02 aprilie 2013

Bugetul Câmpinei a fost aprobat cu unanimitate de voturi şi fără dezbateri

Rar se întâmplă ca aprobarea proiectelor privind bugetele locale să trează prin legislativul municipal fără dezbateri şi fără abţineri sau voturi “împotrivă”, venite, desigur, din partea consilierilor care reprezintă, la momentul respectiv, opoziţia. De aceea, rapiditatea cu care a fost votat bugetul Câmpinei pe acest an, în şedinţa extraordinară de la începutul săptămânii trecute, i-a mirat foarte mult pe jurnaliştii prezenţi. Şi, probabil, chiar pe aleşi. În mai puţin de jumătate de oră, proiectul bugetului a fost prezentat (de către primar, conform legii) şi aprobat cu unanimitate de voturi, spre deosebire de anii trecuţi, când dezbaterile se prelungeau nepermis, iar opoziţia se mai abţinea sau chiar se mai împotrivea aprobării. Niciun consilier nu a adus vreun amendament. Numai liberalul Florin Frăţilă l-a întrebat pe edilul-şef al oraşului de ce este necesar un studiu de oportunitate privind preluarea batalelor Rafinăriei de către municipalitate pentru a fi ecologizate cu fonduri europene.
Horia Tiseanu a subliniat de la început că este absolut necesară creşterea numărului de angajaţi din economia oraşului, pentru a se mări valoarea impozitelor pe salarii şi, implicit, cota de aproape 42% din ele ce revine bugetului câmpinean. Ideea nu este nouă, ea a fost exprimată, zilele trecute, şi de directorul Direcţiei Economice din Primărie, ceea ce ne face să credem, din ce în ce mai mult, că bugetul Câmpinei a fost construit pe valori optimiste şi nu foarte sigure ale veniturilor ce urmează a fi colectate. Probabil, din acest motiv, spre deosebire de alţi ani, niciun consilier nu a venit cu propuneri de alte investiţii decât cele aflate pe lista proiectului de buget. Li s-o fi spus “Fraţilor, e cam lată… proiecţia bugetului!” Şi li s-o fi atras atenţia aleşilor că nici lista propusă cu obiectivele de investiţii nu are certitudinea unei finanţări sigure şi la timp.
Bugetul Câmpinei pe 2013, la prima sa prezentare şi aprobare (vor urma, desigur, rectificări începând cu jumătatea acestui an), este de aproape 86 milioane lei, la care se adaugă un credit de 6 milioane lei aprobat în februarie 2012  de către Consiliul Local. Aproape o treime din buget (circa 26 milioane lei) reprezintă sumele primite de municipalitate pentru finanţarea învăţământului preuniversitar. Cele 85,89 milioane lei prognozate ca venituri ar trebui alimentate din următoarele surse: venituri proprii – circa 47 milioane lei, sume defalcate din TVA – 22,6 milioane lei şi fonduri europene – 16,2 milioane lei. Aproape jumătate din veniturile proprii (22,5 milioane lei) reprezintă cota din impozitul pe venit (salarii). La această sumă se adaugă 11,5 milioane lei – taxe şi impozite pe terenuri şi clădiri, împreună cu 2,52 milioane lei – impozite pe mijloacele de transport, şi 950.000 lei – venituri din închirieri şi concesiuni. De la Consiliul Judeţean, din sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, Câmpina a primit 300.000 lei. Horia Tiseanu a propus trei amendamente la proiectul de buget, toate trei fiind aprobate rapid de toţi consilierii. Primul amendament prevede direcţionarea celor 300.000 lei primiţi de la Consiliul Judeţean către manifestările sportive. Mai exact, aceşti bani se doreşte a fi folosiţi pentru finanţarea  viitorului club sportiv al oraşului, denumit Asociaţia “Club Sportiv Municipal” Câmpina, entitate pe care actuala majoritate din legislativul câmpinean este pe cale să o formeze prin asocierea dintre clubul de fotbal CSM Câmpina, Clubul de motocros Lido şi Consiliul Local. Al doilea amendament precizează că banii primiţi din cotele defalcate din TVA nu sunt 22,6 milioane lei, aşa cum se menţiona în proiectul iniţial de buget, ci 22,051 milioane lei, corecţia fiind făcută de o recentă adresă primită de la DGFP Prahova. În sfârşit, al treilea amendament al edilului-şef stabileşte că 10.000 lei vor fi alocaţi pentru realizarea unui studiu de oportunitate în vederea ecologizării batalelor aparţinând Rafinăriei “Steaua Română”. Problema preluării de către municipalitate a batalelor Rafinăriei, pentru a le ecologiza cu fonduri europene, nu este nouă. Administraţiile publice locale pot accesa fonduri europene de mediu în acest sens mult mai uşor decât societăţile comerciale private. Rafinăria are termen de la UE până în 2015 să-şi ecologizeze batalele, dar sigur nu are fondurile necesare pentru a face acest lucru. În plenul adunării, Horia Tiseanu a expus  succint planul de acţiune gândit de conducerea executivului local: “Rafinăria Steaua Română insistă să preluăm batalele şi să încercăm ecologizarea lor cu fonduri europene. Suntem de acord să facem asta, dar numai în anumite condiţii. Am propus Rafinăriei ca, în cazul în care noi preluăm batalele, să ne dea la schimb stadionul lor de fotbal şi să ne asigure banii necesari pentru acoperirea cofinanţării locale pentru proiectul privind reabilitarea batalelor. La o primă estimare, reabilitarea şi ecologizarea batalelor ar costa peste 50 milioane euro, deci cofinanţarea de 2% ce ar trebui asigurată de la bugetul local reprezintă o sumă prea mare, pe care nu ne-o putem permite. Pe de altă parte, există şi riscul să nu putem accesa fonduri europene şi, de aceea, trebuie să găsim o formulă juridică prin care, dacă nu putem obţine aceste fonduri, batalele să revină în proprietatea Rafinăriei”. Un lucru este neclar: termenul 2015 impus de U.E. se referă la începerea lucrărilor de ecologizare a duzinei de batale sau la terminarea respectivelor lucrări? Căci, în cea din urmă variantă enunţată, este puţin probabil că va exista timpul fizic necesar înlăturării poluării istorice de pe faţa oraşului nostru. Nu suntem cârcotaşi şi nici nu vrem să promovăm un pesimism destructiv, dar dacă pentru batalul Lacul Peştelui (aflat pe domeniul oraşului), lucrările se vor întinde pe aproape doi ani, pentru ecologizarea batalelor Rafinăriei nu vor fi necesari oare mult mai mulţi ani? A.N.  

