30 iulie 2013

Câinii fără stăpân - vechea problemă. Câinii cu stăpân - noua problemă

O dată cu aprobarea de către consilierii municipali a Regulamentului privind creşterea şi deţinerea câinilor în municipiul Câmpina, problema patrupedelor fără stăpân a revenit în actualitate, dar nu în mod singular, ci însoţită de o nouă problemă: cum trebuie să-şi crească fiecare câmpinean câinele pe care îl deţine în gospodăria proprie.  


A cincea încredinţare a serviciului de gestionare a câinilor comunitari 

Nu ştim când o să trăim ziua în care o să vedem străzile câmpinene curăţate de câini vagabonzi. Se pare că de această problemă nu vom scăpa curând. Municipalitatea a ajuns pentru a cincea oară să încredinţeze serviciul de gestionare a situaţiei câinilor comunitari unei firme private, dar rezultatele întârzie să apară. Noul concesionar al serviciului este firma Alextib din Telega, condusă de fostul primar al acestei comune, Alexandru Chirobocea, care a câştigat selecţia de oferte organizată de municipalitate, după mai multe încercări nereuşite din lipsă de participanţi. Cu toate că cei de la Alextib au reabilitat parţial azilul chinologic de la Zorile şi au strâns circa 150 de câini de pe domeniul public, rezultatele sunt departe de a rezolva problema. Primarul Horia Tiseanu susţine colaborarea cu firma Alextib, care plăteşte o redevenţă anuală de 1000 de lei pentru concesionarea primită, iar pe de altă parte, primeşte de la municipalitate, pentru serviciile prestate,  o sumă lunară de 9000 de lei. La sfârşitul şedinţei Consiliului Local din iunie 2013, viceprimarul Ion Dragomir declara unor jurnalişti locali că nu se mai ocupă de problema câinilor comunitari, exprimându-şi nemulţumirea pentru felul în care a fost concesionat firmei Alextib de către Primărie serviciul de îngrijire a câinilor fără stăpân în municipiul Câmpina. “Caietul de sarcini a fost o prostie, drept pentru care niciun medic veterinar nu a dorit să participe la licitaţie. Serviciul de gestionare a câinilor comunitari a fost încredinţat unei firme care nu are posibilitatea şi pregătirea să rezolve problema. Pentru că altcineva a încredinţat acest serviciu (o aluzie la primarul municipiului – n.red.), declar public că nu mă mai ocup de acest serviciu. Într-adevăr, primarul a încredinţat rezolvarea problemei administratorului public Remus Bădulescu. Venit pe acest post în noiembrie 2012, după câştigarea unui examen de angajare, city-managerul Bădulescu, absolvent al Institutului de Marină, este un om de acţiune care este decis să rezolve problema câinilor comunitari cât mai repede cu putinţă. În acelaşi timp, el intenţionează să rezolve şi problema câinilor cu stăpân, animale ce au o soartă ceva mai fericită, dar care nu sunt toate îngrijite de către stăpânii lor la standardele europene în domeniu. “Sunt un om de acţiune, căruia îi plac provocările, iar rezolvarea spinoasei probleme a câinilor comunitari o consider o provocare din care sunt decsi să nu ies înfrânt. Pentru că sunt mulţi localnici deţinători în gospodăriile proprii a unor câini pe care nu îi îngrijesc corespunzător, am conceput, împreuna cu consilierul municipal Ionuţ Piţigoi, un regulament privind creşterea şi deţinerea câinilor.  Este un regulament perfectibil, dar este un mare pas înainte în acest domeniu, nereglementat până acum prin acte normative locale”, ne-a declarat Remus Bădulescu. La ultima şedinţă a aleşilor, cea din 25 iulie 2013, viceprimarul Ion Dragomir, mult mai calm decât în precedenta şedinţă, a avertizat cu detaşare  asupra faptului că “activarea serviciului de strângere a câinilor comunitari va face ca, în continuare, în Câmpina să fie aduşi câini comunitari din alte localităţi. Vom fi, şi pe viitor, aprovizionaţi îndestulător cu aceste animale. Este însă inadmisibil ca, de şase ani, de când sunt în Primărie, să ştim cu toţii că se aduc câini din localităţile limitrofe, dar nimeni să nu fi reuşit măcar să noteze numărul de înmatriculare al unei singure maşini din care au fost aruncaţi câini pe străzile noastre.”  Consilierul Monica Clinciu a ridicat problema clarificării cheltuielilor pe care municipalitatea le mai poate angaja în cadrul serviciului de gestionare a situaţiei câinilor comunitari, de vreme ce există un concesionar al acestui serviciu, firma Alextib, care s-a angajat să rezolve problema atunci când i s-a concesionat serviciul, şi care primeşte 9000 de lei lunar pentru activitatea de strângere a câinilor fără stăpân de pe domeniul public al oraşului. Amintind de numeroasele solicitări de bani ale firmei Alextib către Primărie, bani pe care municipalitatea i-a plătit pentru activităţi pe care concesionarul s-a angajat să le presteze în schimbul sumei de 9000 lei pe lună, Monica Clinciu a propus ca firma Alextib să mai fie în plus finanţată de Consiliul Local doar pentru lucrările de reparaţii şi de extindere a clădirii principale a azilului chinologic, precum şi a padocurilor existente acolo, deoarece pentru capturarea, transportul, deparazitarea, sterilizarea şi cazarea câinilor nimănui concesionarul a consimiţit să primească suma amintită mai sus, prevăzută în caietul de sarcini. Propunerea sa nu a întrunit votul majorităţii aleşilor.

