05 martie 2013

Un profesor din Câmpina a făcut o importantă descoperire: cel mai rapid algoritm din lume pentru generarea partiţiilor întregi

Mircea Merca: “Primesc invitaţii la diverse conferinţe ştiinţifice, cele mai multe în SUA, dar nu-mi pot permite să merg, deplasările fiind costisitoare pentru un profesor român”.

Mircea Merca s-a născut în 1969 la Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea „Babeş-Bolyai” în 1991. În 2003 obţine licenţa în Informatică aplicată la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Primind repartiţie guvernamentală pentru municipiul Câmpina, îşi începe activitatea de profesor la fostul Grup Şcolar Industrial de Petrol, actualul Colegiu „Constantin Istrati”, pe care o întrerupe, pentru zece ani, în favoarea domeniului industriei, revenind la unitatea şcolară amintită în 2004. Pasiunea şi mintea sa iscoditoare pentru matematică şi informatică l-au făcut să descopere cel mai rapid algoritm din lume pentru generarea partiţiilor întregi, lucru recunoscut de către prestigioşi oameni de ştiinţă, ceea ce i-a deschis calea în mediile de elită din domeniu. Din păcate, la nivel naţional, performanţele sale sunt prea puţin cunoscute, nefiind mediatizate îndeajuns.