Scandal pe lista cu manifestările culturale finanţate de municipalitate

În buna tradiţie a metehnelor politicii dintre Carpaţi şi Mare, plină de ţâfnă, arţag şi vedetisme balcanice ieftine, la ultima şedinţă extraordinară a aleşilor noştri, politicienii pedelişti din miniparlamentul câmpinean au ţinut să compenseze liniştea cu care a fost aprobat bugetul Câmpinei cu o mascaradă ocazionată de dezbaterea proiectului privind susţinerea financiară a unor manifestări culturale, artistice, sportive şi educative ce vor fi organizate de Consiliul Local în acest an. Aici, la capitolul “discuţii sterile şi răzbunări”, politicienii de pe malurile Prahovei au ce învăţa de la cei de pe malurile Dâmboviţei.
Amintita listă cu manifestările culturale organizate de municipalitate până la sfârşitul anului a fost iniţiată de membrii comisiei de specialitate din Consiliul Local, fiind discutată şi aprobată de către toţi membrii respectivei comisii, printre aceştia numărându-se şi reprezentanţi PDL. Proiectul ar fi trecut rapid dacă nu ar exista răzbunare pe lumea asta şi dacă preşedintele Comisiei de sănătate, cultură, învăţământ, culte, tineret, sport şi turism nu ar fi consilierul liberal Florin Frăţilă, un constant adversar al primarului Horia Tiseanu şi al consilierilor săi pedelişti.
Cea care a aruncat prima petardă peste liniştea în care se desfăşura şedinţa a fost pedelista Elena Albu. Mică de stat, dar mare la sfat, doamna consilier, atunci când nu se încontrează cu viceprimarul Ion Dragomir din te miri ce motive, are obiceiul de a sări uneori la jugulara consilierilor uselişti, care, împreună cu cei pepededişti, formează actuala coaliţie majoritară din Consiliul Local. Cu frică de Dumnezeu, doamna Albu a dat de veste că proiectul are multe semne de întrebare, dar nu înainte de a pomeni de sărbătoarea Bunavestirii: “Deşi este Bunavestire, nu pot să nu atrag atenţia asupra faptului că lista manifestărilor culturale ridică multe semne de întrebare. În primul rând, nu este trecut un calendar al manifestărilor. Poate vreau să particip şi eu la una dintre ele şi nu ştiu când să mă duc. Ce este cu acest Ansamblu Artistic al Tineretului, de care noi nu am auzit? Apoi, de ce este nevoie de saloane de artă doar primăvara şi  toamna? De ce nu le facem şi vara şi iarna?  Este legal ca din bugetul local să dăm bani pentru cursuri de dans sau de teatru?”
Florin Frăţilă a încercat să o liniştească pe consiliera care găsise atâtea “cuie de-ale lui Pepelea” într-o nevinovată listă cu manifestări culturale, dar nu a reuşit: “Observ că şi de Bunavestire doamna Albu are chef de gâlceavă. Am avut şase şedinţe în care au participat şi colegii vostri din PDL, cu care am discutat până am cazut de acord asupra tuturor acţiunilor. Aţi fost toţi de acord cu lista. Degeaba vă daţi acuma neştiutori. De fapt, eu sunt convins că aţi vrut doar să vă daţi în spectacol la televizor.” Elena Albu, doamna Pepelea în variantă pedelistă, a încercat, în continuare, fără succes să-şi transforme ficţional “cuiele” în adevărate “piroane”.
De pe margine, jurnaliştii au putut observa că regia portocaliilor fusese pregătită de acasă (deşi sediul PDL nu este acasă), o regie subţire şi pe bani puţini, aşa că intervenţia “spontanee” a colegilor Elenei Albu nu a mirat, dar nici nu a entuziasmat pe cineva.