Deţinătorii de câini, obligaţi să respecte noul Regulament privind creşterea câinilor

Noul Regulament privind creşterea şi deţinerea câinilor în municipiul Câmpina, iniţiat de consilierul Ionuţ Piţigoi, a stârnit multe discuţii în plenul ultimei şedinţe a Consiliului Local al municipiului. Cel care a adus cele mai multe critici regulamentului a fost consilierul Marian Nistor, care a considerat că, în câteva privinţe, documentul nu poate fi aplicabil. Consilierul a fost, de asemenea, intrigat din cauza prevederii care impune sterilizarea câinilor care nu sunt de rasă, dar au deţinător. “Dacă o persoană - şi mă gândesc aici la cei pensionarii cu pensii mici -,  nu poate să mai ţină câinele, pentru că nu-şi permite cheltuiala cu sterilizarea sa, ce poate face cu câinele? Am nişte nelămuriri care pot limpezi lucrurile astfel ca acest regulament să fie aplicabil. Pentru că un regulament care nu este aplicabil, dar care are sancţiuni poate da naştere unor abuzuri. Orice deţinător al unui câine trebuie să-I facă animalului carnet de sănătate. Dacă eu nu ies din curte cu animalul cum se verifică dacă acest câine are carnet de sănătate? Avem o evidenţă a câinilor cu stăpâni, unde se găsesc aceştia. Cabinetele medicale veterinare au o avidenţă limitată şi nu sunt obligaţi să ne-o dea”, le-a spus Nistor colegilor săi. Consilierul Horaţiu Zăgana propus chiar reanalizarea Regulamentului pentru a fi îmbunătăţit: “Felicit iniţiatorii acestui regulament, dar nu putem să nu observăm că el este greu aplicabil, deoarece conţine multe chestiuni interpretabile, care pot da naştere unor abuzuri. De aceea, eu propun retrimiterea proiectului lui la comisia de specialitate, reanalizarea şi refacerea lui cu amendamentele propuse aici, pentru a fi completat şi îmbunătăţit, iar în şedinţa viitoare îl vom putea aproba liniştiţi. Altfel, ne trezim că Poliţia Locală va intra în curţile oamenilor, fiindcă Regulementul permite, pentru a controla dacă sunt câinii sterilizaţi.” Nelămuriri au fost exprimate şi în legătură cu prevederea conform căreia amplasarea coteţelor câinilor se va face la o distanţă rezonabilă faţă de graniţele proprietăţii, astfel încât să nu creeze disconfort vecinilor. “Cine stabileşte care va fi această distanţă rezonabilă?”, s-a spus. Primarul Horia Tiseanu a propus ca această distanţă să fie de 5 metri. Iniţiatorul proiectului, consilierul PP-DD Adrian Piţigoi, a recunoscut că Regulamentul este perfectibil, dar “este un început mult aşteptat şi bine venit, este începutul unui drum pe care nu a călcat nimeni până acum. Noi nu am putut trece în el toate situaţiile posibile, aşa cum nici legile nu pot prevedea toate situaţiile posibile, dar trebuie respectate. Noi am introdus în Regulament, inspirându-ne şi din legislaţia ţărilor dezvoltate şi civilizate, ceea ce trebuie oameii să facă, ceea ce ei sunt obligaţi să respecte. Dacă unii loccalnici nu vor putea sau nu vor vrea să îl respecte, asta nu înseamnă neapărat că sancţiunile Regulamentului pot fi aplicate abuziv de către organele de control. Amendamentele propuse de colegi sunt de substanţă şi sunt corecte, dar eu zic să plecăm cu Regulamentul aşa cum este el, iar pe viitor îl putem îmbunătăţi modificând orice articol al său.” Printre cele mai interesante articole ale Regulamentului am aminti câteva: Art.2. – Cetăţenii care deţin câini, vor avea în mod obligatoriu carnet de sănătate al animalului, care trebuie să cuprindă toate acţiunile sanitar – veterinare (vaccinări, deparazitări etc), cuprinse în normele specificate în domeniu. Carnetul de sănătate trebuie să fie eliberat de un cabinet veterinar autorizat; Art.3. (1) – În mod obligatoriu, deţinătorii de câini vor lua măsuri ca acestea să nu murdărească şi să nu deterioreze spaţiile de folosinţă comună (holuri, scări- din blocurile de locuinţe şi spaţii verzi). În caz contrar vor fi obligaţi să efectueze curăţenie, dezinfecţie, refacerea spaţiilor deteriorate şi plata daunelor la solicitarea asociaţiei de  proprietari/locatari. (2) – Asociaţia de proprietari/locatari este îndreptăţită să stabilească contribuţia deţinătorilor de câini la plata cheltuielilor de întreţinere (gaz, apă rece, apă caldă, curăţenie în spaţiile de folosinţă comună, etc.), pe apartament, acolo unde aceste utilităţi se furnizează în sistem pauşal; Art.4. (1) – Câinii care nu sunt încadraţi ca fiind de rasă şi au deţinător, vor fi sterilizaţi obligatoriu şi se va face menţiunea acestei operaţiuni în carnetul de sănătate. (2) – Nesterilizarea câinilor, din propria iniţiativă a deţinătorilor, atrage plata contravalorii serviciilor de sterilizare efectuate de concesionarul serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân; Art.5. – Pe terenurile şi în curţile aflate în folosinţă comună s-au coproprietate, deţinerea câinilor se face cu acordul scris al celorlalţi colocatari sau coproprietari, respectând condiţiile impuse la art.2, 3 şi 4. În final, cu mai multe amendamente aduse, Regulamentul a fost votat cu o majoritate covârşitoare. A.N.

