, anul belşugului de carte autentică lansată (două teze de doctorat, lucrări etnofolclorice originale, culegeri de editoriale şi de jurnalism, antologie de poezie, cronică militară, proză scurtă, rondeluri, poeme, monografii, romane, jurnale etc.) marchează strălucit contribuţia câmpinenilor, precum şi a unor autori din Floreşti, Ploieşti şi Bucureşti la dezvoltarea culturii locale.
Obişnuiţi cu dubla, tripla şi penta lansare de carte, câmpinenii au fost surprinşi marţi, 18 decembrie, la Biblioteca „Dr. C.I. Istrati”, de noua formă de prezentare – simultană, a două lucrări semnate de acelaşi autor, prof. dr. Constantin Trandafir.
Prima carte, „O călătorie în imperiu – De la Câmpina la Petersburg”, apărută la Editura Premier, Ploieşti, 2012, 151 p., cu foto color, cuprinde: „Prolog”: „N-am călătorit niciodată peste graniţa scumpei noastre patrii până în anul de graţie 1980”; „14 capitole” dintre care amintim: „Înainte de a porni la drum”, „Plecarea”, „«Fata vrăjită», Ucraina”, „Kievul, «Centrul ortodoxiei ruse”, „Kiev, peisaj şi cultură”, „Riga, mon amour” etc.;  „Addenda”.
A doua carte lansată, „Ion Creangă – Spectacolul lumii”, Editura Premier, Ploieşti, 2012, 205 p., este proiectată după următoarea structură: „Argument”; „Notă pentru volumul de faţă”; „6 capitole”: „Spectacolul receptării”, „Scena literaturii”, „Lumea magică a jocului”, „Lumea în sărbătoare”, „Carnavalul”, „Cultura populară a râsului”; „Note şi comentarii”; „Bibliografie generală”; „Indice de nume”.
Încântat de prezenţa numeroasă a spectatorilor la reuniunea literară şi în special a consilierilor municipali, a autorilor de cărţi, precum şi a celor 17 elevi răsplătiţi cu „Burse de merit” de către corporaţia Tenaris, scriitorul Florin Dochia a prezentat lectorii activităţii: prof.dr. Christian Crăciun, prof.dr. Cristina Dinu, prof.dr. Gh. Luncă şi a făcut câteva aprecieri critice legate de volumele lansate: „Cele două cărţi ale d-lui profesor Constantin Trandafir, fac parte din setul celor 15 lucrări, apărute în anul 2012, cu autori câmpineni (...). Impresia mea este că avem de-a face cu o construcţie de cea mai bună proză de călătorie. Componenta estetică este foarte importantă. Avem de-a face cu un foarte bun povestitor, ceea ce leagă firesc cele două cărţi. Totul porneşte şi decurge ca o poveste”.
Sincer, dar şi cu rafinament intelectual, dl. Christian Crăciun a precizat: „Deşi suntem pe poziţii politice total diferite, în domeniul literar vorbim aceeaşi limbă şi ne stimăm reciproc. Principala caracteristică a operei este didacticismul, în sens bun al cuvântului, nu peiorativ. Prin didactic înţeleg arta de a explica. Meritul cărţii constă în plăcerea, voluptatea lecturii. Adoptă o analitică a receptării, o metodă modernă foarte utilă, folosită cu succes şi de Nicolae Manolescu. Autorul aduce punctul său de vedere. Creangă tinde să devină un scriitor ermetic, intraductibil. Creangă este un autor extrem de dificil”.
Cu eleganţă, d-na Cristina Dinu şi-a exprimat bucuria participării la o lansare importantă de carte şi a arătat că „generaţia tânără minimalizează actul culturii. O carte nu face altceva decât să ne bucure. Există o profundă legătură între cele două cărţi. O călătorie pentru sine, o călătorie pentru cunoaştere”.
În acelaşi ton, dl. Gh. Luncă a făcut unele aprecieri legate de activitatea publicistică a prof. C-tin Trandafir, cu referiri asupra tezei de doctorat a autorului (Paul Zarifopol).
Cu vocea uşor voalată – datorită, probabil, unei laringo-faringite, pe care a tratat-o cu umor subtil – C-tin Trandafir a mulţumit organizatorilor: Consiliului Local, prin Marian Dulă, Bibliotecii Municipale, d-nei Liliana Ene, Casei de Cultură, d-lui Florin Dochia. De asemenea, acesta a mulţumit celor trei lectori „pentru excelentele cuvinte”. „Am scris cărticica în anul 1980 – mărturiseşte, în încheiere, autorul – jucându-mă. Este un jurnal de călătorie în URSS. (...) Am văzut opera lui Creangă ca un spectacol al lumii. Noi suntem actorii, iar sus este regizorul. Spectacolul este o sărbătoare”.
În aplauzele prelungite, moderatorul Florin Dochia a oferit, din partea colegiului redacţional al „Revistei Noi”, Diploma de Onoare criticului şi istoricului literar Constantin Trandafir, pentru contribuţia deosebită la realizarea publicaţiei respective.
Ultima lansare din 2012 s-a încheiat cu o sesiune de autografe şi cu un bogat bufet suedez. 