Reporter: Matematică şi informatică, două pasiuni deosebite prin complexitatea domeniilor. De ce v-aţi simţit atras în această zonă a formulelor matematice?
Mircea Merca: Nu ştiu… am simţit, de când eram copil, că asta pot să fac. Mi se părea că depun un efort destul de mic şi obţin un randament mare. Munca la calculator am pornit-o destul de târziu, prin clasa a XI-a. Era înainte de revoluţie. Aveam un singur calculator la liceu. Practic, în facultate a început totul. Atunci am simţit că sunt atras de informatică. Pentru mine, calculatorul a reprezentat un liant între partea discretă a matematicii şi partea de programare. Am considerat întotdeauna că nu pot să fiu un bun informatician, de fapt un bun programator - pentru că asta e partea care mă interesează în informatică - dacă nu ai în spate un suport matematic foarte solid. Pentru că absolut totul se reduce la modelarea fenomenelor naturale, în termeni matematici. Dacă nu ajungi aici, n-ai cum să scrii un program eficient pentru calculator.
Reporter: Aţi pătruns din ce în ce mai mult în tainele informaticii şi ale matematicii, reuşind să descoperiţi lucruri noi. Despre ce este vorba?
Mircea Merca: Am obţinut câteva rezultate interesante în timp ce îmi pregăteam lucrarea pentru gradul I în învăţământ. Am vrut să scriu o lucrare care să nu fie de genul „copy/paste” sau banală. Erau unele idei mai vechi, chiar de dinainte de a pleca de la liceu în ’94. Lucram la nişte relaţii matematice pe care le generam cu calculatorul, dar erau destul de dificil de demonstrat pe o cale clasică. Chiar şi lucrarea de disertaţie pe care am prezentat-o în 2003, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, se baza pe această generare de relaţii matematice cu ajutorul calculatorului. Am prezentat atunci peste 5000 de astfel de relaţii.
Reporter: Practic, aţi reuşit să concepeţi un program care genera rapid probleme matematice.
Mircea Merca: Da, programul generează relaţii matematice care pot fi propuse spre rezolvare. Mi s-a părut că erau prea multe, însă, şi puteam să ajung, dacă măream parametrii respectivi, la sute de mii de identităţi matematice. M-am gândit că trebuie să existe câteva relaţii mult mai generale care permit obţinerea identităţilor respective, prin particularizare. Am căutat mult, dar nu am găsit nimic. Am ajuns la concluzia că tehnicile şi metodele utilizate nu sunt adecvate, din moment ce nu obţineam generalizarea. Am început astfel să studiez teoria partiţiilor întregi, crezând că acest domeniu putea să-mi ofere o soluţie pentru generalizările pe care le căutam eu. Ca să pot folosi partiţiile, trebuia să le generez. În literatura de specialitate există destul de mulţi algoritmi pentru generarea partiţiilor şi unii chiar destul de eficienţi. Mi-am propus să creez şi eu algoritmi, plecând de la alte idei decât cele care erau cunoscute. Aşa am ajuns la începutul lui 2011, să dezvolt cel mai rapid algoritm din lume pentru generarea partiţiilor. În România nu prea ai acces la foarte multe documentaţii ştiinţifice decât dacă plăteşti abonamente foarte scumpe la bibliotecile online din Occident. Testele experimentale indicau faptul că algoritmul meu e mult mai rapid decât oricare altul descoperit până la acel moment. De fapt cel mai rapid este datat din 2005 şi aparţine cercetătorului britanic Jerome Kelleher, iar al meu este mai rapid cu 20% decât acesta. Înţelegând importanţa a ceea ce descoperisem, am căutat cele mai mari edituri de carte ştiinţifică din lume. Aşa am ajuns la cea mai mare: Springer. Am trimis articolul în aprilie 2011, iar la sfârşitul lui septembrie am primit confirmarea că va fi publicat online în decembrie 2011. În martie 2012 a fost inclus în volumul tipărit.