Editorial

VARA NU DOARME
Am petrecut cîteva zile în „România profundă”, (o expresie inexactă şi găunoasă în fond), un loc cu oameni foarte săraci, mai buni sau mai răi, ca pretutindeni. Fusesem acolo şi anul trecut în aceeaşi perioadă şi mi-am îngăduit cîteva comparaţii. Vara trecută eram în plin „război româno-român”, în plină agitaţie propagandistică împotriva instituţiilor democratice. Toate vitrinele din centrul satului erau pline cu afişe care incriminau „dictatura” lui Băsescu, altele în care o bătrînă înfometată îl acuza că a rămas fără pensie etc. Erau şi ceva persoane oficiale anul trecut, primari ori consilieri ai unor mici localităţi din acea regiune,vizirat al uneia din marile feude în care este împărţită România. Le-am atras atenţia că afişele acelea sunt cea mai bună dovadă că NU trăim într-o tiranie, în care nu ar fi fost de conceput un aşa atac împotriva „tiranului”. S-au uitat însă la mine aşa de urît, încît mi-am înghiţit democratic restul cuvintelor. Anul acesta afişele nu mai erau, dar nimic nu se schimbase în fond. Oamenii înşişi păreau să nu bage de seamă că nimic din viaţa lor nu s-a îmbunătăţit. De altfel, a fost prilejul unor observaţii „antropologice” despre felul în care funcţionează mentalul colectiv, cîtuşi de puţin raţional, cum încearcă să ni-l prezinte profesorii de politologie. Aş spune că funcţionează numai cu imagini puternic remanente. De pildă, oamenii erau încă revoltaţi fără motiv împotriva lui Udrea ce nu mai e la butoane sau a numărării strîmbe a voturilor de către Roberta, alt personaj dispărut. Nu-i deranjau însă cu nimic miile de morţi care au votat în Teleorman, nici sutele de mii de voturi care nu ies la vopsea la referendum, dovedite în justiţie, nici gonflarea tumorală a guvernului şi a parlamentului, bugetivore, nici corupţia. Astea încă nu au pătruns în mentalul colectiv. Ce referendum constituţional, ce regionalizare, ce MCV, ce doctrine politice, ce eşec al privatizărilor, ce card de sănătate! „Poporul” (altă noţiune vagă, extrem de greu de definit) e în altă parte. El nu are nimic de-a face cu toate fineţurile ştiinţei politice. PSD-ul ştie perfect asta şi lucrează cu contrafaceri grosolane de tip Antena 3, tocmai pentru că ele se adresează pulsiunilor elementare şi nu raţionalităţii. Apropo: unul dintre marii vinovaţi de căderea morală a consumatorului român de presă, dl. CTP, (am mai scris aste de cel puţin 37 de ori, o să mai scriu) a sărit ca ars împotriva cercetării de către justiţie a ticăloşiilor de la canalul de ştiri dejectabile. Dar nu l-am auzit niciodată, deşi a fost o vreme şeful branşei jurnaliştilor, luînd atitudine împotriva terfelirii tuturor valorilor acestei meserii de către rechinii de presă de la Băneasa. Oamenilor nu le place adevărul, le place propaganda, le place să le spui ceea ce vor să audă. Le spui „se refac pensiile la militari”  şi el nu vrea să ştie că e vorba de pensiile de zeci şi chiar sute de milioane ale unora care fuseseră, pe bună dreptate, aduse la un nivel rezonabil, ci se gîndeşte la pensia lui de 800 de lei.  Secretul bine ştiut de propagandiştii  neo-comunişti este că o populaţie săracă la limita subzistenţei şi slab educată este foarte uşor de manipulat. De ce credeţi că scade constant nivelul învăţămîntului românesc? De ce credeţi că sunt împinse în faţă, ca modele publice, personaje patibulare, indivizi la limita abjecţiei şi psihiatriei gen Mazăre, Vadim, Badea, Gigi, MM, Ciuvică, Vanghelie, Gâdea, Serghei Mizil etc? Ei sunt cea mai convingătoare campanie de îndobitocire pentru că anesteziază bunul simţ, calitate ce se poate confunda la anumite paliere cu gîndirea. Procesul de cocalarizare rapidă şi intensivă a naţiei române e pornit de aceşti diriginţi de şantier social. Radioul şi Televiziunea de stat au fost şi ele dirijate spre acest neant valoric, într-o tăcere asurzitoare a oamenilor de valoare care mai lucrează acolo, temători de pîinea lor cea de toate zilele. România este o ţară veselă, ea vara doarme somnul lung al raţiunii. 

