13 mai 2014

Parcarea Centrală se îmbracă în haine noi

Parcarea Centrală, una dintre realizările notabile din mandatul primarului Gheorghe Tudor (2000 – 2004), este, de cateva zile, supusă unor ample lucrări de modernizare. Investiţia este destul de costisitoare, dar reprezentanţii Primăriei ne-au asigurat că merită efortul financiar al municipalităţii, care a alocat pentru acest proiect aproximativ 240.000 de lei. Cârcotaşii pensionari veşnic ocupanţi ai băncilor din faţa Complexului Carrefour, care schimbă miniştri şi premieri la fel de uşor cum schimbă vorbe între ei, care fac şi desfac zilnic cel puţin câteva guverne, sunt de părere că “n-au avut pe ce da banii, mai bine asfaltau străzi cu banii ăştia”. Se vede treaba că “analiştii politici” neînţeleşi din agora câmpineană nu sunt şi şoferi.  


Pentru că, dacă unele alei pietonale din zonă, modernizate la sfârşitul anului trecut, nu dădeau semne că ar fi necesitat imperioase intervenţii de înnoire, Parcarea Centrală, inaugurată în urmă cu un deceniu, era zdravăn deteriorată pe o importantă suprafaţă a sa. Aşa cum, în urmă cu cinci secole, Parisul regelui Henric al IV-lea merita o liturghie, şi Câmpina merită să aibă, în centrul ei, o parcare de mari dimensiuni modernizată complet. În consecinţă, şi cea mai mare parcare din municipiul câmpinean, de aproape 2000 de metri pătraţi, merita şi ea o reabilitare profundă. De  câteva zile, Parcarea Centrală a fost închisă pentru ca lucrările prin care aceasta va fi modernizată complet să se poată executa cât mai rapid şi în condiţii optime. Infrastructura pieţei urmează a fi total schimbată din punct de vedere tehnic, deoarece vechile pavele vor fi scoase toate şi înlocuite cu un strat de beton peste care se vor turna două straturi de asfalt, după reţeta clasică folosită în România, care nu seamănă deloc cu cea care se aplică frecvent în Germania. 


Un strat de bază, de şase centimetri grosime, aşa-numitul binder, şi stratul de uzură, cel final, gros de patru centimetri. Rămâne de văzut dacă o asemenea reţetă îşi va dovedi utilitatea, iar asfaltul va rezista mai mult decât vechile pavele căzute în dizgraţie. Pentru ca apele pluviale să poată  fi colectate şi direcţionate cât mai bine (vechea parcare suferea din acest punct de vedere), proiectanţii au prevăzut, de asemenea, realizarea unor rigole de scurgere a acestor ape. Firma constructoare va avea printre obiective sale şi înlocuirea bordurilor, dar şi trasarea tuturor marcajelor rutiere pe noul covor asfaltic. Conducerea executivului câmpinean speră ca vremea să fie favorabilă, astfel încât termenul de finalizare a acestei investiţii, de 30 de zile, să fie devansat, iar Parcarea Centrală, în noile sale veşminte, să fie redată folosinţei publice în două săptămâni, pentru ca disconfortul creat şoferilor să dureze cât mai puţin. Firma executantă care a câştigat licitaţia este Cast SRL Băneşti, un nume tot mai mult asociat, în ultimii ani, cu investiţiile publice câmpinene, dar care s-a remarcat prin realizarea corespunzătoare a unor investiţii complexe şi dificile, cum ar fi pasajul rutier de la DN1. Bordurile nu vor fi scoase în zona din jurul toaletei publice, întrucât aici urmează să se execute de către o altă firmă, în cadrul unui alt proiect, lucrări de hidroizolaţii şi de igienizare. A.N.

Campania pentru europarlamentare, liniştită ca o după-amiază de duminică

În Câmpina, la mai bine de două săptămâni de la declanşarea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare de la 25 mai, atmosfera e apatică şi prezintă multe asemănări cu după-amiaza unei duminici dintr-un târg patriarhal de provincie. Nu că orăşelul nostru nu ar fi liniştit, în general, dar ţinând cont de faptul că este al doilea municipiu al Prahovei, ne aşteptam să ne viziteze măcar reprezentanţi din conducerile filialelor judeţene ale principalelor partide parlamentare. Că tot trag chiulul de la şedinţe aleşii poporului din Parlamentul României, pe motiv că sunt plecaţi în teritoriu, ocupaţi cu promovarea electorală a formaţiunilor politice proprii. 