Reporter: Publicarea materialului, fie şi la o editură de prestigiu, a fost de-ajuns în recunoaşterea a ceea ce aţi realizat?
Mircea Merca: Impactul pe care l-a avut publicarea acestui articol a fost mult mai mare decât cel pe care-l scontam eu. Chiar înainte să fie acceptat, ca să demonstrez riguros eficienţa acestui algoritm, aveam nevoie de o inegalitate din teoria partiţiilor. Aveam această inegalitate clară, dar nu ştiam dacă cineva a descoperit-o deja sau dacă e demonstrată. În jurnalele academice nu poţi să scrii lucruri care au mai fost spuse. Tot ce apare trebuie să fie  nou în domeniu. Ca să nu mai pierd timpul cu investigaţiile, m-am hotărât să-l întreb direct pe cel mai mare specialist al lumii în teoria partiţiilor, academicianul american George E. Andrews, despre această inegalitate. Mi-am spus că n-am nimic de pierdut dacă încerc şi că, în cel mai rău caz, nu-mi va răspunde. I-am trimis un e-mail, mi-a răspuns imediat şi mi-a spus că nu ştie de această inegalitate. A fost surprins şi el. Deşi nu-i solicitasem acest lucru, a doua zi mi-a trimis rezolvarea acesteia, spunând că o pot include în articolul meu. După două săptămâni, am mai primit un e-mail de la profesorul G. E. Andrews, în care îmi spunea că e preocupat de generalizarea acestei inegalităţi şi îmi propunea un joint paper, adică o lucrare în colaborare. Bineînţeles că am acceptat. Pentru un trăitor la Câmpina era o şansă mare. Articolul a apărut în noiembrie 2012 la cea mai selectă editură în domeniul matematicii Elsevier, într-un jurnal cotat ISI. Am continuat apoi munca în domeniul partiţiilor, încercând să îmbunătăţesc algoritmul publicat la Springer. De data aceasta am trimis manuscrisul la Oxford, unde a fost acceptat după doar trei luni, în condiţiile în care se aşteaptă şi un an, chiar doi.
Reporter: Descoperirea dumneavoastră are o aplicabilitate largă sau se limitează doar la cele două domenii de matematică şi informatică?
Mircea Merca: În primul rând în matematică sunt foarte multe aplicaţii ale teoriei partiţiilor. E un domeniu care ţine de combinatorică şi teoria numerelor, având ceva din amândouă. Din păcate, în ţara noastră acest domeniu este foarte puţin cunoscut. Nu avem niciun specialist la nivel academic în această teorie. A fost destul de delicat să găsesc un conducător ştiinţific pentru lucrarea de doctorat (din 2011 sunt doctorand la Universitatea din Craiova). Revenind la aplicabilitate, pe lângă matematică, partiţiile se aplică şi în fizică, chimie, biologie. De exemplu, experienţele de fisiune nucleară sunt modelate cu ajutorul partiţiilor întregi. 
Reporter: Descoperirea acestui algoritm eficient v-a adus satisfacţii… rapide?
Mircea Merca: Am diverse oferte din mediul academic să predau la universitate, dar mi-aş dori să rămân la Câmpina. Am multe de oferit tinerilor de aici. Acum sunt şi referent ştiinţific pentru jurnale foarte mari de matematică din lume, precum Journal of Mathematical Modelling and Algorithms de la Springer. La începutul anului, m-au contactat cei de la American Mathematical Society  solicitându-mi să fac recenzii pentru Mathematical Reviews, una dintre cele mai importante reviste de specialitate din lume. Chiar aseară am semnat contractul cu ei şi l-am pus la poştă. Ce să vă mai spun? Primesc invitaţii la diverse conferinţe ştiinţifice, cele mai multe în SUA, dar nu-mi pot permite să merg, deplasările fiind costisitoare pentru un profesor român.
Reporter: Se poate vorbi şi de o satisfacţie materială?
Mircea Merca: Nu. Activitatea de referent ştiinţific este o muncă pe care o faci voluntar. În alte ţări cercetarea este puternic susţinută de stat. La noi, ca să parafrazăm un dicton celebru, e ştiinţă de dragul ştiinţei. 
Carmen NEGREU