Theodor MARINESCU
Theodor MARINESCU

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

A-ţi aminti pentru a avea ce povesti

Teoretic şi proletar, orice viaţă ar merita a fi povestită însă practic doar puţine au un conţinut demn de a fi transcris şi mai puţine vieţi fiind memorabile. Aceasta depinde, evident, şi de talentul de povestitor pe care îl are memorialistul. “Ce urâtă trebuie să fie viaţa ălora care n-au, ca noi, oameni care să vorbească, cugetă. Dacă povesteşti, e ca şi când ce s-a întâmplat se petrece de mai multe ori.”1 Povestaşul este cel ce spune deapănă ficţiunea însă, de multe ori realitatea, ştim bine, bate ficţiunea. Memoriile lui Neagu Djuvara2 sunt decupate în patru mari capitole, criteriul fiind cel cronologic şi, geografico-politic, în funcţie de cele trăite de autor : Refugiat politic în Apus 1948-1961, În Africa subsahariană 1961-1984, Intermezzo la Paris 1984-89, Şocul întoarcerii în ţară (după 1990).  Ceea ce ne-a fascinat a fost lungul interval pe care neobositul nostru povestitor l-a petrecut în Republica Niger (a nu se confunda cu Nigeria!). Ne întrebăm naivi dacă autorităţile acestei ţări au idee de serviciul pe care l-a facut Neagu Djuvara Nigerului, căci el înfaţişează o imagine nuanţată dar plină de savoare şi har. Suntem siguri ca autorităţile nigeriene nu ar fi foarte bucuroase să afle micile critici şi înţepături pe care un spirit atent precum românul Neagu Djuvara le remarcă şi reţine căci complexele de inferioritate articulate în jurul imaginii ţărişoarei nu ne bântuie, în mod cert, numai pe noi. Autorul precizează în mai multe rânduri că statul nigerian nu-i mai plăteşte de mulţi ani nici măcar mica pensie care i-ar datora-o şi, uneori, spre sfârşitul vieţii începi să-ţi aduni cu minuţie anii munciţi. Neagu Djuvara are har de povestitor înnăscut, îmbinând oralitatea cu precizia faptului atestat istoric, el însuşi fiind de formaţie istorică. Din fericire cele două ocupaţii (cea de istoric şi cea de scriitor) sunt înrudite. Scriitorul o ia bătrâneşte la vale şi face o adevărată radiografie a acestei ţări trecând de la compoziţia etnică (noi, europenii, avem impresia că toţi africanii sunt negri şi cu asta basta uitând marea lor diversitate etnică- dar, tristă consolare, şi ei procedează identic precum albii care toţi sunt anassara, o deformare a termenului de nazarinean, creştin) condiţia femeii în societate şi poligamia musulmană, obiceiurile, limbile, rivalităţile etc. Cum naţiunea română nu a avut nici o tangenţă cu procesul de colonizare a lumii întreprins de puterile occidentale în secolele trecute nu există o literatura specifică cum este cazul în culturile popoarelor care s-au aruncat în această aventură de aceea mărturia lui Neagru Djuvara este cu atât mai pasionantă. Orizontul ne este întredeschis iar Neagu Djuvara se adreseză tot timpul cititorului căci un povestaş are nevoie de o audienţă captată.