Practic, până în prezent, campania electorală europarlamentară există, la Câmpina, cu o singură excepţie, doar prin bannerele prinse între stâlpii din zona centrală şi afişele cu zâmbetele candidaţilor lipite de vitrinele magazinelor. Excepţia este PDL, care, la începutul lunii mai, în sala mare a Casei Tineretului, printr-o importantă desfăşurare de forţe, şi-a lansat candidaţii pe care îi vor ajunşi în băncile Parlamentului European. Făcând, deunăzi, un tur prin zona centrală, am observat că, în locurile special amenajate, panotajul electoral este ocupat de cinci partide: PSD, PNL, PDL, PPDD şi Forţa Civică, plus o asociaţie de care foarte puţini au auzit: Asociaţia Naţională a Agricultorilor (ANA). Dacă stăm să ne gândim că s-au înscris în această cursă electorală 15 partide, ne putem întreba miraţi cum vor obţine partidele fără publicitate electorală voturile câmpinenilor. Dacă la centru, la Bucureşti, discursul politic s-a radicalizat pe războiul anti- Băsescu şi războiul anti-Ponta, duse de principalii lideri politici ai ţării, la Câmpina, acest discurs politic nici măcar nu există.  La Bucureşti, campania pentru europarlamentare nu are nicio legatură cu Europa, nu are nicio legatura cu alegătorii, nu are nicio legatură cu dezbaterea pe teme ce privesc viitorul european al Romaniei. La Câmpina, campania pentru europarlamentare nu are legătură cu nimeni şi cu nimic, fiindcă lipseşte aproape cu desăvârşire. Despre dezbateri publice pe teme europene, ce să mai vorbim…  A.N.

Deputatul Virgil Guran vrea sancţionarea constructorilor care tărăgănează lucrările publice

Deputatul de Câmpina, liberalul Virgil Guran, a cerut în mod public sancţionarea tuturor constructorilor angrenaţi în realizarea unor investiţii publice pe care nu mai pot sau nu mai vor să le finalizeze, din motive numai de ei ştiute. 

În urmă cu două săptămâni, parlamentarul câmpinean, preşedintele PNL Câmpina, a trimis o adresă către Primăria Câmpina prin care cerea conducerii executivului local să i se comunice “care este situaţia lucrărilor la terenul de la Căminul Petrol, care urma să fie amenajat cu suprafaţă sintetică”. Mai mult decât atât, dacă se confirmă că termenul de finalizare a fost depăşit nepermis, fără niciun motiv legal, sau dacă se constată orice ilegalitate în privinţa licitaţiei desfăşurate sau a contractului încheiat cu Primăria, Virgil Guran a cerut în cererea adresată “să luaţi toate măsurile care se impun în sensul penalizării firmei căreia i s-a atribuit lucrarea sau a rezilierii respectivului contract, dacă o astfel de măsură se justifică.” 