Cuvântul care înţeapă

Femeia din umbra bărbatului
 
Au trecut mai bine de două luni de când m-am aflat pentru prima dată, dintr-o stranie conjunctură, în situaţia de a pune umărul la rezolvarea unei probleme ce putea împinge destinul unei femei într-o zonă relativ delicată, cu profunde implicaţii emoţionale. Straniul se referă la faptul că femeia despre care vorbesc, Anca, îmi era aproape necunoscută (nu cred că am schimbat mai mult de 50-60 de cuvinte în câţiva ani, de când o cunosc, în calitate de soţie cu ştaif), până în ziua în care mi-a cerut, din senin, o întâlnire, fără să-mi spună motivul. Am stat atunci de vorbă la cafeneaua cochetă de la Teatru aproape un ceas, timp în care am aflat şi încercat să desluşesc, vrând – nevrând, firul unei intrigi conjugale ce înţelegeam că putea duce înspre un deznodământ nefiresc pentru pretenţiile unei zone a societăţii elitiste a oraşului din care provenea. În fapt, Anca se afla în situaţia de a fi renunţat, de bună voie şi fără pretenţii (cel puţin iniţial) la privilegiile unei căsnicii îndestulătoare, cu un cunoscut om de afaceri al oraşului, dar şi în neplăcuta conjunctură de a pierde propria mică afacere pusă pe picioare în timpul mariajului (un parc de distracţii pentru copii, construit la marginea oraşului, în parteneriat cu administraţia locală), pe fondul toanelor fostului soţ răzbunător. Ulterior avea să mi se confirme acest aspect, chiar din spusele celui care căuta răzbunarea.
Astfel stând lucrurile, Anca mi-a cerut ajutorul, în sensul de a iniţia în Consiliul Local un proiect de hotărâre prin intermediul căruia solicita modificarea anumitor clauze contractuale din parteneriatul cu administraţia locală, pentru a-şi pune la adăpost afacerea (singura sursă de existenţă) faţă de furia fostului soţ.
Dincolo de subiectivismul situaţiei (aflasem doar versiunea ei), eram conştient că mă aflu în faţa unei situaţii ce reflectă fidel condiţia femeii în societate, femeia care a avut  curajul să se rupă (ori să fugă) din preajma bărbatului stăpân pe situaţie, femeia care rămâne fără drepturi, suspendată într-o viaţă incertă, ca o ancoră ce urcă şi coboară la „reverul” unui vapor, după dorinţa căpitanului.
Am acceptat fără prea multă şovăire să dau o mână de ajutor unei persoane care îşi pierduse încrederea în oameni şi chiar speranţele pentru viitor. O femeie care la 36 de ani, cu doi copii, îşi căuta un alt drum într-o lume a bărbaţilor. Ceea ce a urmat poate fi o poveste incredibilă; două luni de intrigi politice, administrative, presiuni din toate părţile şi chiar trafic de influenţă, în care forţe văzute şi nevăzute şi-au dat mâna pentru a zădărnici acest proiect şi a da peste nas celei care nu îşi accepta condiţia. Personal, mi-am auzit fel de fel de vorbe mârşave, care nu au avut decât darul să mă scârbească, dar să mă şi ambiţioneze pentru a scoate la lumină un principiu: anume acela de a fi întotdeauna de partea celui mai slab, a celui care are nevoie de ajutor, în cazul nostru o femeie.
Din fericire, toată această strădanie nu a fost în zadar, graţie unor oameni cu judecată limpede din administraţia locală. Proiectul a fost votat de marea majoritate a consilierilor, Anca îşi va administra liniştită afacerea pe mai departe, oraşul va avea în continuare un parc de distracţii pentru copii condus de o femeie, iar doamnele şi domnişoarele care vor citi aceste rânduri vor înţelege, probabil, că există dreptate într-o lume condusă de bărbaţi.
P.S. Am ales să scriu acum această poveste (fără să cer acordul celei care întruchipează personajul principal!!!), pentru că peste puţine zile, femeile din viaţa noastră vor fi din nou sărbătorite. Şi cred că dincolo de aprecierile de suprafaţă, ele merită ceva în plus: o speranţă că adevărul şi dreptatea pot fi şi de partea femeii condamnate să stea în umbra bărbatului.
La mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor care citesc aceste rânduri şi nu numai.
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