Daniel Telegescu, consilier PDL în Comisia de cultură, a lansat, cât a putut el de nevinovat şi de responsabil, săgeata acuzaţională de maximă gravitate: “În mare parte, lista manifestărilor culturale ne-a fost impusă.” Alţi consilieri PDL se întrebau de ce trebuie finanţat Balul Halatelor Albe, organizat de Fundaţia Medis, făcându-se că uită faptul că balul are o vechime de 10 ani şi că, după primele ediţii, a fost mereu cofinanţat de municipalitate, chiar şi în perioadele în care Consiliul Local era dominat de PDL. Ridicând lista cu manifestările culturale pentru a putea fi focalizată de camerele televiziunilor prezente (în foto), Frăţilă a trecut de la defensivă la atac: “Îmi place că pentru jafurile de la încălzirile şcolilor de către firma Termax, precum şi cele ocazionate de construirea pasajului de la DN1, nu v-aţi arătat atât de indignaţi, chiar dacă eraţi la putere, dar dacă este să subvenţionăm cursuri de dans şi de teatru pentru elevii câmpineni, vă apucă brusc indignarea.”
Apoi, directorii de la Casa Tineretului (Florin Buda) şi de la Casa de Cultură (Florin Dochia) au explicat cum este cu Ansamblul Artistic al Tineretului (“Este o idee a mea mai veche, prin care intenţionez să reunesc la Casa Tineretului toate grupurile şi ansamblurile de muzică populară şi uşoară, de dansuri folclorice şi de dansuri moderne. Aici, copiii vor fi îndrumaţi şi coordonaţi de instructori pe care va trebui să-i plătim pentru eforturile lor” – Florin Buda), precum şi cu legalitatea finanţării unor cursuri de dans şi de teatru (“La Casa de Cultură, se fac, de multă vreme, cursuri de dans şi de teatru. Acestea sunt cuprinse chiar in regulamentul de funcţionare al instituţiei noastre. Chiar eu am urmat, demult, un astfel de curs de teatru. Cursurile sunt gratuite pentru copii, dar adulţii plătesc. Noi avem angajaţi instructori pe care îi plătim din bugetul local, ceea ce este un lucru perfect legal” – Florin Dochia).
Primarul Horia Tiseanu, ca să mai calmeze un pic spiritele, dar numai un pic, a recunoscut că nu a studiat cu mare atenţie lista, având încredere în cei doi consilieri pedelişti din Comisia de cultură. Până la urmă, Albu a cotit-o mai ceva decât sovieticii la cotul Donului, în ultimul răzbel mondial, declarând, într-un târziu, că nu are de gând să voteze împotriva proiectului, doar că a avut mai multe întrebări la care a ţinut să primească răspuns. Aşa că, până la urmă, într-un amar şi caragialesc final, în stilul “pupat toţi Piaţa Independenţii”, lista cu pricina şi cu discordia imaginară a fost votată cu mare majoritate (o singură abţinere). Lista cuprinde 76 de acţiuni (co)finanţate, în acest an de către administraţia publică locală, multe dintre ele fiind preluate, pentru conservarea unei tradiţii sănătoase, de la precedentele consilii locale.
Suma totală necesară pentru finanţarea tuturor acestor manifestări se ridică la 699.000 de lei. Alocarea sumelor s-a realizat în funcţie de necesarul solicitat de fiecare instituţie culturală din subordinea municipalităţii (Casa Tineretului, Casa de Cultură, Muzeul Memorial B.P.Haşdeu, Biblioteca Municipală). A.N.