Virgil Guran şi-a justificat demersul său prin sesizările care i-au fost făcute de numeroşi cetăţeni ai oraşului, care i-au semnalat întârzierea nepermis de mare a finalizării investiţiei, fapt care îi împiedică pe iubitorii sportului să folosească baza sportivă din spatele Complexului Petrol. În plus, în presa locală au apărut speculaţii conform cărora firma constructoare este o firmă de casă a PNL, susţinută şi favorizată de liderul liberal. Precizăm că firma care a câştigat licitaţia este din Piteşti, iar lucrările trebuiau să fie gata în octombrie 2013. La acel termen, firma constructoare a obţinut o amânare de o lună, pentru ca, ulterior, să nu se mai ceară nicio amânare, dar nici lucrările să nu avanseze mai deloc. “Am făcut solicitarea către Primărie prin care am cerut sancţionarea constructorului pentru întârziere, conform contractului, chiar rezilierea contractului, dacă acest lucru se impune. Firma respectivă, după cum se pare, este în culpă, iar pentru acest lucru trebuie să plătească. În anumite publicaţii au apărut chiar speculaţii cu privire la faptul că respectiva societate de construcţii ar fi protejată de liberali, chiar de mine personal. Nu este adevărat. Este, bănuiesc, doar o încercare a adversarilor mei politici de a mă denigra în faţa alegătorilor. Eu ştiam că firma respectivă este din Cluj, ca să aflu acum că este din Piteşti,. Nu am niciun interes în această firmă şi, deci, nici în această afacere. Eu am făcut afaceri cinstite şi am câştigat bani frumoşi, vreme de 25 de ani, fără să am de-a face cu banul public. Însă ca om de sport, dar şi pentru că este un proiect liberal realizarea acelei baze sportive, nu am putut rămâne indiferent la sesizările unor cetăţeni care mi-au semnalat acest caz. Dacă aveam un amestec, făceam cum face majoritatea politicienilor noştri de azi, pe care îi detest, care şi-au făcut averi uriaşe din afaceri cu statul, sifonând bani publici, adică lăsam curgerea timpului să rezolve problema şi să aştearnă uitarea peste vina acestei firme de construcţii, care a întârziat nepermis finalizarea investiţiei. De aceea, eu sunt hotărât şi cer public penalizarea ei drastică, în respectul prevederilor contractuale, ba chiar sancţionarea tuturor firmelor care licitează nepermis de mult, se apucă de mai multe lucrări, dar nu termină niciuna ca lumea. Este o boală generală a economiei româneşti, această neseriozitate a agenţilor economici. Or, eu sunt om de afaceri cu vederi democratice, europene, şi cred că ţara asta nu poate prospera decât prin dezvoltare economică durabilă, o dezvoltare sănătoasă pe baze solide, iar competiţia loială este una dintre acestea. Eu nu am intrat în PNL pentru Brătianu sau pentru Antonescu, ci pentru că am încredere în doctrina liberală. Nu ne putem ajuta decât prin noi înşine. Iar în opinia mea, problemele acestei ţări nu se vor rezolva decât o dată cu rezolvarea problemelor ei economice”, ne-a declarat Virgil Guran. A.N.

Ziua de 9 mai a fost o sărbătoare a copiilor

Ziua de 9 mai are pentru poporul român o triplă semnificaţie. Pe lângă Ziua Independenţei proclamată în 1877, românii sărbătoresc în această zi Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în Al Doilea Război Mondial (realizată la 9 mai 1945), dar şi Ziua Europei. În urmă cu 132 de ani, pe 9 Mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta. Intrată în război, în primăvara lui 1877, armata română condusă de principele Carol I a triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independenţa României a fost câştigată cu jertfa a peste 10.000 de ostaşi. Mai bine de o jumătate de secol mai târziu, pe 9 mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării celui de-al treilea Reich. Semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei a avut loc la cartierul general sovietic din Berlin. Astfel a luat sfârşit cel de-Al II-lea Război Mondial pe continentul european. Pe 9 mai este serbată şi Ziua Europei. În urmă cu 58 de ani, ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman, a propus Germaniei, dar şi altor state, să pună bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii. Pe 18 aprilie 1951, şase state - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda - au semnat Tratatul de la Paris privind prima dintre comunităţile europene, Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului. Ulterior, cele şase state au decis să edifice o comunitate economică, bazată pe libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi a capitalurilor. Ca urmare, în 1957, prin Tratatul de la Roma, au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană, precursoarea Uniunii Europene de astăzi, care există din 1992, de la Tratatul de la Maastricht. Data de 9 mai a fost aleasă Ziua Europei de Consiliul European de la Milano în 1985. 


În Câmpina, Casa de Cultură “Geo Bogaza”, în colaborare cu Primăria Câmpina şi Asociaţia “Cultul Eroilor”, a organizat Ziua Europei în Parcul de la Soldat, cu participarea a zeci de copii, preşcolari şi elevi ai mai multor unităţi de învăţământ din localitate, care au oferit publicului momente artistice de înaltă ţinută, bine apreciate şi primite de către privitori. Programul manifestării a cuprins momente muzicale, de dans tematic, scenete, ateliere de creaţie. Au impresionat corul de copii de la Clubul Copiilor, pregătit de profesoara Ruxandra Brezeanu, dar şi dansatoarele profesoarei Doina Spânu, de la secţia de dans a Clubului Copiilor. 


