În week-end, Câmpina a trăit sub imperiul muzicii jazz

Câmpina Jazz Rock Festival, ediţia 2013, s-a trăit intens şi sublim pe toată desfăşurarea lui, dar ultimele două zile ale sale, pe care le-am petrecut alături de Artiştii care au cântat pe scena din incinta Ştrandului Tineretului, au fost de pomină. Ultima seară, dominată de clujenii de la Nightlosers, a adunat sufletele sutelor de spectatori prezenţi într-un cazan încins cu flăcări înalte, pe care nici toată apa din bazinul alăturat nu ar fi reuşit să le stingă. În urmă cu câteva decenii, tinerii din Câmpina, din România şi de pretutindeni trăiau intens muzica rock în spiritul “monştrilor sacri” din arhicunoscuta formaţie Queen, regăsindu-se în versurile celebrului hit “We will rock you” (“Te vom agita”). Ca o punte peste ani a frumosului simţit din muzică, zilele trecute, tinerii câmpineni, dar şi oameni mai în vârstă, au trăit la o mare intensitate sufletească Jazz Rock Festival, parcă sub imperiul unei devize asemănătoare celei de acum trei decenii, doar puţin schimbată: “We will jazz-rock you”. Iar dacă refrenul anilor ’80 însemna “Te vom agita”, noua deviză sub care au trăit muzica, vineri şi sâmbătă, cei adunaţi pe peluza Ştrandului Tineretului s-ar putea traduce “Te vom agita în ritm de jazz” (chiar dacă nu toate formaţiile participante s-au înscris în acest gen muzical). 

La sfârşitul săptămânii trecute, joi, vineri şi sâmbătă, Câmpina a fost gazda unui festival de jazz-rock aproape unic în România. Şi când spunem “aproape unic” ne gândim la faptul că doar la Câmpina şi la Gărâna (într-o comună bănăţeană din Munţii Semenicului), au loc festivaluri de jazz în aer liber (open-air). Festivalul de la Gărâna este, de altfel, cel mai mare festival de jazz din ţară şi a ajuns la a XVIII-a ediţie, pentru care s-au cheltuit 180.000 de euro, cu 50 de artişti invitaţi în cele patru zile de desfăşurare.  Câmpina Jazz-Rock Festival este un eveniment artistic de aceeaşi calitate, dar de dimensiuni mult mai reduse, dispunând de fonduri băneşti de zece ori mai mici, născut abia în 2011, cu doar trei zile de desfăşurare. Festivalul de la Câmpina este însă unic în felul său prin faptul că are o desfăşurare mixtă, şi în sală (prima zi), şi în aer liber (ultimele două zile).  Ca şi la precedentele două ediţii, prima zi a festivalului s-a desfăşurat în incinta Clubului Live, situat la parterul Casei Tineretului, şi a fost dedicată muzicienilor locali de jazz şi rock. Administratorul Clubului Live, Liviu Briciu, organizatorul şi sufletul festivalului, este el însuşi muzician, fondatorul trupei IVO (Cornel Coşăreanu - chitară, Liviu Briciu - bass, Adrian Rizea - tobe, George Staţie - bass, Adrian Filip - tobe, Gabriel Negoiasa – clape), bine cunoscută tinerilor câmpineni.