P.S. Cît am lipsit, prim ministrul plagiator, nu numai că nu şi-a anunţat demisia, dar şi-a dat drumul la noi serii de minciuni, de ante-pronunţări în domeniul justiţiei şi de alte măsuri economice aberante. Cu sănătatea cum staţi, stimaţi concetăţeni? 
Christian CRĂCIUN      

La ultima şedinţă a Consiliului Local, aleşii câmpinenilor s-au avut ca fraţii

O armonie ca cea în care s-a desfăşurat ultima şedinţă a legislativului municipal mai rar ne-a fost dat să vedem. Şedinţa din 25 iulie 2013 a contrastat puternic şi total cu cea de la sfârşitul lunii iunie, când primii doi demnitari ai oraşului s-au certat ca la uşa cortului. Atât de tare s-au certat atunci primarul şi viceprimarul municipiului (primarul, pentru că i s-au luat 300.000 de la cap. Autorităţi executive, iar vicele, pentru că nu fusese consultat în privinta rectificării bugetare din iunie), încât mai că îţi venea să-i muţi de pe locurile lor alăturate (cei doi stau unul lângă celălalt, la şedinţele Consiliului Local), în două locuri diametral opuse de la masa cea rotundă a “cavalerilor politicii şi administraţiei locale”. La ultima întâlnire a miniparlamentului câmpinean, cei doi parcă erau nişte siamezi, aşa de bine se înţelegeau din priviri şi din zâmbetele pe care şi le împărţeau reciproc cu largheţe. Iar consilierii din subordine, ce să mai zicem, intraseră în atmosfera de “pax vobiscum” emanată de atitudinea senină a şefilor, făcând ca şedinţa să curgă lin, precum un vals, marea majoritate a proiectelor fiind aprobate cu unanimitate de voturi. Deşi, după şedinţa din iunie 2013, supărat că multe dintre propunerile sale fuseseră respinse de majoritatea USL – PP-DD, primarul declara că nu va mai iniţia nicio rectificare de buget, împăcarea cu adjunctul său l-a determinat pe primar revina asupra deciziei şi să iniţieze un nou proiect prin care se modifică mai multe cheltuieli bugetare. Edilul oraşului nu a mai propus suplimentarea cu suma de 1,391 milioane lei pentru plata corecţiilor aplicate de inspectorii UE pentru suspiciuni de nereguli în derularea proiectului european “Modernizare Calea Dacia” (pasajul rutier de la DN1). Cheltuielile la capitolul “Mediu” au fost suplimentate cu peste 152.000 de lei, bani cu care se vor plăti cotizaţia aferentă anului 2012, pe care municipalitatea o datorează Fondului de Mediu pentru că nu a reuşit să colecteze deşeuri reciclabile într-o cantitate apreciabilă, ce reprezintă 15% din volumul total al deşeurilor menajere depuse la rampa de la Boldeşti, în anul anterior. Cheltuielile de la capitolul Transporturi au fost suplimentate cu aproape 7,5 milioane lei, bani necesari asfaltării centrului Câmpinei şi reparării câtorva străzi (Romaniţei, Siretului, Oborului). Cap. Autorităţi executive a fost suplimentat cu 100.000 lei, pentru finanţarea delegaţiilor de consilieri ce vor pleca în străinătate.  Toate propunerile primarului au fost aprobate cu unanimitate de voturi. Astfel, la cap. „Locuinţe, servicii, dezvoltare publică” – s-au alocat suplimentar 241.000 lei pentru despagubiriea Termax Grup S.R.L. Roman, în urma rezilierii unilateral a contractului de furnizare a agentului termic în 10 unităţi de învăţământ. La cap. „Învăţământ”, s-au mai alocat 99.000 lei pentru implementarea, Programului de control managerial intern în mai multe şcoli şi licee. De asemenea, la cap. „Sănătate” s-a suplimentat cu suma de 922.400 lei, din care 600.000 lei vor fi folosiţi pentru plata utilitatilor la Spitalul Municipal, iar 322.400 lei vor fi alocaţi Spitalului Voila în vederea achitării taxei de acreditare şi a achiziţionării unui tomograf. A.N.