Concursul cu premii “România în Uniunea Europeană” a fost câştigat de echipa Şcolii Gimnaziale “Al. I.Cuza”, pe următoarele două locuri clasându-se Şcoala Gimnazială Nr. 3 şi Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”. În cadrul atelierelor de creaţie, copiii participanţi au realizat steguleţe ale Uniunii Europene, dar şi desene şi picturi având ca temă Europa unită şi câteva dintre reperele ei geografice cele mai importante. La eveniment au participat scriitorul Florin Dochia, directorul Casei de Cultură, administratorul public al municipiului, Remus Bădulescu, consilierii municipali Marian Dulă, preşedintele Asociaţiei “Cultul Eroilor”, Viorel Bondoc, din conducerea aceleiaşi asociaţii şi Florin Frăţilă, preşedintele comisiei de cultură a Consiliului Local.  A.N.

Părculeţul de la Ceas are acum şi o cascadă

În octombrie 2013, după reabilitarea aleilor din jurul Parcării Centrale, Pasajul pietonal de la Ceas era cuprins şi el de febra unor lucrări de modernizare. Lucrările de aici au fost mult mai ample şi de mai lungă durată, Părculeţul de la Ceas fiind cel mai important şi mai tranzitat pasajul pietonal din localitate. Şi aici vechile pavele au fost înlocuite cu dale noi din granit, iar vechii stâlpi de iluminat au lăsat locul unor stâlpi noi, dar cu un model vintage, amintind de perioada interbelică, asemănători celor amplasaţi pe Bulevardul Culturii. De asemenea, au fost schimbate băncile şi a fost realizat un nou spaţiu verde, în trepte, după un proiect de arhitectură peisagistică. Spaţiile verzi existente au fost remodelate şi sub ele au fost montate sisteme de irigare automatizate, care să asigure permanent necesarul de umiditate al solului. 


O schimbare importantă, anunţată de la început, dar nematerializată anul trecut, a fost amenajarea unei minicascade pe terasa nordică a părculeţului. Zilele trecute, cascada a fost, în sfârşit, amplasată, ca o încununare a proiectului de arhitectură peisagistică amintit mai devreme.  Lucrările sunt aproape de finalizare, dar dictonul latin “finis coronat opus” (“sfârşitul încoronează opera”), se vede treaba că era valabil pentru Roma antică, dar nu este valabil şi pentru Câmpina modernă. Fiindcă concetăţeni ai noştri (cacofonia a fost intenţionată), acum, la sfârşitul lucrărilor, s-au făcut iarăşi de cacao şi au furat din gardul viu proaspăt plantat în vecinătatea cascadei. Asupra acelora care nu şi-au supravegheat bine copiii, permiţându-le să arunce cu o mulţime de pietre în apa din bazinetul de la poalele minicascadei, nu mai insistăm, numai îi amintim, amintindu-le totodată că lipsa de vigilenţă s-ar putea să le determine odraslele să umple cu pietre şi căzile de la băile locuinţelor personale. Câmpina trebuie să însemne, pentru toţi cei aproape 34.000 de locuitori ai săi, până la urmă, acasă. O metaforă cât o idee de bun-simţ, nu doar de simţ civic. A.N.

Un vot pentru Centrul de îngrijire vârstnici - Bordenii Noi

Vă rugăm să ne ajutați la finalizarea lucrărilor căminului pentru vârstinici "Sfinții Ioachim și Ana" de pe lângă Parohia Bordenii Noi.
Proiectul constă în construcția unui Centru de îngrijire și asistență pentru vârstnici, care va avea pentru început aproximativ 24 de locuri, fiind destinat persoanelor lipsite de mijloace materiale și suport familial. 
Deschiderea Centrului de îngrijire și asistență pentru vârstnici va fi o noutate pentru mediul rural, ce va continua să reziste în timp prin forțe proprii.