POLITICA  DE GLANDĂ

Scriam în numărul trecut despre iraţionalul politicii dîmboviţene, lucru care desfide din pornire orice încercare de analiză. Mihai Răzvan Ungureanu a rostit săptămîna aceasta formula pe care am ales-o în titlu, expresie splendidă, care spune totul. Nu raţiune putem cere lui Antonescu cel pustiu, nici lui Ponta cel şmecher, nici lui Fenichiu cel cu dosar, nici celorlalţi. Ci numai instincte de prădători. Săptămîna asta a fost dominată de scandalul Schengen. Guvernanţii, ca orice putere în curs de totalizare, vor nu să conducă eficient, ci să fie iubiţi, măcar la nivel declarativ.  De aceea imaginea mizerabilă pe care o au în Europa îi supără foarte rău. Şi atunci caută vinovaţi: Băsescu (evident, cel mai vinovat, singurul, supremul), liderii europeni, intelectualii care critică USL pe plan intern, Monica Macovei, cei care nu i-au votat şamd). USL pare a nu fi aflat încă un eveniment banal: că a ajuns la conducerea absolută a ţării. Ei conduc numai pentru cei care, într-un fel sau altul, i-au votat. Nimic despre toţi cetăţenii ţării. Avînd atîta putere, USL ar fi binemeritat de la patrie, cum spuneau paşoptiştii, dacă ar fi declanşat cîteva reforme radicale. Lipsită de orice opoziţie politică, cu o presă mai preocupată de animalele lui Nuţu Cămătaru decît de preparativele pentru noua Constituţie, guvernarea uselistă ar fi putut urni reformele cele mai greu de făcut. În realitate, alianţa de la putere  nu ştie, nu vrea şi nu poate  să ducă România pe calea cea bună. Inventarul bîlbelor este remarcabil. Dimpotrivă, o interesează doar să schimbe orientarea pro-atlantistă a României pentru una pro-putiniană. De altfel, este evident că Putin este modelul de om politic la care visează Antonescu. Fără să spun vorbe mari: actualii guvernanţi sunt trădători de ţară prin renunţarea la singura politică favorabilă nouă de sute de ani: cea spre vest.