Prima zi

Prima zi a festivalului s-a desfăşurat în Club Live şi a fost dedicată lui Mihai Coşăreanu, un câmpinean de 22 de ani care, în opinia multor cunoscători, se numără printre cei mai talentaţi chitarişti ai tinerei generaţii. De altfel, Mihai Coşăreanu, actualmente student al Universităţii Politehnica Bucureşti, a câştigat acum cinci ani un concurs naţional de chitară, cu participanţi de până în 21 de ani, concurs organizat de Adrian Manolovici. La aceeaşi competiţie Mihai a primit şi Premiul de virtuozitate al juriului. Acompaniat de trupa IVO, joi seara, Coşăreanu Jr. a încins atmosfera şi publicul ascultător din Club Live cu un recital rock din care nu au lipsit piese muzicale ale unor artişti internaţionali celebri, dar şi compoziţii proprii. De vreo patru ani, Mihai este component al trupei IVO, fondată acum un deceniu, de Liviu Briciu împreună cu Cornel Coşăreanu (tatăl lui Mihai, un chitarist de mare valoare care s-a remarcat în multe trupe locale, de-ar fi să amintim aici doar “Paralela 45”, cu doctorul Mihai Constantin solist vocal). Admiţând că moşteneşte mult din gena muzicală a tatălui său, Coşăreanu Jr. ne-a declarat cu ochii strălucind a mândrie: “Tata a fost şi este un chitarist foarte apreciat în Câmpina, pentru că a fost şi este foarte inovator în tot ceea ce face. El a venit în muzica rock din localitate, vorbim de perioada dinainte de Revoluţie, cu multe scheme nemaiîntâlnite în partea de virtuozitate, de sunete artistice scoase de corzile unei chitări electronice. Într-o perioadă în care în România nu prea aveai cum să-ţi cumperi instrumente muzicale electronice de calitate, tata, inginer electronist de formaţie, îşi făcea efectele lui, surprinzătoare pentru acele timpuri, cu ajutorul unei cutii de conserve montate pe chitară, în care asamblase diode şi triode numai de el ştiute. Distorsiunile sonore pe care le scotea cu chitara sa l-au ajutat să câştige şi un premiu III la un festival important desfăşurat la Arenele Romane, în Bucureşti, unde au participat multe trupe celebre.”

A doua zi

A doua zi, festivalul s-a mutat din Club Live în incinta Ştrandului Tineretului din imediata vecinătate. La marginea peluzei ştrandului a fost montată scena de spectacole, aceeaşi cu cea pe care, la prima ediţie a festivalului, au urcat celebrul chitarist Nicu Patoi şi băieţii de la Chiba Dachi Band. A doua zi a festivalului a oferit două recitaluri de muzică jazz de mare valoare. Primii au cântat cei din trupa timişoreană  JazzyBIT (Teodor Pop, clape, Mihai Moldoveanu, bass, Szabo Csongor Zsolt, tobe), seara fiind încheiată de cântecele Irinei Popa, o mare speranţă a jazzului românesc, acompaniată de formaţia The Sinners: Cornel Cristei – claviaturi (fost component Ethos, Electrecord, Roşu şi Negru), Relu Bitulescu – tobe (Redivivus, Basorelief, Zan) şi Iulian Vrabete – bas (Basorelief, Holograf). Una dintre piesele de mare sensibilitate cântată de simpatica Irina, o prezenţă agreabilă şi tulburătoare, a fost compusă chiar de Lucian Vrabete, a cărui prezenţă în formaţia The Sinners, împreună cu cea a lui Cornel Cristei, spune multe despre valoarea trupei. Spectatorii au fost mai puţini la primul spectacol, dar au venit în număr mare să-i vadă pe cei de la The Sinners. A doua seară festivalului a fost la concurenţă cu un spectacol muzical desfăşurat în parcarea Complexului Fibec, unde cap de afiş a fost trupa Iris, în noua ei structură, cu Rafael ca solist, în locul lui Cristi Minculescu, stabilit în Germania.

A treia zi

Sâmbătă seara, peluza Ştrandului Tineretului a devenit neîncăpătoare, mulţi spectatori găsindu-şi loc abia pe marginile piscinei. Ultima seară de desfăşurare a  Festivalului de jazz-rock a început cu Ana Maria Galea Trio (Ana Maria Galea, voce, Michael Acker, contrabas, Daniel Csikos, pian). Ana Maria Galea şi formaţia sa din Târgu Mureş au cântat un jazz clasic, vocea artistei impresionând pe toată lumea prin registrul ei bogat. Au impresionat, de asemenea, şi componenţii trupei sale, nişte artişti desăvârşiţi, în special contrabasistul Michael Acker, care a avut nişte solo-uri cum rar mai poţi asculta. 

A treia zi a festivalului a fost încheiată apoteotic de show-ul incendiar al celor de la Nightlosers (Hanno Hoefer - voce, chitară, muzicuţă, washboard; Grunzo Geza – clape; Claudiu “Naşu” Purcarin – tobe; Jimi “EL” Laco - vioară, chitară, mandolină, banjo; Luci “Stein” - electric & double bass. Cei din  trupa clujeană l-au avut ca invitat pe Nucu Pandrea, un bătrânel simpatic care a cântat  la frunză piese muzicale dificile. Chiar dacă nu s-a înscris în linia jazz-rock-ului, trupa fiind considerată mai mult o promotoare a genului rhythm and blues, Nightlosers a electrizat publicul prezent cu un recital de calitate şi de lungă durată, încheind un festival ce a oferit, şi la această a treia ediţie, spectacole de muzică foarte bună pe care spectatorii participanţi nu le vor uita multă vreme. 