Editorial

LEGILE PROSTIEI
   
    Un prieten bun îmi semnalează un studiu din 1986 al unui economist şi istoric italian, Carlo M. Cipolla, (1922-2000): Legile de bază ale prostiei omeneşti (1976). Nu este vorba de un „eseu” speculativ, ci de o analiză foarte serioasă, cu ecouri în economic, sociologic, politic. Prostul este definit, foarte simplu, drept persoana care provoacă pierderi celorlalţi, fără ca el personal să aibă vreun cîştig sau suferind chiar pierderi. Pe cît de simplă definiţia, pe atît de plină de consecinţe. De altfel, Cipolla împarte societatea în patru categorii: Prostul, Inteligentul, Neajutoratul şi Banditul. Inteligentul este cel care acţionează în aşa fel încît să cîştige şi el şi celălalt. Banditul este cel care acţionează în aşa fel încît că cîştige el, păgubindu-te pe tine. Iar Neajutoratul este cel care acţionează în aşa fel încît cîştigă celălalt iar el pierde. Apoi Cipolla analizează combinaţiile între aceste tipuri: cum ar fi Banditul prost, respectiv Banditul inteligent. Sau Inteligentul prost ori Inteligentul neajutorat. Atenţie, prostia în sensul economic definit aici nu are nimic de-a face cu educaţia, cultura, rasa, sexul, meseria etc. (vezi legea 2) După această tipologie, iată legile. 1. Întotdeauna şi în mod inevitabil toată lumea subestimează numărul de persoane stupide aflate în circulaţie. 2. Probabilitatea ca o anumită persoană să fie proastă este independentă de orice altă caracteristică a persoanei respective. Legea 3. defineşte Prostul cum am arătat mai sus. De ce este atît de dăunător prostul? „Nu este greu de înţeles felul în care puterea socială, politică şi instituţională sporesc potenţialul dăunător al unui individ prost. Dar trebuie să explicăm şi să înţelegem bine ce anume îl face pe prost periculos pentru restul oamenilor – cu alte cuvinte în ce constă puterea prostiei. În esenţă, proştii sunt periculoşi şi dăunători deoarece oamenilor rezonabili le este greu să îşi imagineze şi să înţeleagă comportamentul nerezonabil. O persoană inteligentă poate înţelege logica unui bandit. Acţiunile banditului urmează un model de raţionalitate: o raţionalitate nocivă, dar încă raţionalitate. Banditul vrea un plus în contul său. Deoarece el nu este destul de inteligent pentru a concepe modalităţi de a obţine profitul astfel încât să cauzeze un profit şi pentru dumneavoastră, el va produce profitul său provocând un minus în contul dumneavoastră. Acesta e un lucru rău, dar este raţional, iar dacă şi dumneavoastră sunteţi raţional puteţi să-l prevedeţi. Ştiţi la ce să vă aşteptaţi din partea unui bandit, manevre murdare şi aspiraţii mârşave, şi de multe ori puteţi să vă fortificaţi apărarea. Acest lucru e absolut imposibil cu un prost, după cum a fost explicat de legea a treia. O creatură stupidă vă va hărţui fără niciun motiv, pentru niciun avantaj, fără plan sau schemă şi în momentele şi locurile cele mai improbabile. Nu aveţi nicio modalitate raţională de a şti dacă, când, cum şi de ce veţi fi atacat de creatura stupidă. Când sunteţi confruntat cu un prost sunteţi în întregime la mila lui”. Legea 4. „Oamenii care nu sunt proşti subestimează mereu puterea dăunătoare a persoanelor stupide. În special cei care nu sunt proşti uită constant faptul că întotdeauna, oriunde şi în orice condiţii asocierea cu proştii se dovedeşte a fi o greşeală costisitoare”. „De-a lungul secolelor şi mileniilor, în public ca şi în viaţa privată, nenumăraţi indivizi nu au ţinut cont de legea a patra, iar acest eşec a cauzat pierderi incalculabile omenirii” – observă rece Cipolla. Legea 5. Prostul este cel mai periculos tip de persoană; cu corolarul: Prostul este mai periculos decît un bandit. Banditul doar mută bogaţia dintr-un cont într-altul, fără ca, în ansamblul societăţii, ea să scadă. Prostul este cel care duce la o scădere a bogăţiei sociale per total. Analizînd diagrama, Cipolla observă că: „printre cei care nu se află la putere se observă o creştere la fel de alarmantă a numărului de persoane nechibzuite. O astfel de modificare în compoziţia populaţiei care nu este stupidă întăreşte inevitabil puterea distructivă a fracţiunii Δ [a Proştilor, în tabel n.m.] şi face declinul o certitudine. Iar ţara se duce dracului”. Acum, încercaţi să aplicaţi toate aceste legi şi raporturi la clasa noastră politică, la guvern, parlament şi preşedinţie, la administraţie şi învăţămînt, la aleşi şi alegători, la intelectuali şi societatea civilă, la presă, forumuri internetice, oameni de afaceri şi comerţ etc. Să vedeţi ce bine se explică dezastrul naţional. Cît despre dl. Ponta, se încadrează perfect în categoria Δ, cu teza sa de doctorat plagiată cu tot, cu glumele sale de autobază şi minciunile sale torenţiale. Doar regret că gînditorul italian nu l-a cunoscut pe Antonescu. Ce material didactic… 
Christian CRĂCIUN

Noi facilităţi pentru transportul în comun al celor vârstnici:

Sute de pensionari vor călători gratuit pe rutele din interiorul municipiului

Printr-o recentă hotărâre a Consiliului Local Câmpina (proiectul hotărârii a fost iniţiat de primarul Horia Tiseanu), câteva sute de pensionari vor beneficia de transport în comun pe traseele din interiorul municipiului. Până acum, de aceasta facilitate beneficiau numai pensionarii cu vârste de peste 70 de ani si cu un venit pe membru de familie mai mic de 500 de lei. De la începutul acestei luni, s-a micşorat limita de vârstă şi s-a mărit plafonul veniturilor familiilor pensionarilor câmpineni care vor beneficia de cele 10 călătorii gratuite oferite, în fiecare an, de mai multă vreme, de către conducerea administraţiei publice locale. Astfel, pensionarii cu vârste de peste 65 de ani, din familii ale căror venituri pe membru de familie sunt mai mici de 600 de lei, vor beneficia şi ei de cele 10 călătorii gratuite. Faţă de municipiul Ploieşti, unde toţi pensionarii beneficiază de gratuităţi la transportul în comun, măsura luată de aleşii câmpinenilor este doar un mic pas pentru îmbunătăţirea vieţii celor mai vârstnici locuitori ai Câmpinei.  
 În interiorul municipiului câmpinean, gratuităţi la transportul în comun au, de asemenea, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu handicap grav sau accentuat şi asistenţii personali ai acestora, veteranii de război şi văduvele acestora, foştii deţinuti politici şi persoanele care au fost deportate. A.N.