Cum se desfăşoară negocierile în Africa? “La africani nu există noţiunea de majoritate care, în cele din urmă, să impună punctul ei de vedere unei minorităţi. Nu. Oamenii se adună, stau la sfat ceasuri, zile, săptămâni, luni de zile- cât o trebui până se împacă toată lumea, până se ajunge la ce numesc ei pe franţuzeşte, cu emfază: consensus. Numai atunci se opreşte palabra. Bine, bine, îmi veţi zice, dar dacă până la urmă totuşi nu se ajunge la consensus? Ei! Atunci există o ultimă soluţie: se omoară.”3 Diferenţele între cele două culturi rezidă şi în semnificaţia tăcerii în societate. “În Africa, atunci când erau adunaţi mai mulţi în timpul unei călătorii ori înainte de o masă sau de o ceremonie, puteau fi momente de tacere care, la mine, stârneau un fel de jenă, de apăsare ca şi când ar fi fost semnul unei lipse sau al unei supărări. Nu era cazul. Era normal. “4
Neagu Djuvara întreprinde şi o comparaţie foarte utilă şi interesantă între sistemul colonial francez pe care românul l-a cunoscut în mod direct şi în profunzime (căci a ajuns la Niamey la un an de la dobândirea/ acordarea independenţei) şi sistemul colonial britanic pe care l-a putut diseca vizitând şi fiind în apropierea Nigeriei, fostă parte a Imperiului Britanic. „Toată zona rodnică a Sahelului au luat-o britanicii, nelăsând francezilor decât o fâşie subţire de ţară unde se mai putea face agricultură. Vedem aici concret care au fost motivaţiile şi metodele celor două principale puteri coloniale ale Europei occidentale : la englezi colonizarea a fost concepută de negustori, iar la francezi de militari.”5 Neagu Djuvara menţionează faptul că alfabetizarea ar fi fost mai extinsă în Africa anglofonă decât în cea francofonă la momentul obţinerii independenţei de către toate aceste state însa acest aspect pozitiv al dominaţiei britanice ar fi antrenat, pe termen lung, consecinţe negative căci a încurajat naţionalismul-separatismul. Cum noile state  nu erau monoetnice, dimpotrivă, lupta pentru supremaţie a fost dură şi a dus la războaie civile peste în Nigeria, India, Kenya, Sudan. Ceea ce uită Neagu Djuvara să întreprindă este o comparaţie între Africa de Sud albă si Algeria franceză, un studiu comparativ ar găsi foarte multe asemănari, suntem siguri.6 Africa Franceză s-a confruntat mai puţin cu astfel de războaie civile deosebit de sângeroase, mult mai sângeroase decât orice război colonial(ist) dar cu o instabilitate politică fără egal (chiar si presedintele nigerian care l-a angajat, Diori Hamani, a suferit aceeasi soarta, fiind alugnat de la putere de un punci militar). O alta deosebire ar consta in faptul ca “englezii au aplicat sistematic lozinca romana divide et impera folosind antagonsimele etnice ca pe o parghie de dominare”7
Cum intotdeauna ne-a interesat sistemul de munca intelectuala a altor scriitor şi istoric nu ne-am putut abţine să nu reţinem mărturisirea simpaticului Neagu Djuvara “Eu trebui s-o mărturisesc, sunt incapabil să ţin fişiere... de vreo patru ori am încercat, am cumpărat cutii, ba metalice, ba de lemn şi sute de cartoane. Am făcut pe ele notări, toate rămase la începutul începuturilor, apoi părăsite. Cutiile zac prin colţuri de biblioteci şi prin pivniţe. Adevăratele mele fişe sunt fiţuici măzgălite pe bucăţele de hârtie, pe foi de agendă, pe dosuri de plicuri, în metrou, în tren, la bucatarie, in pat noaptea- apoi adunate in plicuri uriase din care, scoţându-le îmi trebuie zile şi nopţi şi săptămâni până le orânduiesc cât de cât. E o metodă de o primitivitate medievală...antică...preistorică!” 8 Succesul, târziu, e drept, o recunoaşte chiar el, literar dar şi mediatic al unei personalităţi spirituale de talia lui Neagu Djuvara este unul din semnele (puţine, multe? cine ştie căci cine le poate contabiliza?) de normalitate ale vieţii culturale româneşti căci experienţa de viaţă şi spiritul viu ale lui Neagu Djuvara au îmbogăţit mii şi mii de cititori tineri dornici să descopere o altfel de istorie povestită cu har de un altfel de român. Unul care a fost mereu liber. 
Codruţ Constantinescu

1 Povestaşul de Mario Vargas Llosa, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003
2 Amintiri din pribegie, Humanitas, 2005, 2007
3 Op. cit., pag.213
4 Ibidem
5 Ibidem, pag 168
6 În ambele ţări a funcţionat un sistem politc care acorda drepturi politice în exclusivitate comunităţilor minoritare europene, anglofonă si afrikană în Africa de Sud şi francofonă în Algeria.
7 Op. cit., pag 200
8 Op. cit. pag. 445