Mai mulţi bani pentru învăţământ, în detrimentul spectacolelor stradale

Şcoala Centrală va achiziţiona 25 de calculatoare pentru Laboratorul de informatică

Recent, consilierii municipali au aprobat alocarea către Şcoala Centrală a sumei de 60.000 de lei, necesară pentru dotarea şi modernizarea Laboratorului de informatică al celei mai performante şcoli gimnaziale câmpinene. Cu aceşti bani se vor achiziţiona 25 de calculatoare de ultimă generaţie. Cel care s-a zbătut pentru obţinerea acestei finanţări, diminuând bugetul din acest an al spectacolelor stradale, este consilierul Florin Frăţilă, şeful Comisiei de învăţământ din legislativul municipal. “Sunt membru al Consiliului de Administraţie  al Şcolii Centrale, aşa că nu puteam rămâne indifernt la numeroasele solicitări pe care mi le-a adresat conducerea acestei unităţi prin directorul ei, profesorul Nicolae Necula. Nemaivorbind că rezultatele obţinute de elevii acestei şcoli ne îndreptăţesc şi mai mult să acordăm acest sprijin financiar. Dacă cerem performanţă, trebuie să asigurăm şi condiţiile pentru obţinerea preformanţei ”, ne-a declarat recent, Florin Frăţilă. Într-adevăr, în ultima lui adresă către Consiliul Local, directorul şcolii, profesorul Nicolae Necula, revine cu rugămintea de a fi sprijinit de municipalitate în achiziţionarea a 25 de calculatoare pentru Laboratorul de informatică, explicănd faptul că “deţinem un set de 10 calculatoare + server, primit de la ISJ Prahova în anul 2005, uzat fizic şi moral. Ţinând cont că avem clase de 30 de elevi, înseamnă că trei elevi lucrează simultan la un singur calculator, ceea ce nu asigură condiţii corespunzătoare procesului de învăţământ. Rezultatele obţinute în anul şcolar 2012 – 2013 la examenul de Evaluare Naţională şi mediile de admitere la liceu ne îndreptăţesc să solicităm condiţii mai bune de studiu. La nivelul judeţului, au fost obţinute 11 medii de 10, de admitere la liceu, dintre care trei medii au fost obţinute de elevii unităţii noastre, singura şcoală din Prahova cu o asemenea performanţă.” A.N.  

Municipalitatea plăteşte anual penalităţi la Fondul de Mediu de peste 150.000 de lei