Avocaţii Spitalului nu lucrează (doar) pe onorariul de succes, ci pe bani grei plătiţi lunar

Din ianuarie 2010, Spitalul Municipal a reziliat contractul păgubos încheiat, acum cinci ani, cu clinica Romgermed, pentru efectuarea analizelor de laborator, iar de atunci, spitalul câmpinean a fost angrenat în patru procese cu clinica bucureşteană. După pierderea unor procese (la prima etapă, cea a fondului), prin 2011, Comitetul Director al SMC a decis angajarea unei case de avocatură (“Georgescu şi Asociaţii”), şi încheierea cu aceasta a unui contract de asistenţă juridică. Rezultatele nu au întârziat să apară: SMC a evitat să fie executat silit pentru suma de un milion de euro, ba mai mult, după câştigarea contestaţiei la executarea silită amintită mai devreme, avocaţii angajaţi au reuşit să obţină în instanţă, într-un alt dosar, executarea Romgermed pentru aceeaşi sumă. Acum două luni, când fostul manager Alexandru Matei, a prezentat situaţia financiară a spitalului, a luat cuvântul şi avocatul Mirel Georgescu, care a lăsat să se înţeleagă că el şi avocaţii săi reprezintă SMC în toate procesele cu Romgermed doar pe baza unui comision de succes. Oricum, şi mai limpede de atât, se întelegea că toate cheltuielile de judecată ale spitalului (deci, inclusiv onorariile plătite avocaţilor în procesele cu Romgermed), vor fi recuperate de către SMC, după câştigarea proceselor, de la partea adversă. 
Că avocaţii, în general, nu îşi oferă serviciile în mod gratuit sau pe bani puţini, asta ştiam, dar pledoaria, de acum două luni, a avocatului Georgescu în plenul Consiliului local ne-a făcut să uităm această realitate extreme de simplă şi de pragmatic.
Ne-a adus cu picioarele pe pământ medicul Călin Tiu, consilier municipal PSD şi noul manager interimar al SMC, după demisia fostului manager, Alexandru Matei. “De un an şi jumătate, Spitalul Municipal plăteşte lunar  100 de milioane de lei vechi către casa de avocatura Georgescu si Asociatii. Recent, ne-au solicitat majorarea tarifului la 150 de milioane de lei pe lună, pe motiv că banii pe care îi primeau de la noi nu le ajung nici măcar de benzină. Fiind de felul meu mai zgârcit, m-am gândit că este prea mare suma, mai ales că am înţeles – şi aici vreau să vin să vă întreb pe dvs dacă am înteles bine –, atunci când a luat cuvântul în plenul Consiliului local, avocatul Georgescu a vorbit despre acordarea de asistenţă juridică spitalului contra unui onorariu de succes”, le-a spus colegilor săi Călin Tiu.
Consilierul municipal Elena Albu a atras atenţia că onorariul de succes, care se încasează la sfârşitul procesului câştigat, într-un procent negociat în prealabil, nu constituie cheltuieli de judecată, deci nu se plăteşte de către partea care a pierdut procesul.
La un calcul simplu, reiese că Georgescu şi avocaţii săi au încasat de la SMC aproape două miliarde de lei vechi în circa 18 luni. Rezultatele se văd cu uşurinţă, situaţia juridică a proceselor pe care le are SMC cu Romgermed este acum net în favoarea spitalului. Deci nu se pune problema că avocaţii unităţii spitaliceşti nu şi-ar fi făcut treaba în mod profesionistea. Este doar o problemă de principiu, pentru că nu poţi veni în faţa reprezentanţilor oraşului să-i minţi şi să le spui că nu pretinzi niciun ban spitalului până la câştigarea proceselor, când tu de fapt, primeşti norarii de peste un milioar de lei anual. Călin Tiu a subliniat şi el că nu se pune problema ca cei din conducerea SMC să nu fie mulţumiţi de rezultatele avocaţilor angajaţi, ci “mi-am exprimat doar temerea că, în condiţiile în care avocaţii primesc onorarii lunare de milioane de lei vechi, în baza unor contracte încheiate annual, există riscul ca ei să fie tentaţi ca ei să prelungească durata proceselor”.
Viceprimarul Ion Dragomir a susţinut şi el că “ar fi oportună încheierea unui contract de asistentă juridică pe dosar, nu pe an, astfel încât avocaţii să nu fie tentaţi să prelungească la nesfârşit procesele.”  În final, consilierii municipali au aprobat încheierea unui contract de asistenţă juridică între SMC şi Societatea civilă de avocaţi “Georgescu şi Asociaţii”, pentru anul 2013, dar cu amendamentul ca onorariul avocaţilor să nu fie stabilit pe lună, ci pe dosar. A.N.