PSD Câmpina mai merge un mandat cu Ion Dragomir în frunte

Pe cât de agitată a fost perioada de dinaintea alegerilor la PSD Câmpina (cu schimbări, renunţări şi reveniri de candidaturi la şefia organizaţiei), pe atât de liniştită a fost şedinţa de alegeri din 27 martie, al cărei final a fost cel previzibil: viceprimarul Ion Dragomir a fost ales pentru încă un mandat în fruntea social-democraţilor locali.  Amânate cu 12 zile pentru armonizarea agendelor de lucru ale invitatului special şi candidaţilor la funcţia supremă, alegerile din sânul organizaţiei municipale a social-democraţilor câmpineni s-au desfăşurat, într-o ordine prusacă, la Sala Mică a Casei Tineretului. Şedinţa de alegeri a fost condusă în întregime de către preşedintele în funcţie, viceprimarul Ion Dragomir. El a fost, de altfel, singurul candidat la prima poziţie din conducerea organizaţiei municipale a PSD.  Spre deosebire de alegerile de la PNL Câmpina, de acum două luni, terminate cu revolta vicepreşedintilor consilieri-municipali, la PSD Câmpina lucrurile au mers lin, fără niciun scandal sau incident. Social-democraţii câmpineni au fost întotdeauna mai disciplinaţi decât liberalii, deşi la nivel central, la ultimele alegeri pentru conducerile naţionale ale celor două partide, mai picante şi cu mai multe surprize au fost şedinţele de la PSD. Singura surpriză legată de alegerile de la PSD Câmpina s-a petrecut înaintea alegerilor propriu-zise, atunci când s-a anunţat că singura candidatură la şefia organizaţiei îi aparţine senatorului Georgică Severin. Ion Dragomir făcuse un neaşteptat pas înapoi, declarând că nu vrea să candideze împotriva lui Severin, pentru ca, ulterior, lucrurile să reintre în matca lor firească. Senatorul s-a retras din bătălia electorală, motivând că activitatea parlamentară (Severin este şeful Comisiei de cultură a Senatului) şi noile sarcini trasate de liderul naţional Victor Ponta îi ocupă tot timpul, iar Dragomir a redevenit singurul candidat la funcţia de preşedinte al pesediştilor locali. Alegerile cu un singur candidat nu reprezintă un foarte bun exemplu pentru democraţia unei organizaţii politice, dar având în vedere poziţia solidă din interiorul PSD Câmpina a viceprimarului Ion Dragomir, realegerea sa nu a mirat pe nimeni şi nici nu s-ar fi împiedicat de vreo altă contracandidatură, cu excepţia celei a senatorului Georgică Severin. Invitatul special al pesediştilor câmpineni a fost Mircea Cosma, preşedintele Filialei Prahova a PSD. La începutul şedintei, Ion Dragomir l-a invitat pe liderul judeţean la masa prezidiului, acesta fiind urmat de senatorul Georgică Severin şi de consilierul municipal Gheorghe Tudor (din partea seniorilor partidului). După ce au fost alese comisiile de numărare şi validare a voturilor, s-a trecut la votarea mult aşteptată. Aşa cum se aştepta toată lumea, Ion Dragomir a fost reales şeful social-democraţilor câmpineni. S-a trecut apoi la alegerea vicepreşedinţilor. Au fost aleşi în această funcţie Gheorghe Tudor, Mihaela Neagu Petrovici, Victor Bercăroiu, Horaţiu Zăgan, Călin Tiu, Livia Lupu, Ciprian Murariu, Marius Rânciog şi Andrei Duran (din partea Organizaţiei de Tineret). Din Biroul Executiv mai fac parte Mihail Şerbănoiu (fostul preşedinte din perioada 2004 - 2008), Ştefan Chiţu, Alexandru Blank, Ion Mircea, Gabriela Dobrescu, Mihaela Voicilă, Isaia Ioniţă, George Petre şi Vasile Petre. Secretarul (tehnic) al organizaţiei a fost reales Petre Dinescu, iar trezorier este tot Gheorghe Cioceanu. A.N.