Peste trei miliarde de lei vechi (300.000 lei noi), a plătit administraţia câmpineană, în ultimii doi ani, către Fondul de Mediu, pentru necolectarea unei cantităţi însemnate de deşeuri reciclabile. Legea românească nu reglementează corect în acest domeniu, deoarece administraţiile locale sunt obligate să încheie contracte numai cu operatori unici de salubritate în vederea colectării deşeurilor refolosibile. Acestea trebuie să reprezinte 15% din cantitatea de deşeuri menajere colectate şi depuse la rampele ecologice de către operatorii unici respectivi în anul precedent celui de referinţă. În cazul Câmpinei, operatorul unic de salubritate al municipiului, firma Floricon Salub, trebuia să depuna în anul 2012, la rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni, o cantitate de deşeuri menajere cu 15% mai mică decât cea depusă în anul precedent, adică în anul 2011. Reducerea de 15% trebuia să se regăsească într-o cantitate de aceeaşi mărime de deşeuri reciclabile, care trebuie colectată de Floricon Salub şi depusă ulterior în depozitele unui operator naţional de deşeuri reciclabile. Toate acestea pentru alinierea la standardele de mediu europene ale localităţilor din România, care a ajuns să fie prezentată în tot mai multe ştiri şi reportaje ale televiziunilor occidentale drept “ţara gropilor de gunoi”. Floricon Salub a investit în achiziţionarea unor europubele în care deşeurile să fie colectate selectiv (plastic, hârtie, sticlă etc), în prezent existând zeci de platforme ecologice de acest fel dispuse pe raza municipiului, platforme unde se pot colecta selectiv deşeurile reciclabile. Din nefericire, câmpinenii nu au un cult al ecologismului, iar lipsa educaţiei în spiritul protejării mediului ambiental face ca peturile din plastic, obiectele din sticlă şi cartoanele să nu ajungă la platformele selective amintite mai devreme. În plus, numeroşi romi au căpătat o nouă îndeletnicire: scormonesc prin habele de gunoi ale blocurilor sau prin pubelele scoase în faţa curţilor oamenilor pentru a colecta orice înseamnă deşeu reciclabil, pe care îl vinde apoi unor societăţi câmpinene care se ocupă, în paralel cu Floricon Salub, cu colectarea selectivă a deşeurilor refolosibile. “Conform legislaţiei, municipalitatea câmpineană trebuie să scadă în fiecare an cantitatea de gunoi menajer cu 15%. Pentru că nu îndeplinim targetul acesta, suntem penalizaţi. Cele 15 procente trebuie să se regăsească într-o cantitate de deşeuri reciclabile de aceeaşi mărime, colectată şi înregistrată de operatorul unic de salubritate, căci doar cu acesta legea ne permite să încheiem un contract în acest sens. Dacă plătim această cotizaţie - practic, îi putem spune o penalitate -, putem accesa ulterior proiecte guvernamentale finanţate din Fondul de Mediu. Iar din toate penalizările plătite la nivelul întregii ţări se strâng sume impresionante. Anul trecut, am fost penalizaţi cu 150.000 lei, iar anul acesta cu aceeaşi sumă”, ne-a declarat Remus Bădulescu, administratorul public al Câmpinei. Despre dificultăţile pe care le întâmpină municipalitatea în colectarea deşeurilor reciclabile le-a vorbit, recent, consilierilor municipali şi viceprimarul Ion Dragomir: “În fiecare dimineaţă, grupuri de romi merg înaintea maşinilor Floricon Salub de colectare a gunoiului menajer şi fac prăpăd prin pubelele cu gunoaie menajere scoase de oameni în faţa curţilor, pubele care conţin şi deşeuri reciclabile. Romii fac acest lucru organizat, deoarece cunosc programul de funcţionare al maşinilor firmei Floricon Salub. Aşa că îi puteţi vedea acum nu doar pe la habele de gunoi ale blocurilor, ci şi pe la toate porţile curţilor, înarmaţi cu căruţuri, adunând toate deşeurile ce pot fi recuperate, deşeuri pe care le vând apoi unor firme din oraş ce se ocupă cu colectarea acestor deşeuri. Firmele respective vând, la rândul lor, deşeurile refolosibile mai departe, unor operatori naţionali de colectare a deşeurilor reciclabile. Legislaţia în domeniu are unele prevederi greşite, în sensul că tot ce colectează aceste firme private nu se scade din cantitatea de deşeuri colectată de un operator unic de salubritate al unei localităţi. Cum este, în cazul Câmpinei, Floricon Salub.” A.N.   