Primăria Câmpina are nouă proiecte europene accesate

Primăria Câmpina are nouă proiecte europene accesate. E mult? E puţin? Edilul-şef susţine că e foarte bine. Toate aceste proiecte cu finanţare de la Bruxelles se ridică la o valoare de aproape opt milioane de euro, bani pe care, în lipsa finanţării de la Coana Europa, ne-ar fi fost tare greu să-i alocăm din bugetul local, mai ales pe vremurile acestea tulburi, de criză economică globală continuă. Municipalitatea a contribuit şi ea, aproape de fiecare dată, cu cofinanţări, dar acestea au fost nesemnificativ de mici, de circa 2% din valoarea respectivului proiect. Cele mai mari proiecte sunt investiţii publice din domeniul economic, dar sunt destule cele care au avut ca scop formarea şi perfecţionarea forţei de muncă (în special, pentru categoriile defavorizate), îmbunătăţirea serviciilor oferite publicului etc. Cu o astfel de salbă de proiecte, Primăria Câmpina este printre primele din judeţ. Primarul Horia Tiseanu afirma cândva că executivul pe care îl conduce ar fi chiar primul, din acest punct de vedere. Las’ să fie, că de aia îi zice Primărie şi nu Secundărie. Dintre cele nouă reuşite, opt sunt de mult implementate, iar al nouălea este aproape de finalizarea lucrărilor. Primele proiecte europene au fost implementate la începutul primului mandat al primarului Horia Tiseanu. Nu au fost proiecte de mare anvergură, dar au constituit un început de drum pe care s-a continuat cu destul succes, reuşindu-se degravarea bugetului Câmpinei de sume importante, folosite ulterior la modernizarea reţelei de apă-canal a oraşului. Primul proiect european, „Muncesc pentru o viaţă mai bună”, a avut ca obiectiv calificarea a 47 de romi în meserii din domeniul construcţiilor, precum şi construirea  unui atelier pentru fabricarea de cărămizi. Valoarea proiectului, derulat printr-un program PHARE, a fost de 56. 838,14 euro, dintre care autoritatea contractantă a avut o contribuţie de 86,73%, restul finanţării fiind asigurat de Consiliul Local Câmpina. Al doilea proiect european a fost cel prin care s-a amenajat Centrul de Informare a Cetăţeanului, într-un birou din Primăria Câmpina. Printre beneficiile CIC, am aminti patru calculatoare conectate în reţea, o hartă digitală a oraşului, instruirea a 10 funcţionari specializaţi în relaţiile cu publicul. Valoarea proiectului a fost de 13476,33 euro, dintre care Câmpina a asigurat o cofinanţare de 2183,17 euro. Al treilea proiect european, implementat în 2010, a avut o valoare de peste 1,7 milioane de euro, dintre care aproape un milion de euro a fost asigurat printr-un grant al Comisiei Europene. Obiectivul proiectului a fost îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă din zona de nord a Câmpinei, prin reabilitarea unei vechi conducte de aducţiune şi înlocuirea ei cu o conductă de polietilenă de înaltă densitate, lungă de 4.5 km. Proiectul european care a urmat, al patrulea în ordine cronologică, a fost şi cel mai important, atât ca valoare, cât şi ca impact asupra comunităţii locale. A fost practic proiectul care l-a propulsat pe Horia Tiseanu, pentru a treia oară, în fruntea municipiului câmpinean, reuşind să transforme nemulţumirile localnicilor legate de austeritatea fără margini impusă de guvernele PDL în voturi pentru liderul PDL Câmpina. Proiectul „Modernizare Calea Daciei” a avut ca scop  descongestionarea traficului şi îmbunătăţirea accesului înspre şi dinspre municipiul Câmpina, la poarta sudică a municipiului, în zona intersecţiei Calea Daciei cu DN1. Valoarea proiectului a fost de 19.634.717,02 lei (fără TVA). În septembrie 2009, a fost semnat contractul de finanţare, iar în aprilie 2012, au fost recepţionate lucrările. Următoarele patru proiecte europene au avut un impact mai mic asupra comunităţii locale, dar au contat şi ele în ecuaţia proiectelor europene implementate de către municipalitate. Este vorba sespre „Servicii de calitate pentru locuitorii municipiului Câmpina” (proiect în valoare de 285.100 lei, prin care Primăria Câmpina a obţinut două certificări recunoscute pe plan internaţional, una pentru Sistemul de Management al Calităţii, iar cealaltă pentru Sistemul de Management al Mediului), „Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina” (286.890 lei), „Sprijin pentru integrare si incluziune” (în valoare de 1,978 milioane lei, pentru calificarea a 200 de şomeri în meseriile: tâmplar, dulgher, parchetar, îngrijire copii şi bătrâni la domiciliu, operator date-calculator şi asfaltator), “Young People in Action” (proiect de 20.000 euro finanţat în exclusivitate de Comisia Europeană, derulat în parteneriat cu oraşe din Cipru, Lituania, Bulgaria, Polonia şi Letonia, care a avut ca scop schimbul de idei şi experienţă între tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani din ţările partenere).
În curs de implementare şi aproape de finalizare este proiectul prin care se va ecologiza singurul batal al municipalităţii, situat pe strada Lacul Peştelui (valoarea proiectului: 10,264 milioane lei). Termenul finalizare este martie 2014.
Compartimentul „Proiecte europene” din cadrul Primăriei, condus de ing, Gabriela Barbu, a mai depus documentaţia necesară pentru încă patru proiecte europene, aflate în curs de evaluare tehnică şi financiară. Este vorba despre “Reabilitarea, consolidarea şi extinderea Şcolii cu clasele I-VIII B.P.Hasdeu din Câmpina” (valoarea totală a proiectului: 7.163.710,23 lei), „Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare a Grupului Şcolar Industrial de Petrol Câmpina” (12.631350,57lei) şi “Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al spitalului municipal Campina” (10.918.062,98 lei). Ultimele trei proiecte pentru care municipalitatea a făcut primele demersuri necesare în vederea accesării lor (documentaţia depusă în 2013), se referă la participarea activă a cetăţenilor câmpineni la viaţa socială, culturală şi sportivă din ţări partenere membre ale UE. Funcţionarii Primăriei au pregătit, de asemenea,   documentaţia de finanţare pentru proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Prahova”, proiect implementat de către operatorul regional SC Hidro Prahova SA, aflat în subordinea Consiliului Judeţean. A.N.