Virgil Guran, la primul bilanţ al activităţii sale parlamentare

La prima sa conferinţă de presă din 2013, deputatul Virgil Guran a făcut cunoscute jurnaliştilor prezenţi primele sale acţiuni şi demersuri în slujba cetăţenilor Colegiului 2 Deputaţi, pe care îi reprezintă în forul legislativ suprem al ţării. Sintetic vorbind, priorităţile începutului activităţii sale de parlamentar  se numesc “Parcul Industrial de la Ciuperceasca” (în colaborare cu preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, şi cu primarul comunei Băneşti, Gheorghe Stoica), “Piaţa agroindustrială de la DN1, pe domeniul municipiului nostru” (pentru care speră că va obţine sprijinul executivului câmpinean şi finanţare din veniturile Pieţei Centrale) şi  “Câştigarea unor noi terenuri pentru Câmpina, existente, în prezent, în incinta fostei Unităţi de Jandarmi şi a Şcolii de Poliţie” (problemă mai delicată,  pentru rezolvarea căreia a purtat multe discuţii cu reprezentanţii din conducerea M.A.I.). În altă ordine de idei, de la începutul mandatului său de parlamentar, Guran a avut, în plenul Camerei Deputaţilor, şapte luări de cuvânt, şase declaraţii politice şi cinci întrebări şi interpelări. Un bilanţ bun pe care Virgil Guran îl poate îmbunătăţi considerabil până la finalul mandatului său. A.N.

Cu cinci săptămâni mai devreme decât ortodocşii,

Catolicii câmpineni au sărbătorit duminică Învierea Domnului

Anul acesta, Învierea Domnului a fost sărbătorită de cele circa 200 de familii de romano-catolici din Câmpina cu cinci săptămâni înaintea Paştelui ortodox, care va fi pe 5 mai. Cele cinci săptămâni amintite reprezintă cea mai mare perioadă despărţitoare a celor două sărbători ale creştinilor din întreaga lume, care, la drept vorbind, ar trebui să fie una singură, pentru că Mântuitorul nu le-a cerut apostolilor şi discipolilor Săi să propovăduiască în toate zările creştinismul sub forma mai multor culte. Anul trecut, Paştele a picat în aceeaşi zi şi la catolici, şi la ortodocşi, lucru care s-a întâmplat din ce în ce mai des în ultimele decenii. Însă, în urmă cu vreo şase-şapte ani, decalajul maxim de cinci săptămâni a fost din nou prezent între cele două sărbători, cele mai mari ca importanţă din lumea creştină. 

Decalajul dintre Paştele catolic şi Paştele ortodox este, cel mai frecvent, de o săptămână, dar el poate fi şi de două, trei, patru sau cinci săptămâni. Diferenţele dintre cele două date ale aceleiaşi sărbători reprezintă una dintre cele mai complicate probleme ale creştinismului. Orice copil de şcoală se poate întreba, pe bună dreptate, de ce Paştele se sărbătoreşte la date diferite, de vreme ce evenimentul sărbătorit este acelaşi - Învierea lui Isus Cristos. Aceste diferenţe provin din cauza mai multor factori. Unul dintre ei ar fi calcularea diferită a datei Paştelui de către marii teologi creştini, de-a lungul istoriei, prin folosirea a două calendare: gregorian (bisericile apusene) şi iulian (bisericile răsăritene). Complică şi mai mult lucrurile faptul că, încă din primele secole ale creştinismului, înalţii prelaţi creştini au decis ca Paştele să se sărbătorească în prima duminică cu lună plină din echinocţiul de primavară. Deoarece data Paştelui este legată atât de echinocţiul de primavară, cât şi de fazele Lunii, stabilirea acestuia a dus la calcule şi mai complicate. Conciliul din Niceea, din anul 325, a decis ca toată creştinătatea să sărbătorească Paştele în prima duminică cu lună plină a echinocţiului de primăvară. Ulterior, dificultăţi au apărut în stabilirea datei Paştelui după reforma calendarului promovată de Papa Grigore al XVIII-lea. Noul calendar rezultat a fost calendarul gregorian, în anul 1582. Astfel, cei care au păstrat vechiul calendar, cel iulian, în vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Paştelui după acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Ţările protestante l-au adoptat abia spre 1700. În alte ţări, vechiul calendar a rămas în vigoare până în secolul XX. Bisericile ortodoxe rusă, sârbă, greacă şi română au adoptat noul calendar gregorian abia în 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sărbătorile fixe (Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) să fie stabilite după calendarul gregorian, iar data Paştelui să se stabilească tot după calendarul iulian, căruia să i se acorde o corecţie de 13 zile. Rezultă calcule complicate, care duc la o diferenţă de până la cinci săptămâni în celebrarea Sărbătorii Pascale la bisericile romano-catolică şi protestantă, faţă de biserica  ortodoxă (alături de cea greco-catolică, aceasta din urmă fiind în subordinea Vaticanului, dar celebrându-şi sărbătorile întocmai ca şi ortodocşii).
Revenind la Slujba de Înviere a romano-catolicilor câmpineni (greco-catolicii, aşa cum am precizat mai devreme, vor sărbători Paştele tot pe 5 mai), aceasta a început la ora 20.00 şi s-a terminat in jurul orei 22.00. La catolici (denumirea prescurtată a romano-catolicilor), slujba de Înviere nu începe la miezul nopţii, ca la ortodocşi, şi durează mult mai puţin. De mai bine de un an, părintele paroh Pavel este secondat în oficierea slujbelor de către părintele Beniamin, un orator desăvârşit, care a subliniat în predica sa importanţa evenimentului pentru omenire, pentru ale cărei păcate Mântuitorul s-a jertfit pe lemnul Crucii. Părintele Beniamin i-a îndemnat pe enoriaşii prezenţi la mai multă evlavie şi dragoste; închinată lui Dumnezeu, dar şi semenilor lor. Tot duminică, 31 martie, Papa Francisc a oficiat prima sa slujba de Înviere a Mântuitorului, în calitate de păstor al celei mai numeroase biserici creştine (în lume trăiesc peste 1,2 miliarde de catolici). În obişnuitul mesaj "Urbi et Orbi", Sfântul Părinte a transmis gânduri de pace, de dragoste şi de armonie pentru întreaga lume, la fel cum au făcut constant şi predecesorii săi. Încheiem aici prin a preciza cititorilor noştri că nu sunt corecte formulările “religia ortodoxă”, “religia romano-catolică”, “religia protestantă”, “religia greco-catolică” ş.a.m.d., deoarece religia este una singură, cea creştină, iar cele amintite între ghilimele reprezintă culte sau biserici creştine. A.N.