Fundaţia “Dr. Dinu” a împărţit cadouri copiilor de la Complexul “Sfânta Filofteia”

Cu două zile înainte de Ajunul Crăciunului, Fundaţia “Dr. Dinu” a jucat rolul lui Moş Crăciun, împărţind numeroase pungi cu cadouri (dulciuri, hăinuţe, cărţi, rechizite), tuturor copiilor din Complexul de servicii comunitare “Sf. Filofteia”, al cărui director este, de câţiva ani, Monica Dobre. Un gest creştinesc, firesc, demn de toată lauda, făcut şi de alte entităţi juridice şi câmpineni mărinimoşi, printre care l-am remarcat pe medicul stomatolog Bogdan Moldoveanu. Aşadar, alături de reprezentanţii Fundaţiei “Dr. Dinu” (cunoscută în oraş în special prin şcoala superioară sanitară postliceală cu acelaşi nume, care pregăteşte azi asistenţi medicali în specializările AMG - asistent medical generalist, şi AMF - asistent medical de farmacie), mai mulţi sponsori au prezenţi în aceeaşi zi, în incinta clădirii de pe Mărăşeşti  nr.38, la sediul instituţiei care, de multă vreme, este casă copiilor cu probleme sociale grave din zona Câmpina şi nu numai. Înainte de împărţirea cadourilor, s-a desfăşurat un program artistic oferit de copiii şi tinerii adăpostiţi şi ocrotiţi în acest complex. Din program nu au lipsit cântece de sezon şi dansuri pe diverse tematici. Complexul “Sf. Filofteia” (denumit, în urmă cu ceva vreme, “Ada Marinescu”),  găzduieşte, în prezent, 30 de copii şi tineri cu vârste cuprinse între  patru ani şi 18 ani.  Sunt copii din tot judeţul Prahova, aflaţi aici ca beneficiari ai unor măsuri de protecţie, de plasament. Unii dintre ei cu poveşti de viaţă extrem de dramatice, deoarece au ajuns aici in urma abuzurilor fizice, psihice şi sexuale la care au fost supuşi de propriii părinţi; în realitate, animale cu trăsături umanoide şi cu înfăţişare aparentă de părinţi. Este un centru mixt, cu 11 fete şi 19 băieţi. După împlinirea vârstei şcolarizării, copiii instituţionalizaţi merg la şcoală. La parterul instituţiei este găzduit un centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi, copii care vin însoţiţi de părinţi sau de asistenţii maternali, fiecare cu situaţia lui specifică. Vin aici copiii cu tulburări de limbaj, autism, cu sindrom Down, dar şi cu alte maladii. Clădirea complexului a fost construită în perioada interbelică, iar istoricul ei nu poate fi desprins de realitatea faptului că în Câmpina au locuit mulţi germani. Aceştia au fost nevoiţi să-şi ridice o şcoală pentru copiii lor, şi astfel a apărut clădirea actualului complex. După finalul Celui De-al Doilea Război Mondial, germanii s-au întors în ţara natală, donând clădirea statului român fără nicio pretenţie. Înainte de Revoluţie, clădirea a găzduit un centru de plasament pentru copii normali. A.N.

Clubul Femina a încheiat anul trecut în sunet de colinde

Consecvente promisiunii făcute la prima ediţie, iniţiatoarele Clubului Femina au organizat în cursul lunii decembrie a anului trecut o nouă întâlnire a membrelor clubului. Într-un cadru de sărbătoare, Clubul Femina a primit colindători - un grup de copii de la şcoala B.P.Haşdeu, pregătiţi de învăţătoarele Adina Săbăgeanu şi Gabriela Dinu.
Glasurile micuţilor colindători au încântat doamnele şi domnişoarele participante cu minunate colinde româneşti, consumaţia şi darurile oferite copiilor fiind asigurate de Asociaţia Pro Câmpina şi Apa Talea.
Emoţionante au fost cuvintele transmise, prin intermediul fiicei sale, de fondatoarea Asociaţiei Pro Câmpina, Irinel Dumitraşcu, aflată departe de casă, ca mulţi dintre români. Aceasta  şi-a exprimat bucuria că întânirile Clubului Femina au continuat şi aprecierea faţă de cele care s-au implicat activ pentru buna desfăşurare a reuniunilor. L.M.