Pentru finanţele câmpinene, viitorul începe să nu mai fie atât de sumbru

Cu atâtea penalizări şi presiuni de care au avut parte finanţele publice câmpinene în ultimul an (corecţiile aplicate de inspectorii Ministerului Dezvoltării pentru suspiciuni de nereguli în realizarea pasajului rutier de la DN1, chemarea în instanţă a municipalităţii de către firma constructoare a pasajului, Cast SRL, aceasta solicitând, după închiderea proiectului, încă 10 milioane lei pentru lucrări executate în plus, precum şi cotizaţiile Primăriei către Fondul de Mediu, de 150.000 lei anual, pentru nediminuarea deşeurilor menajere colectate cu 15%, cantitate reprezentând deşeuri reciclabile colectate selectiv), se pare ca, în ultima lună, viitorul nu mai pare atât de sumbru pentru bugetul local. Procesul cu Cast, în buna tradiţie a tergiversărilor acţiunilor în justiţie de acest fel, se va întinde pe o perioadă îndelungată şi va trece multă vreme până la soluţionarea sa definitivă şi irevocabilă, aşa că, cel puţin în anul 2013, cheltuielile cu acest proces nu vor greva vistieria municipiului. În plus, printr-o recentă ordonanţă de guvern, cabinetul Ponta a decis să suporte de la bugetul de stat sumele pe care administraţiile publice locale trebuie să le cheltuiască în contul corecţiilor ce le-au fost aplicate pentru suspiciuni de nereguli în desfăşurarea unor proiecte cu finanţare europeană. Dacă guvernanţii de la Bucureşti vor înlătura şi inadvertenţele din legislaţia de mediu, în sensul că vor lua în considerare şi cantităţile de deşeuri reciclabile colectate de societăţile comerciale cu acest obiect de activitate, altele decât operatorul unic de salubritate al localităţii respective, în acest caz, la deşeurile colectate selectiv la europubelele Floricon Salub (prin depunerile acestor deşeuri refolosibile de către cetăţeni), se vor adăuga şi deşeurile reciclabile colectate de firmele câmpinene cu care Primăria nu are contract, astfel încât cantitatea totală a acestor deşeuri să reprezinte 15% din totalul deşeurilor menajere colectate de Floricon Salub în anul precedent. În acest fel, vom îndeplini standardele de mediu, iar municipalitatea nu va mai plăti penalităţi la Fondul de Mediu de 150.000 lei în fiecare an. Cu toate că, în timpul ultimei conferinţe de presă a PSD Câmpina, liderul organizaţiei, viceprimarul Ion Dragomir, se arăta extrem de îngrijorat de viitorul bugetului local, se pare că situaţia acestuia nu este chiar atât de neagră pe cât a fost ea prezentată cu acel prilej. Dragomir s-a arătat atunci foarte îngrijorat din cauza faptului că, spunea el, “colectările dezastruoase  fac ca veniturile proprii să fie realizate, aproape de jumătatea anului, abia în proporţie de circa 30%, spre deosebire de anul trecut, când, în aceeaşi perioadă, procentul colectărilor se ridica la aproape 50%. Nu regret deloc că nu ne-am apucat de unele investiţii, fiindcă nu am fi avut bani să le plătim. Nici persoanele fizice nu îşi mai plătesc la timp contribuţiile fiscale”. Pe de altă parte, directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, ne-a declarat că “situaţia bugetului local nu este chiar atât de grea pe cât s-a afirmat. Pentru că multe dintre marile societăţi comerciale au intrat în insolvenţă, contribuţia lor la bugetul local a scăzut sensibil, deoarece cota aferentă din impozitul pe salarii care ne revenea înainte nu se mai colectează, de vreme ce sute de angajaţi au devenit şomeri. Dar contribuţia persoanelor fizice este bună. Avem însă mulţi bani de primit de la Ministerul Dezvoltării pentru lucrările din cadrul unor proiecte europene pe care municipalitatea le-a plătit de mult timp. De altfel, gradul total de colectare a veniturilor generale la bugetul local este sensibil influenţat negativ de gradul redus de recuperare a plăţilor realizate pentru lucrările derulate cu fonduri europene.” Din datele primite de la Direcţia Economică, la jumătatea anului, de la persoanele fizice s-au încasat peste 4,698 milioane lei, ceea ce reprezinta o pondere de 58,75% din totalul aferent anului 2013. La data de 30.06.2013, de la firmele locale s-au realizat încasări în valoare de 4,204 milioane lei, ceea ce reprezinta o pondere de 42,72% din totalul afferent anului 2013. A.N.