Nu putem să nu insistăm aici pe evoluţia celor de la Nightlosers, de un profesionalism ridicat la cele mai înalte standarde. De fapt, trupa clujeană înfiinţată în 1994, care a cunoscut mai multe componenţe, are un stil aparte de cânta, presărat cu mult umor, în care interacţionarea cu publicul este importantă. Este vorba despre un stil care nu se regăseşte cu claritate şi singularitate în niciunul dintre genurile muzicii tinere. Mulţi critici muzicali îi consideră pe cei de la Nightlosers promotori ai unui stil de muzică inedit, reprezentând un melanj între rhythm & blues-ul american, folclorul românesc şi folclorul unguresc, în care se mai pot regăsi, de asemenea, sonorităţi ale muzicii ţigăneşti. De fapt, componenţii trupei formează, ei înşişi, un conglomerat cu adevărat multietnic: un român, un maghiar, un rom - toţi aflaţi sub conducerea unui lider neamţ. Publicul a vibrat cu “cei care pierd nopţile” (cum s-ar putea traduce denumirea formaţiei), şi pentru că clujenii ştiu să transmită multă emoţie. Hanno Hoefer a trecut, de altfel, printre spectatori cu celebra sa placă din tablă decupată pentru spălat rufe (washboard – un instrument popular american), din care scotea sunete metalice cu ajutorul a două linguri. Nightlosers au mai cântat la Club Live acum cinci ani, dar atunci erau în altă componenţă. Câmpina Jazz Rock Festival a fost un regal muzical de neuitat, cu  aproape 1500 de participanţi în toată perioada de desfăşurare, foarte mulţi, spunem noi, pentru un festival de jazz, un gen muzical greu de pătruns şi de înţeles, la care, de regulă, se adună în săli mari 100-200 de spectatori. “Valoric, şi această ediţie a fost foarte bună, la fel ca şi precedentele două, cu o notă ceva mai bună pentru public, care a fost ceva mai numeros. E un lucru firesc dacă ne gândim că suntem la a treia ediţie, ceea ce înseamnă că festivalul a devenit deja tradiţie. Am dedicat ediţia din acest an numelor feminine din jazzul nostru cel mai performant, dar am invitat şi trupe care nu cântă jazz pur, jazz classic, tocmai pentru a face jazz-ul mai digerabil, pentru a atrage şi a cultiva în această muzică deosebită cât mai mulţi spectatori. Eu cred că am avut mai mulţi spectatori şi pentru că lumea a început să înţeleagă ce se întâmplă în acest festival: muzică de foarte bună calitate şi profesionalism în organizare”, ne-a declarat, la încheierea evenimentului, Liviu Briciu, organizatorul Câmpina Jazz Rock Festival. A.N.