Proiectul, care susține finalizarea lucrărilor, cu numele "Centrul de înrgijire", a fost înscris în cadrul campaniei "Idei din Țara lui Andrei", organizată și finanțată de compania OMV Petrom S.A.
Asigurarea unei vieți mai liniștite a vârstnicilor lipsiți de venituri, cu o sănătate fragilă, precum și dorința de a le alina suferința cauzată de plecarea copiiilor fie în străinatate, fie la oraș. Soluția este implementarea acestui Centru de îngrijire și asistență pentru vârstnici din mediul rural.
Pentru aprobarea acestuia este nevoie de voturile dumneavoastră în cel mai scurt timp posibil. Data limită de votare este 15 mai 2014.
Dați-ne un vot pentru Centrul de îngrijire vârstinici - Bordenii Noi aici: 

Cei care vor să ajute la finalizarea Aşezământului „Sfinţii Ioachim şi Ana”cu donații în bani, o pot face în contul IBAN: RO32CRCOX300200000011263, Banca Coop. „Muscelul” Câmpina.
Persoane de contact pentru informații suplimentare: PREOT  TOMA FURTUNA,  tel. 0244355400 și Constantinescu Gabriel, tel. 0726767595.

Călător prin lume

Amsterdam - Veneţia Nordului

Diamante, pictură, canale şi canabis

Când spui Amsterdam, spui “Veneţia Nordului” şi asta pe bună dreptate, căci dacă Veneţia are 180 de canale şi 400 de poduri, Amsterdam are 150 de canale ce însumează peste 100 km, traversate de 1300 de poduri. Şi atunci, cum au constuit oamenii în aceste condiţii? Prin  îndiguiri sau pe piloni, cum e cazul Gării Centrale, ridicată pe 30.000 de piloni sau Palatul Regal, vechea Primărie, pe 14.000 de piloni.
Un oraş încântător, ce are pe stema sa doi pescari frizieni şi un câine, căci aşa spune legenda: cei doi şi câinele lor s-au oprit aici, pe râul Amstel şi au fondat oraşul Amsteldam, adică baraj pe râul Amstel, recunoscut apoi drept oraş în 1300. Din 1282 l este transformat în r şi astăzi avem Amsterdam, capitala Olandei, Amstel rămânând râul şi canalul principal sau unul din sutele de sortimente de bere. 
Şi pentru că dormim undeva lângă Amsterdam, la Almere, într-un cartier cu nişte clădiri pentru secolul viitor, oraş construit pe un “polder” . pământ cucerit din ape -, începem vizita la un centru de prelucrare a diamantelor, unde putem vedea ce minunăţii se pot obţine prin arta omului de a le transforma, iar acest comerţ cu diamantea adus prosperitate oraşului odată cu sosirea evreilor venind din Spania, Portugalia sau Anvers.