Pentru trei zile, 1-3 august, Câmpina va fi inima jazz-ului românesc

În perioada 1-3 august, câmpinenii iubitori ai muzicii de calitate ar fi bine să nu plece în concediu prin ţară sau prin afara ei. Şi asta pentru simplul şi bunul motiv că, la Casa Tineretului, mai exact, în incinta Clubului Live şi a Ştrandului Tineretului, se va desfăşura festivalul de jazz-rock pe care oraşul nostru îl găzduieşte de doi ani încoace. Câmpina Jazz Rock Festival a ajuns, iată, la a treia ediţie, bătând cu putere şi cu temei la porţile tradiţiei. Iar tradiţionalizarea acestui eveniment muzical de excepţie nu poate decât să-i bucure pe toţi melomanii, în general, şi pe toţi ascultătorii avizaţi de jazz, în special. În primele două ediţii ale festivalului, mulţi instrumentişti cunoscuţi din jazz-ul şi rock-ul românesc au cântat pe scena Clubului Live şi pe cea amplasată la marginea peluzei Ştrandului Tineretului. Nu vrem să-i amintim pe toţi, pentru că lista ar fi prea lungă şi ne este teamă să nu scăpăm vreun nume, dar ne amintim că, la prima ediţie, ne-au încântat cu muzica lor chitaristul Nicu Patoi, basiştii de la Kiba Dachi Band, Răzvan Cojanu, bateristul “Ciupi”, Marcel Moldovan, Răzvan Lupu şi mulţi alţii. Ca şi în precedentele ediţii, prima zi a festivalului se va desfăşura în Club Live, urmând ca, în următoarele două, muzicienii invitaţi să evolueze pe scena ce se va ridica în incinta ştrandului din vecinătate. În caz de vreme rea, trupele invitate şi spectatorii se vor muta cu toţii în sala de spectacole a Casei Tineretului. Despre prezentul şi viitorul acestui festival, am stat de vorbă cu Liviu Briciu (în foto), principalul organizator al evenimentului, el însuşi un muzician, component al trupei IVO. “Festivalul Câmpina Jazz Rock înseamnă, în primul rând, 15 ani de activitate muzicală trăiţi la Clubul Live, unde am organizat aproape 300 de concerte, cu nume sonore ale muzicii de calitate din România. Nu intră în discuţie manelele, aş ţine să precizez de la început. Ideea de a organiza un festival de jazz, care m-a măcinat multă vreme, am putut să o văd materializată acum doi ani, după ce Clubul Live a ajuns şi el cunoscut în lumea bună a muzicienilor români. N-aş spune că este un festival atipic, pentru că mai există un festival în aer liber, cel de la Gărâna, cel mai mare festival de jazz din România. Festivalurile în aer liber au avantajul că pot capta mai uşor un ascultător neavizat, dezavantajele având legătură, evident, cu capriciile vremii. Am vrut să organizez un festival pentru a aduna mai multă lume, pentru a popularize muzica de bună calitate, care începe să aibă o reprezentare din ce în ce mai mică în România, în contrast total cu ce se întâmplă în Occident. Festivalul are, deci, şi o latură educativă, fiindcă nu ne adresăm doar publicului avizat, ci încercăm să-i atragem spre muzica de calitate şi pe cei care nu au ascultat-o până acum. Pentru că muzica nu poate să le dăuneze, ba dimpotrivă, îi poate face mai buni. Am reuşit, zic eu, în demersul nostru, dacă ne gândim că, la fiecare ediţie, am reuşit să atingem o medie de 1500 de spectatori pentru cele trei seri ale festivalului. E o bună imagine şi pentru oraşul nostru, căci despre festival au început să afle şi ploieştenii, şi braşovenii, şi bucureştenii. Iar notorietatea festivalului, din ce în ce mai mare, este cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla. Accesul tinerilor sub 14 ani este gratuit, tocmai pentru a veni în întâmpinarea acestora. Preţul unui bilet este oricum modic, 10 sau 15 lei. În precedentele două ediţii, am avut nume sonore ale jazz-ului românesc (Nicu Patoi, cei care au cântat cu Steve Vai la Bucureşti), iar la cea de a treia ediţie nu vom duce lipsă de alte nume sonore. Această ediţie este dedicată numelor feminine, astfel încât spectatorii vor putea să asculte artiste celebre precum Irina Popa, o mare speranţă a muzicii de jazz, Ana Maria Galea ş.a. Festivalul va fi încheiat cu un concert al trupei Nightlosers. În prima seară, la “Club Live”, în deschiderea festivalului, va cânta unul dintre cei mai talentaţi chitarişti români, Mihai Coşereanu, un tânăr de numai 22 de ani. Mulţumesc şi pe această cale municipalităţii pentru sprijinul acordat (i-aş aminti aici pe primarul Horia Tiseanu, senatorul Georgică Severin şi pe consilierii municipali Marian Dulă şi Florin Frăţilă), dar nu pot să nu le mulţumesc, de asemenea, şi firmelor care mi-au fost mereu alături, la fiecare ediţie, fără ajutorul cărora acest festival nu ar fi fost posibil”, ne-a declarat Liviu Briciu.

Programul Festivalului Câmpina Jazz Rock 
Joi, 1 August 2013, ora 20.00, locatie Club Live:
- Mihai Cosareanu & IVO: Mihai Cosareanu, chitara, Cornel Cosareanu, chitara, Liviu Briciu, bass, Adrian Rizea, tobe, George Statie, bass, Adrian Filip, tobe, Gabriel Negoiasa, clape
Vineri, 2 August 2013, ora 19.00, locatie “Open Air” Strandul Casa Tineretului:
- JazzyBIT: Teodor Pop, clape, Mihai Moldoveanu, bass, Szabo Csongor – Zsolt, tobe
- Irina Popa & The Sinners: Irina Popa, voce, Cornel Cristei, clape, Iulian Vrabete, bass, Relu Bitulescu, tobe
Sambata, 3 August 2013, ora 19.00, locatie “Open Air” Strandul Casa Tineretului
- Ana Maria Galea Trio: Ana Maria Galea, voce, Michael Acker, contrabas, Daniel Csikos, pian
- Nightlosers: Hanno Hofer, voce, chitara, muzicuta, washboard, Grunzo Geza, clape, Claudiu “Nasu” Purcarin, tobe, Jimi “EL” Laco, vioara, chitara, mandolina, banjo, Luci “Stein”, electric & double bass, Barila Andreescu, bass