Editorial

ROMÂNIA DODOLOASĂ, ROMÂNIA SOCIALISTĂ, 

ROMÂNICA…

Cred că suntem singurul popor care îşi diminutivează numele patriei. Sigur, limba română are o capacitate aparte de a forma diminutive, s-au scris destule asupra acestui subiect. S-a spus că asta ar oglindi o fire a românului mai molcomă, mai dornică să îmblînzească adversităţile decît să le înfrunte, lirism, apropiere de natură etc. Nimic din toate astea în cuvîntul acesta straniu: „Românica”, un diminutiv evident peiorativ, un semn al băşcăliei şi desconsiderării.  De altfel cuvîntul nu cred să fi existat înainte de anii 90. Pentru cine a citit suficient din literatura interbelică şi a parcurs şi presa ori corespondenţele epocii, nu se poate să nu fie izbit de un anume aer comun, de încredere. Oamenii, indiferent de orientarea politică ori estetică, îşi percepeau destinul sub semnul unei  misiuni, cuvînt cheie de altfel încă de la generaţia de la 1848. Poate că soluţiile destinale individuale să fi fost uneori greşite, rămînea conştiinţa încastrării destinului personal într-unul colectiv de care erau mândri chiar când erau foarte critici. Cei mai lucizi chiar prevedeau noi cataclisme istorice. A fost, fără îndoială, perioada cea mai creativă din istoria noastră. După primul război mondial, printr-un straniu complex de împrejurări istorice, părea să fi venit pentru ţară un fel de „sfârşit al istoriei”, cum avea să-l numească la capătul veacului un istoric american pentru istoria globală. Se formase „România dodoloasă”, părea că ni s-au împlinit „profeţiile istorice” şi că nu mai rămîne decît să le cimentăm. Să bricolăm în absolut, cum avea să spună gînditorul preocupat de schimbarea la faţă a României. În timpul comunismului, conştiinţa că trăim sub ocupaţie („România e ocupată de români” s-a spus la un moment dat, de „anumiţi” români) ne-a oprit să desconsiderăm patria. Dimpotrivă, ne-am făcut că-i ignorăm toate defectele, s-a ajuns la acele aberaţii protocroniste şi complexe de superioritate care îi fac şi azi atîta rău. Luîndu-i-se duşmanul, după 1990, ţara a rămas singură cu sine. Şi s-a diminutivat, s-a diminuat pentru că îi lipsea Ideea care o articulase în interbelic. Nu există un Proiect pentru România. Viitorul este un subiect pe care nu-l discută nimeni, trăim  cu nasul vîrît în mizeria prezentului. Să-ţi dispreţuieşti ţara pînă la a-i da un nume peiorativ, ca de ceva neterminat, insuficient, marginal, diminutivul sună ca o numele unei boli…este semnul unei maladii de fiinţă naţională. De la ţara rotundă la ţara fără nume întreg, astfel se măsoara decăderea noastră de-a lungul unui veac. De la ţara obsedată de viitor, la cea devorîndu-şi cotidian ultimele rămăşiţe de speranţă…ce prăbuşire! Aud tot felul de inşi foarte instruiţi, detaşîndu-se de „ţărişoară” Li se pare de prost gust să te ataşezi, diminutivul devine un fel de a spune ”fost-ai lele cît ai fost…”, acum e trendy să susţii teoria „la noi ca la nimeni”, nicăieri nu e mai rău ca în Românica etc. Pe de altă parte, sunt cei care cred că ţara a fost locuită de un popor miraculos care a creat cam tot ce există notabil în istoria umanităţii. Ăştia tot de Românica se leagă, pentru că ei nu pot explica cum un astfel de popor miraculos s-a ocultat în istorie aşa de bine că am ajuns „romunculi” (acesta da cuvînt, aparţine lui Eminescu). Un diminutiv care nu are nimic de alint, ci numai nuanţe de oprobriu. Dar, fatalitate, „românica” suntem noi…

P.S. Hoţia e una dintre trăsăturile fundamentale ale „românicii”. Inclusiv hoţia academică. Mai ştiţi ceva de procesul lui Mang? Iar plagiatorul şef se plimbă la Miami, merită! 

Christian CRĂCIUN 

Iris la Câmpina, într-un spectacol politizat de organizatori

Vineri seara, la concurenţă cu spectacolele din incinta Ştrandului Tineretului, din cadrul Festivalului Jazz Rock – Câmpina, trupa Iris a fost prezentă la Câmpina. “Irişii” au impresionat plăcut şi în noua lor componenţă, cu Rafael ca solist vocal în locul lui Cristi Minculescu, stabilit în Germania. Mai ales că vocea actualului solist, care nu este nou în lumea muzicală, seamănă cu vocea predecesorului său. Spectacolul s-a desfăşurat în parcarea Complexului Fibec şi a strâns destulă audienţă, în mare parte formată din copii. Cea mai longevivă formaţie de rock din România a abordat multe dintre piesele sale cunoscute, a cântat bine, şi nici nu ne aşteptam să cânte rău. Rău au făcut însă organizatorii că au politizat evenimentul, deşi ei nu recunosc acest lucru, prin invitarea primarului Horia Tiseanu pe scenă.  Şi spunem asta deoarece nu a fost un spectacol organizat de PDL, ci de Asociaţia Eco Natura, care chiar dacă ar putea să pară unora că are portocaliu ascuns sub verdele din siglă, a organizat acest spectacol cu bani europeni, în cadrul unui program de promovare turistică a zonei Câmpina – Brebu, parte a unui proiect cu fonduri UE de promovare a turismului din România. În cuvântul său, edilul municipiului nu a avut referiri cu nuanţe politice, menţionând numai că “sunt un admirator al trupei Iris şi că îi ascult mereu cu plăcere, aşa cum voi face şi la acest spectacol organizat de Asociaţia Eco Natura în cadrul unui proiect cu fonduri europene”.  