Lăsăm diamantele pe seama celor mai avuţi, care-şi pot permite preţurile ridicate şi ieşind din “Coster Diamond”, alegem să ne încântăm ochiul cu o altfel de măiestrie: pictura. La stânga avem Rijksmuseum - Muzeul Naţional, într-o splendidă construcţie, cu peste 250 de încăperi, clădire ce adăposteşte capodopere semnate Rembrandt (Rondul de noapte, Autoportret, Logodnica evreică), Vermeer, pictorul din Delft (Străduţa, Bucătăreasa), Rubens, Steen şi mullţi alţii.
În dreapta, muzeul “Van Gogh”, la câteva zeci de metri, ne aşteaptă cu peste 200 de picturi, scrisori sau desene ale marelui pictor, cea mai mare colecţie din întreaga lume. Exponatele îţi dau ţie, privitorului, posibilitatea de a urmări cariera artistului din momentul când s-a decis să devină pictor (1880) şi până în 1890 când s-a împuşcat, în Auvers-sur-Oisem un sat de artişti de lângă Paris. În muzeu poţi admira celebra “Floarea soarelui” (1889), “Mâncătorii de cartofi” (1885), “Casa galbenă” (1888) sau “Câmp de grâu cu ciori” (1890).
Şi pentru că nu avem timp să vizităm şi alte muzee din cele peste 50 oferite de Amsterdam, ne îndreptăm spre piaţa Cuyp, considerată cea mai aglomerată şi cunoscută piaţă în aer liber din Europa. “Piaţa” este de fapt o stradă lungă, de aproximativ 1,5 km, flancată de peste 300 de standuri cu diferite mărfuri, de la fructe şi legume proaspete, brânzeturi, celebre în întreaga lume, până la haine, articole de sport şi turism, toate de bună calitate şi la preţuri accesibile şi buzunarelor “mai subţiri”. Strada este vie, veselă şi plină de culoare, dar noi trebuie să ne grăbim, chiar dacă o doamnă din grup s-a rătăcit de soţul său (o vom găsi mai târziu), pentru că ne aşteaptă mult visata călătorie pe canalele oraşului, fără de care o vizită la Amsterdam este incompletă. Vaporaşul ne aşteaptă la pontonul din faţa Muzeului Heineken, celebrul muzeu al berii, unde pe lângă vizită şi degustare, îţi poţi comanda o sticlă sau pahare personalizate, cu numele tău sau al prietenilor tăi.
Ne îmbarcăm şi străbatem canalele cu nume cum ar fi: Canalul Prinţesei, al Domnilor, al Împăratului Singel sau Amstel, având ancorate la mal circa 2500 de ambarcaţiuni-locuinţe, unele foarte frumos amenajate, toate având electricitate, încălzire şi celelalte necesare traiului de zi cu zi, pentru acei oameni ce nu pot avea o locuinţă “pe pământ”, Amsterdamul cunoscând o acută criză de locuinţe. Şi vaporaşul cu pereţi de sticlă alunecă alene trecând pe lângă clădirile, de o mare frumuseţe, legate una de cea de alături, deoarece nu există curţi sau spaţii libere între ele şi admirăm casa cu cea mai mică faţadă, de lăţimea unei uşi, vechea Biserică Luterană, Biserica de Vest înaltă de 85 m, Casa Annei Frank, autoarea în vârstă de 12 ani a celebrului “Jurnalul Annei Frank”, noua Operă, trecem pe sub Podul Scheletic, cel mai faimos şi iubit pod din oraş, construit în 1670, trecem pe lângă o pensiune pentru pisici, amenajată pe unul din vasele ancorate la mal, Muzeul Tehnicii “Nemo” şi Gara Centrală. Părăsim canalele, navigăm puţin pe râul Amstel şi ne întoarcem la pontonul de unde am plecat şi unde ne aşteaptă tradiţionalul fotograf cu pozele făcute la urcarea pe vas. Mulţumim căpitanului, exprimându-ne regretul că nu există o prezentare a traseului şi în limba română şi ne grăbim să ne îndreptăm spre inima oraşului, Piaţa Dam. În drumul nostru suntem adesea atenţionaţi de clopoţelul bicicletelor că mergem pe pista specială rezervată acestora. Numărul bicicletelor este enorm. La o populaţie de 16.000.000 de locuitori, există peste 15.000.000 de biciclete, iar în Amsterdam sunt peste 800.000. Parcările uriaşe pentru biciclete, cum este cea de lângă Gara Centrală sau cele de sub poduri, adăpostesc zeci de mii de exemplare şi te întrebi, pe bună dreptate, cum reuşesc proprietarii să-şi recupereze bicicletele din această “mare” de biciclete. 


Şi iată-ne în Piaţa Dam, locul în care satul de pecari s-a transformat în Amsterdam. Într-o latură a pieţei se înalţă un obelisc alb ridicat în 1956, la baza căruia s-au pus 12 urne cu pământ adus din toate părţile ţării. Este Monumentul Naţional dedicat eroismului olandezilor din timpul celui de-al doilea război mondial. De altfel, pe emblema oraşului şi în numeroase alte locuri publice, poţi vedea 3 x-uri. Ele reprezintă, potrivit caracterizării reginei Wilhelmina a Olandei, după cel de-al doilea război mondial, calităţile oraşului: eroic, hotărât, milos. Eroic pentru rezistenţa opusă maşinii de război germane şi pentru felul în care cetăţenii oraşului au făcut faţă foametei, când mâncau, în lipsa alimentelor, câini, pisici sau sfeclă de zahăr crudă; hotărât, pentru că nu şi-au pierdut speranţa nicodată; milos pentru felul în care au încercat şi au reuşit să salveze vieţile multor evrei ce urmau să fie deportaţi în lagăre de exterminare. 
Piaţa este dominată de Palatul Regal, care ocupă o întreagă latură a pieţei, fiind flancat de “Biserica Nouă”, ridicată în 1410 şi locul de încoronare a reginelor Wilhelmina şi Beatrix, iar de partea cealaltă, de principala stradă comercială a oraşului, unde poţi găsi toate mărcile renumite din lume, dar şi două biblioteci de carte în limba engleză.
Palatul, care astăzi se poate vizita, este vechea Primărie a oraşului, construită în 1648 pe 14.000 de piloni şi transformată în 1808 în reşedinţă regală. De remarcat că în sec. al XVII-lea, era cea mai mare clădire din Europa. Faţada, refăcută în ultimii ani, este una clasică, dreptunghiulară, cu figuri fine sculptate pentru a glorifica oraşul Amsterdam. 
Şi dacă vei veni de la Londra şi nu ai văzut muzeul figurilor de ceară, Madam Tussaud, aici în piaţă ai ocazia să vizitezi acest muzeu, e drept, la o scară mai mică, dar şi la un preţ mai mic.
Şi pentru că suntem în Ţara Lalelelor, ieşim din piaţă şi ne îndreptăm spre Piaţa de Flori, renumită în întreaga lume. Piaţa se întinde de-a lungul unui canal, pe o distanţă de circa 800 de metri şi te fascinează prin varietatea lalelelor şi nu numai. Nu scăpăm ocazia de a cumpăra câţiva bulbi pe care să-i ducem acasă şi ne întoarcem în Piaţa Dam, odihnindu-ne pe treptele Monumentului Naţional şi privind la artiştii ambulanţi ce fac deliciul miilor de turişti prezenţi în piaţă.