APA ALCALINĂ IONIZATĂ ZEN – ELIXIRUL SĂNĂTĂŢII

De aproximativ o lună de zile beneficiem, în oraşul nostru, de prezenţa unui magazin care ne propune cunoaşterea şi comercializarea apei ZEN, o apă alcalină ionizată, extrem de bogată în molecule de oxigen. Amplasat în zona fostului supermarket Fibec, într-un “spaţiu foarte potrivit cu ideea pe care o lansează”, aşa cum ne declară Monica Radu, autoarea acestei iniţiative, magazinul ne oferă o primire specială, caldă, educată. A vizita magazinul nu implică obligatoriu şi achiziţioarea produsului pe care îl lansează, apa alcalină ionizată, ci mai ales cunoaşterea lui.
Dacă doriţi să înţelegeţi care sunt proprietăţile acestei ape şi în ce fel aceasta poate ajuta sănătăţii voastre, Monica Radu vă aşteaptă de luni până sâmbătă pentru a vă oferi explicaţii şi sfaturi: “Sunt foarte motivată să vorbesc despre apa alcalină ionizată, datorită persoanelor care au luat, în mod direct, apă de la mine. Această apă reglează funcţiile organismului, iar efectele pozitive apar într-un timp foarte scurt; nu are contraindicaţii sau restricţii de consum. Într-o săptămână şi jumătate - două săptămâni, toate simptomele de aciditate gastrică se atenuează şi pot chiar să şi dispară. Ajungi să-ţi dai seama că nu mai ai nevoie de anumite medicamente şi îţi dă o stare de bine, de echilibru. Sunt foarte multe de spus în legătură cu apa alcalină ionizată... Acum aduc în atenţia d-voastră faptul că, în anumite zone ale pământului, sunt oameni care trăiesc mai mult, iar apa pe care ei o consumă este considerată responsabilă de acest fapt. S-a demonstrat, conform studiilor, ca această apă extrasă de la adâncime, purificată, ionizată şi alcalinizată ajută la recuperarea după boli, la menţinerea sănătăţii şi la dobândirea longevităţii. Nivelul de medicină practicată în aceste zone este ridicat.”
Medicii japonezi, dr. Hayashi şi dr. Kawamura de la Water Institute & Kyowa Medical Clinic din Japonia afirmă că apa alcalină ionizată consumată constant, are efecte extraordinare în prevenirea şi tratarea următoarelor afecţiuni medicale: diabet, cancer de colon, leucemie, TBC, hepatită, ciroză, anemie, boli hepatice, cangrenă diabetică, gută, ulcere gastro-duodenale, tumori maligne şi metastatice, hipertensiune, infarct miocardic, angină, astm, bronşită, reumatism, boli de colagen, SLE, calculi renali, litiază biliară, obezitate, colesterol, hiperaciditate, constipaţie, diaree, flatulenţă. Elimină acidoza - cauza tuturor boiilor, combate celulita, menţine silueta, hidratează şi detoxifică excepţional organismul la nivel molecular, diminuează îmbătrânirea prematură, revigorează activitatea sexuală, metabolizează rapid alcoolul, vindecă urticaria şi dermatitele atopice, acneea, ulceraţiile şi psoriazisul, previne calviţia, combate deshidratarea copiilor în cazuri de vomă si diaree, îmbunatăţeşte nivelul de bilirubină la nouă-născuţi, are efecte benefice pentru femeile gravide, determinând dispariţia stării de vomă, ameliorarea problemelor de dinţi, creşterea puterii de alăptare. Iulia DUPU