Unul dintre organizatori, membru al asociaţiei amintite, ne-a declarat următoarele: “Spectacolul din această seară, încheiat de trupa Iris, este unul dintre evenimentele out-door ale programului nostru de promovare a zonei turistice Câmpina – Brebu, program ajuns anul acesta la a doua ediţie, 2013 fiind ultimul an de implementare a programului. Noi încercăm să promovăm zona turistică amintită, cu principalele sale obiective: Castelul Iulia Hasdeu, Casa domnească de la Brebu ridicată de domnitorul Matei Basarab, Biserica Sf. Nicolae din Slobozia etc.” Un alt organizator, de fapt, gazdă a evenimentului, Daniel Telegescu, manager al Complexului comercial Fibec, a ţinut să ne precizeze că “se pot organiza spectacole valoroase făra a antrena fonduri publice, ci numai bani europeni, cum este cazul Asociaţiei Eco Natura. Sunt multe astfel de ong-uri în ţară care au accesat programe europene pentru promovarea turismului şi organizează spectacole muzicale de calitate. Înaintea celor de le Iris au concertat pe această scenă, adusă de la Bucureşti, şi alţi artişti cunoscuţi. Menţionez că scena este cea mai mare dintre cele aduse la Câmpina pentru astfel de evenimente. Aţi văzut că nu s-a spus nimic despre niciun partid, pentru că nu am vrut să politizăm evenimentul.” Noi credem că, prin invitarea primarului municipiului pe scenă tocmai acest lucru “nedorit” a fost realizat. Mai ales că prezentatorul spectacolului a anunţat spectatorii că pe scenă “va urca primarul oraşului, omul pe care îl apreciaţi atât de mult.” Fără alte comentarii. A.N.

Prin două proiecte europene, municipalitatea va califica profesional 800 de şomeri

Consiliul Local a aprobat participarea municipiului ca solicitant, în parteneriat cu SC Faxmedia Consulting SRL, la două proiecte europene, cu cheltuielile corespunzătoare. Prin cele două proiecte se urmăreşte formarea profesională a aproape 800 de şomeri câmpineni, femei şi bărbaţi. Primul dintre cele două proiecte cu fonduri UE se numeşte “Egalitatea de şanse şi gen prin antreprenoriat şi calificare” şi este finanţat prin “Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane” (POSDRU) – Axa prioritară 5. Aleşii au aprobat, de fapt, documentaţia aferentă proiectului, care are o valoare eligibilă de 2.152.511,65 lei (inclusiv TVA), din care 2% (31.850 lei) reprezintă cofinanţarea municipalităţii. În conformitate cu Agenda de la Lisabona revizuită şi Strategia Europeană de Ocupare, a fost elaborat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Acest program are ca scop dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă şi flexibilă a 1.650.000 de persoane. În expunerea sa de motive, primarul Horia Tiseanu, iniţiatorul proiectului de hotărâre, a subliniat că, pe fondul crizei economice europene, la nivelul municipiului Câmpina, numărul persoanelor fără ocupaţie, şi în special numărul femeilor şomere, a crescut simţitor. De aceea, este oportună implementarea acestui proiect care are ca obiectiv asigurarea egalităţii de şanse pentru femei pe piaţa muncii prin programe de informare şi de formare profesională continuă, ca şi prin sprijin pentru dezvoltarea carierei şi demararea unei afaceri independente. Proiectul urmăreşte formarea profesională a unui 384 de şomere şi informarea, consilierea şi medierea unui număr de 470 de femei fără slujbe în legătură cu evoluţia pieţei muncii şi a ocupaţiilor. 