Şcoala câmpineană - o pepinieră pentru creaţia literară

Câmpina este departe de a-şi pierde eticheta de „oraş cu cei mai mulţi intelectuali la mia de locuitori”. Acest statut este menţinut prin grija unor dascăli cu vocaţie, dedicaţi profesiei prin care pregătesc elevii an de an, transmiţându-le dragostea de carte, dragostea pentru literatură. Unul dintre lăcaşurile de învăţământ din Câmpina care perpetuă şi stimulează creaţia literară şi plastică este Liceul Tehnologic Energetic. Aici, în urmă cu 3 ani, s-au pus bazele unui Concurs Judeţean de Creaţie Literară şi Plastică „Alexandru Tudor Miu – Întâlnire cu Pasărea Phoenix”. Concursul poartă numele celui care a fost director al Liceului Energetic, având o participare „cvasi judeţeană”, după cum s-a exprimat coordonatoarea  acestuia, profesoara de limbă şi literatură română Lidia Petrescu.
„Astăzi este un eveniment triplu, ce coincide cu Cercul Pedagogic nr.3 al profesorilor de limbă şi literatură română. Suntem gazda acestei activităţi având ca temă ~Ce se întâmplă în literatura română de astăzi?~. Un alt eveniment este lansarea de carte, volumul IV, cu creaţiile elevilor din liceul nostru, care scriu proză scurtă, eseu şi poezie. Totodată, astăzi se va desfăşura finalul Concursului Judeţean de Creaţie Literară şi Plastică ~Alexandru Tudor Miu – Întâlnire cu Pasărea Phoenix~ care s-a ţinut între 1 septembrie 2012 şi 31 ianuarie 2013, având loc şi festivitatea de premiere la cele două secţiuni. Pictopoezie este una dintre secţiuni, fiind un amestec de desen şi versuri din volumul ~Întâlnire cu pasărea Phoenix~ a lui Miu şi a doua secţiune, creaţii literare lirice. Pentru Pictopoezie, premiile vor fi înmânate la Muzeul Nicolae Grigorescu, iar pentru creaţiile literare lirice, premierea va fi la Muzeul B.P. Hasdeu” - a precizat profesoara Lidia Petrescu.
Iată rezultatele obţinute la concurs de către participanţi:
Secţiunea compoziţii plastice:
Premiul I: Ioana Alice Voinea-Liceul teoretic „Aurel Vlaicu” Breaza
Premiul II: Angela Calimache-Liceul Tehnologic Energetic Câmpina
Premiul III: Georgiana Manta- Liceul Tehnologic Energetic Câmpina
Secţiunea Creaţii literare. Poezie
Premiul I: Cătălina Grigore-Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” Câmpina
Premiul II: Ruxandra I. Stoian- Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” Câmpina
Premiul III: Andrada Chioveanu- Liceul Tehnologic Energetic Câmpina
Carmen NEGREU

Clubul „Femina” – un exponent al comunităţii câmpinene

Clubul „Femina” a apărut ca o  extensie a Asociaţiei non-profit Pro Câmpina, după cum spune Irinel Ana Dumitraşcu, preşedintele asociaţiei, reuşind din ce în ce mai mult să se impună în viaţa socială şi mondenă a Câmpinei. Irinel Ana Dumitraşcu le are alături de ea pe Mihaela Neaţă, ca vicepreşedinte şi pe Iuliana Dupu, ca secretar, împreună consolidând activitatea din ce în ce mai prolifică a celor două entităţi.
„Prin acest club, nu numai că dorim să ne exprimăm ideile şi să ne promovăm proiectele, ci chiar dorim să promovăm mai mult femeia în societatea câmpineană, punând pe tapet nu doar calităţile de mame, soţii sau oameni de afaceri, ci şi nevoile, greutăţile care apar într-o comunitate aflată în plină dezvoltare, dar frământată în acelaşi timp de o criză economico-financiară. Ne propunem să sprijinim femeile aflate în dificultate, nu doar să organizăm evenimente mondene” - a ţinut să sublinieze Irinel Dumitraşcu.
Începând cu luna octombrie a anului trecut, când a luat fiinţă, clubul „Femina” a avut diverse activităţi constând în prezentări de modă, promovarea unor forme de educaţie alternativă, invitarea unui artist, cum s-a întâmplat în luna ianuarie, când pictoriţa Ana Ilinca Maria le-a iniţiat pe membrele clubului în arta picturii pe haine.
Pentru a-şi impune mai mult existenţa în planul social, Clubul „Femina” a organizat pe 27 februarie o întâlnire relaxantă în spaţiul pus la dispoziţie de către Club Live, avându-i ca invitaţi pe membrii comisiei  de sănătate, învăţământ, cultura, culte, sport, tineret, turism din cadrul Consiliului Local al Câmpinei. Într-o atmosferă caldă, presărată cu muzică şi poezie, membrele clubului şi-au făcut cunoscute obiectivele pentru anul acesta. Printre acestea se află organizarea unui atelier de machiaj, invitarea cunoscutului psiholog Nuşa Bugeac, care va trata un subiect legat de comunicare. Nu în ultimul rând, membrele clubului se vor ocupa în mod prioritar de găsirea unui spaţiu adecvat, unde să-şi desfăşoare activităţile constant, cât şi de atragerea de noi membre. Să le urăm succes şi „La mulţi ani!” cu ocazia zilei de 8 Martie.
Carmen Negreu