CLUB FEMINA la cea de-a şasea întâlnire

Clubul Femina, constituit în luna octombrie a anului 2012 sub egida Asociaţiei non-profit Pro Câmpina, a ajuns la cea de-a şasea sa manifestare lunară şi s-a impus deja în societatea câmpineană ca un sine qua non. Constanţa şi energia cu care au fost organizate întâlnirile demostrează seriozitatea si consecvenţa membrelor şi colaboratoarelor clubului.
Marţi, 26 martie, în ciuda zăpezii care se cernea cu încăpăţânare, întâlnirea se voia “cu miros de primăvară”, aşa cum spun şi minunat sună versurile chitaristului şi solistului Tituş Constantin, care împreună cu Iulia Em au delectat cu muzica lor atmosfera întâlnirii, în calitate de invitaţi de onoare ai acestei manifestări sociale, neuitând să cânte şi în memoria ziaristei Carmen Negreu, dedicându-i piesa intitulată “I will fly when I die”.
Pentru a treia oară consecutiv, Club Live a găzduit invitaţii Clubului Femina, iar pe notele celor doi artişti mai sus menţionaţi s-a desfăşurat un atelier de machiaj susţinut de colaboratoarele Clubului Femina: Nicoleta Adina Ilie, Elena Păun şi Ioana Dinescu.
Preşedintele clubului, Irinel-Ana Dumitraşcu, a prezentat bilanţul realizărilor avute până acum şi obiectivele propuse pentru viitor, şi-a exprimat via speranţă de a avea curând un sediu al clubului şi a vorbit despre proiectele şi activităţile asociaţiei. Tocmai de aceea, Asociaţia Pro Câmpina merită felicitări pentru consecvenţa cu care reuneşte câmpinenii în acţiunile clubului şi felul în care îţi susţine proiectele!
Următoarea întâlnire va avea loc miercuri, 24 aprilie, în sala mică a Casei de Cultură “Geo Bogza”, cu siguranţă fără fulgi de nea, dar foarte probabil cu picături de ploaie, artă (vernisaj pictură) şi psihologie (invitată d-na psiholog Nuşa Bugeac). Iulia DUPU

Un maraton de activităţi culturale: “Primăvara Poeţilor” (12-30 martie)

Cea de-a treia etapă a programului “Primăvara Poeţilor” a cuprins un veritabil maraton de activităţi culturale. Astfel, marţi, 26 martie, în sala mică a Casei de Cultură, Cercul Literar “Geo Bogza” şi-a continuat activitatea cu o interesantă temă: “Atelier de scriere creativă - exerciţii de twitteratură”, prezentată de scriitorul Florin Dochia. Evidenţiind disputa dintre literatura tipărită şi aceea digitală, autorul a arătat că “lupta se desfăşoară pe teritoriul numit Twitter, ale cărui «parcele» sunt limitate la texte de 140 de cuvinte”.
Paralela dintre “clasici” (susţinătorii bibliotecilor şi apărătorii cuvintelor cu mai mult de trei silabe) şi “moderni” (care consideră spaţiul internetului drept o oportunitate de reînnoire a formelor şi genurilor literare), a guvernat, de fapt, întreaga întâlnire colocvială.

O filă de istorie autentică, “Basarabia, pământ românesc”, a constituit un alt eveniment înscris în ciclul “Primăvara Poeţilor”.
Organizat pe 27 martie, sub patronajul Casei de Cultură “Geo Bogza”, împreună cu Asociaţia “Cultul Eroilor”, simpozionul a fost susţinut prin comunicări interesante, semnate de: Alin Ciupală (“Basarabenii l-au considerat pe B.P. Hasdeu un fel de lider al lor”); Marian Dulă (“Salut participarea numeroşilor tineri la activitatea noastră, precum şi a membrilor Asociaţiei Cultul Eroilor din şcoli” - a prezentat doi ofiţeri din Republica Moldova: general Ion Costas şi of. dr. Constantin Micleuşanu); Gherasim Rusu - Togan (“Basarabia este o lume a tristeţii”); Ştefan Al. Saşa (trei poeme: “Monumente în cuvinte”, “Primăvara românească” şi “Întrebări primordiale”).
Aniversarea celor 95 de ani de la unirea Basarabiei cu România a fost marcată şi de intervenţia dr. ing. Traian Mocuţa (“Trebuie să facem mai mult pentru aceste bijuterii pierdute...”) şi a prof. dr. Christian Crăciun (“Am un regret enorm: imposibilitatea de reromânizare a Basarabiei”).

Maratonul activităţilor culturale, apreciate unanim de către asistenţă, s-a încheiat pe 29 martie, la Biblioteca Municipală “Dr. C.I. Istrati”, cu un reuşit simpozion “Nichita Stănescu”, coordonat de d-na Liliana Ene.
Sala centrală a bibliotecii, transformată - prin dispunerea circulară a măsuţelor - într-o “zonă” de mare atractivitate, a reunit profesori, scriitori, ingineri, oameni de cultură, precum şi numeroşi elevi.
Activitatea a debutat cu un material şi un poem realizate de eleva Rovana Munteanu, închinate poetului Nichita Stănescu (“Viaţa mea se iluminează”). Simpozionul a continuat cu o amplă prezentare, semnată de Florin Dochia, a cărţii-document “Epica Magna”, de Nichita Stănescu, tipărită în anul 1978, precum şi cu o serie de intervenţii ale lectorilor Gherasim Rusu - Togan, Constanţa Coman, Marian Dulă ş.a.

Privit în ansamblu, programul complex, înscris sub genericul “Primăvara Poeţilor” (supus, în prealabil, dezbaterii publice şi aprobării Comisiei de Cultură a administraţiei locale), coordonat de scriitorul Florin Dochia, a întrunit sufragiile întregii asistenţe. Calde şi sincere felicitări!
Theodor MARINESCU