Al doilea proiect european aprobat, denumit “Meseria se învaţă, nu se fură”, este depus de Primăria Câmpina alături de acelaşi partener, S.C. Faxmedia Consulting SRL, pentru ajutorarea şomerilor, indiferent de sex, în găsirea unui loc de muncă. Proiectul face parte tot din Programul POSDRU şi are ca obiectiv general atragerea şi menţinerea cât mai multor persoane pe piaţa muncii, în vederea obţinerii unei rate cât mai mari de ocupare, reducerea şomajului de lungă durată prin acţiuni preventive şi corective, îmbunătăţirea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, realizarea unei reconversii profesionale eficiente în vederea obţinerii unui loc de muncă. Proiectul al doilea, simetric ca obiective cu primul, urmăreşte formarea profesională a unui număr de 384 de şomeri şi informarea, consilierea şi medierea unui număr de 470 de bărbaţi şomeri în legatură cu evoluţia pietei muncii şi a ocupaţiilor. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 2.145.240,54 lei, iar contribuţia partenerilor este de 42.904,81 lei, dintre care 29.280,61 lei revin municipiului Câmpina - în calitate de lider de proiect. A.N.

Legislativul câmpinean a decis să cumpere monede aniversare de aur dedicate lui B.P.Hasdeu

La mijlocul lunii iulie, Banca Naţională a României a emis şi pus în circulaţie 250 de monede de aur dedicate aniversării a 175 de ani de la naşterea marelui savant şi cărturar Bogdan Petriceicu Hasdeu, adoptat de oraşul nostru la sfârşitul secolului al XIX-lea. Moneda are o valoare nominală de 100 lei, o greutate de 6,452 grame şi un preţ de vânzare de 1.490 lei (fără TVA). Pe aversul monedei este imprimată imaginea Castelului “Iulia Hasdeu”, iar pe revers, portretul bătrânului erudit.  Hasdeu s-a născut într-o comună din Basarabia, nu în Câmpina, dar s-a stabilit în 1894 pe aceste meleaguri. Pentru că unul dintre simbolurile localităţii noastre şi cel mai important obiectiv turistic al ei este clădirea care adăposteşte Muzeul Memorial “B.P. Hasdeu”, consilierul Marian Nistor s-a gândit să propună, la ultima rectificare bugetară, achiziţionarea de către municipalitate a unei astfel de monede. După mai multe discuţii, aleşii au decis achizitionare a trei monede. Astfel, un exemplar al acestei interesante emisiuni numismatice va fi expus la muzeul B.P. Hasdeu, unul va sta în clădirea executivului local, iar a treia monedă  va fi păstrată pentru viitorul muzeu al municipiului, a cărui înfiinţare a fost amânată sine die. A.N. 

În Câmpina, pe strada Griviţei, s-a deschis un cămin de bătrâni la standarde europene

În clădirea Clinicii medicale Evmedica de pe strada Griviţei nr. 2 B, s-a deschis, de curând, un cămin de bătrâni ultramodern, cu standarde de spaţiu locuibil dintre cele mai înalte. La parterul imobilului funcţionează cabinetele medicale şi laboratoarele Clinicii Evmedica, deservite de un personal medical de înaltă competenţă şi calificare, iar la cele două etaje şi la mansardă, în nişte spaţii generoase, extrem de intime şi de curate, 12 camere cu două paturi şi două camere cu un pat, fiecare cameră cu baie proprie, plus numeroase alte încăperi-anexe (bucătării, săli de  recreere şi socializare etc), sunt destinate a găzdui persoanele în vârstă sau mai puţin vârstnice care au nevoie de un spaţiu de locuit şi de o atentă îngrijire. Căminul de bătrâni realizat la standarde europene funcţionează în cadrul Asociaţiei “Sf. Muceniţa Eugenia”, o instituţie separată de Clinica medicală Evmedica, de la care a închiriat spaţiul necesar prin comodat. Căminul Asociaţiei “Sf. Muceniţa Eugenia” oferă persoanelor vârstnice un stil de viaţă ferit de grijile specifice vârstei, devotamentul şi experienţa în domeniul medical şi socio-uman ale specialiştilor instituţiei fiind decisive în atingerea scopurilor aşezământului. 

Am stat de vorbă despre cel mai modern cămin de bătrâni din zona Câmpina cu doamna doctor Eugenia Stănărângă, fondatoarea clinicii medicale şi a căminul de bătrâni.

Ce legătură este între Clinica medicală Evmedica şi căminul de bătrâni, ambele instituţii fiind găzduite în aceeaşi clădire?

Practic, nu este nicio legătură. Evmedica SRL, care administrează astăzi centrul medical cu acelaşi nume, a luat fiinţă în 2004 şi a funcţionat iniţial ca şi cabinet medical de medicina muncii. Apoi, în 2012, am reuşit să ne extindem şi să ne mutăm locaţia aici, pe strada Griviţei la nr. 2 B, unde funcţionează ca un centru medical complex, ca o clinică medicală cu câteva cabinete de specialitate: medicina muncii, în principal, dar şi cardiologie, endocrinologie, ecografie.  Avem, de asemenea, o colaborare cu un foarte bun laborator de analize medicale din Ploieşti, prin urmare, asigurăm analize medicale contra cost şi – în funcţie de fondurile alocate, chiar compensate. Clinica noastră va asigura, în viitor, şi multe terapii complementare, prin metode naturiste. Facem deja homeopatie, terapii cranio-sacrale şi altele. Avem un aparat de biorezonanţă magnetică ultramodern neinvaziv (nu iradiază, nu creează neplăceri organismului), aparat care scanează şi diagnostichează diverse terapii, dar şi ameliorează starea de sănătate a pacientului. La parterul clădirii funcţionează clinica medicală, iar la cele două etaje şi la mansardă este funcţional un centru de găzduire, asistenţă şi îngrijire pentru bunicii şi bunicele care au nevoie de acest lucru. Să-i spunem un cămin de bătrâni, care va funcţiona în cadrul Asociaţiei “Sf. Muceniţa Eugenia”. Nu-mi place sintagma “azil de bătrâni”, care te duce cu gândul la un spaţiu rece şi impersonal. Or, noi tocmai acest lucru nu-l dorim, căci urmărim să oferim nu doar simple servicii hoteliere, ci chiar să asigurăm o găzduire plină de căldură, cu spaţii intime pe care ocupanţii lor pot, într-o oarecare măsură, să le personalizeze prin aducerea unor obiecte personale cu valoare sentimentală. 

Cum v-a venit ideea să înfiinţaţi acest cămin de bătrâni?

Eu am o mare sensibilitate pentru cei în vârstă, fiindcă, la vârsta de doi ani, mi-am pierdut toţi bunicii. Bunicii dinspre mamă se prăpădiseră cu multă vreme înainte, pe când mama era o copiliţă de şapte ani. Dorul după bunici pe care l-am purtat toată copilăria mea m-a marcat profund şi m-a făcut să am o deosebită simpatie pentru persoanele vârstnice şi să le înţeleg mai bine suferinţele şi dorinţele. Asociaţia poartă această denumire nu pentru că am acelaşi nume, ci pentru că am o veneraţie aparte pentru Sf. Muceniţa Eugenia, care a trăit în Roma Antică şi care este pomenită de creştini în ajunul Crăciunului.

Care sunt condiţiile pe care le asigură Asociaţia “Sf. Muceniţa Eugenia”?  

Avem deja solicitări, iar în această lună, căminul va începe să funcţioneze.  Putem asigura 26 de locuri de cazare în camere cu un pat sau cu două paturi, avem săli de lectură, de vizionare a programelor TV, săli de socializare, pentru diferite jocuri de societate. În general, oferim spaţii pentru orice activitate care să anime, să regenereze şi să păstreze viu tonusul celor care ne vor solicita găzduire. În curte avem un foişor, iar pe peluza din faţa clădirii vom amenaja un părculeţ, cu alei, bănci, o fântână arteziană. Încercăm să oferim un ambient şi condiţii astfel încât, pentru fiecare senior găzduit, căminul nostru să reprezinte un cămin adevărat, un cămin propriu. În afara de serviciile hoteliere, le asigurăm solicitanţilor asistenţă medicală permanentă, supraveghere permanentă, pentru a le păstra şi îmbunătăţi integritatea fizică şi mentală. Avem la dispoziţia beneficiarilor mai mulţi asistenţi şi infirmieri. Avem medici care vor asigura consultaţiile medicale ale beneficiarilor instituţiei noastre săptămânal şi de câte ori este nevoie. De asemenea, avem şi un psiholog şi, în funcţie de nevoi, seniorii găzduiţi vor fi îngrijiţi şi de un medic psihiatru. Asigurăm şi servicii de  recuperare medicală a celor care au nevoie (masaj, kinetoterapie etc). În general, toate serviciile medicale ale clinicii Evmedica pot fi accesate de beneficiarii aşezământului Asociaţiei “Sf. Muceniţa Eugenia”. Noi l-am creat special astfel încât să fie locul perfect unde seniorii sunt foarte bine îngrijiti, specialiştii noştri ocupându-se permanent de păstrarea, întreţinerea şi îmbunătăţirea condiţiei lor medicale, fizice şi psihice.

Calitatea serviciilor si a dotărilor reprezintă principiul de bază în asigurarea condiţiilor optime de îngrijire a persoanelor vârstnice rămase singure sau care au probleme de sănătate şi caută un loc liniştit şi deosebit, unde să socializeze. Am înfiinţat căminul chiar în oraş, pentru ca cei apropiaţi seniorilor din zona Câmpina găzduiţi la noi să-i poată vizita mai uşor şi mai des. Oferim şi cazare pentru perioade scurte de timp, de câteva zile, în cazul în care, de exemplu, părinţii celor plecaţi în concediu nu se pot descurca singuri. Confortul şi siguranţa rezidenţilor, oferite la cele mai înalte standarde occidentale, sunt importante pentru noi, dar importante sunt şi vizitele celor dragi beneficiarilor căminului nostru. Toate acestea împreună, serviciile noastre şi vizitele seniorilor găzduiţi la noi, se constituie într-un mediu ambiant plăcut, intim, familial, menit să ofere rezidenţilor căldura şi sentimentul de acasă. 

Campioana mondială Corina Ungureanu, invitată la Cupa Muscel a concursului "Vacanță pe biciclete"

Concursul "Vacanță pe biciclete", Cupa Muscel, s-a  desfășurat sâmbătă, 3 august, în pitoreasca zonă a dealului Muscel și a adus-o în mijlocul copiilor câmpineni pe valoroasa gimnastă româncă de talie mondială, Corina Ungureanu, campioană europeană la sol în 1998 și fostă membră a echipei de gimnastică artistică a României, echipă care a câștigat de două ori titlul mondial. 

Astfel, 40 de copii, dotaţi cu biciclete și căști de protecție, au participat la o nouă și antrenantă competiție pe două roți. Mulți dintre concurenți au fost prezenți la toate etapele "Vacanței pe biciclete" și așteaptă cu sufletul la gură următoarea manifestare a acestui energic concurs organizat de Asociația PRO Câmpina cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Câmpina.

Aspectul educațional al competiției nu este de ignorat și face din "Vacanță pe biciclete" o metodă alternativă de educație a tinerilor participanți. Cupa Slobozia (13 iulie), Cupa Turnătorie (20 iulie) și Cupa Muscel (3 august) au dat copiilor din Câmpina ocazia de a-și petrece parte din vacanță în mod sănătos, acumulând în același timp abilități, informații și în general competențe care vor face din ei adulți mai instruiți, cu obiceiuri mai sănătoase și, de ce nu, cicliști consacrați.

Orașul nostru se poate mândri acum cu un număr considerabil de tineri și foarte tineri bicicliști educați în spiritul fair play-ului sportiv și în cel al cunoașterii și respectării regulilor; aceasta datorită extraordinarei munci depuse de către voluntarii Asociației PRO Câmpina, grație sprijinului Primăriei Municipiului Câmpina - Consiliul Local și mulțumită sponsorilor APA TALEA, ELCA și INBOX SOLUTIONS.

Concurenților prezenți la Cupa Muscel li s-au oferit premii satisfăcătoare, în conformitate cu rezultatele obținute în urma efectuării probelor de abilitate, rezistență și viteză. După efortul depus, toți participanții au avut posibilitatea de a se repune pe picioare cu o mică gustărică oferită de Asociația PRO Câmpina.

Câștigătorii locurilor 1, 2 și 3 au fost, într-o explozie de energie, următorii: Brânzea Ana, Bunea Maria, Iordache Ștefania, Neață Serena, Duță Eva Maria, Bogdan Alexia, Alexe Daniel, Ceacusta Sebastian, Costantinescu Mihai, Brânzea Victor şi Rujoiu Răzvan.

Asociația PRO Câmpina va încheia concursul "Vacanță pe biciclete" sâmbătă, 10 august 2013, cu Cupa Centru, care se va derula pe B-dul Culturii și va propune probe noi de concurs, va aduce premii surpriză, va avea invitați de vază și va fi coordonată de aceeași echipă dinamică de voluntari: Anita Dumitrașcu, Iulia Nica, Anca Huțu, Leonard Văcărescu, Răzvan Iancu, Marius Bunea, Brândușa Mureşan şi Iulia Dupu.