Este ora 20.00 şi obosiţi ne îndreptăm agale, unii cu sacoşele de cumpărături pline, spre autocarul ce ne aşteaptă, undeva lângă Gara Centrală. În drumul nostru, străbatem un celebru cartier al oraşului - Cartierul Roşu - fără de care o vizită la Amsterdam nu este completă. Cartierul se întinde pe o lungime de peste 1 km, de-a lungul canalelor, iar pe străduţele înguste, în spatele unei uşi din sticlă sau a unui geam asemănător unei vitrine, te invită câte o femeie, mai tânără sau mai bătrână, mai slabă sau mai plinuţă, mai frumoasă sau “moartea pasiunii”, să-i treci pragul pentru a te bucura de “plăcerile vieţii”. Fiecare uşă are deasupra un felinar sau o lumină roşie şi de aici denumirea cartierului, ale cărui străzi principale sunt pline de turişti. Aici poţi găsi cinematografe cu filme având tentă sexuală, magazine cu jucării erotice, casete sau reviste pe această temă, chiar şi un centru de informare în acest domeniu. Cartierul este sigur, dar feriţi-vă să faceţi poze cu fetele din vitrină, pentru că riscaţi, în cel mai fericit caz, să rămâneţi fără imaginile din aparatul d-voastră. 


Tot aici, ca în multe părţi ale oraşului, poţi vedea reclame pentru canabis, lucru care pe noi ne şochează, dar aflăm că Olanda este ţara în care drogurile uşoare, printre care şi canabisul, se vând la liber, chiar şi în farmacii. Şi trebuie să recunosc că în numeroasele mele vizite în Olanda şi în Amsterdam nu am văzut incidente cauzate de oameni aflaţi sub influenşa drogurilor.
S-a lăsat seara, am mai traversat câteva poduri peste canalele acestui minunat oraş şi cu greu ajungem la autocarul ce ne va duce spre hotel, urmând ca mâine să mergem mai departe, străbătând zone de o frumuseţe unică. Ne suim în autocar după o zi plină, de neuitat, pe care o vom păstra în inima şi în mintea noastră.
Alex. BLANCK
În numărul viitor: “Peisaj cu mori de vânt”.

Se aşteaptă înscrieri pentru Concursul de Teatru pentru Elevi

Consiliul Local Câmpina, Primăria Municipiului Câmpina,  Biblioteca Municipală “Dr. C. I. Istrati”, Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” organizează în data de 10 iunie 2014 Concursul de Teatru pentru Elevi, ediția a V-a. Concursul se adresează trupelor de teatru din şcolile şi liceele municipiului Câmpina. Fiecare trupă se poate înscrie la fiecare dintre cele trei secțiuni :
1. Monolog – durata 5-10 min 
 2. Sceneta – durata 10-15 min
 3. Piesa de teatru (fragment) – durata 10-15 min


Nivelele sunt urmatoarele : ciclul primar, ciclul gimnazial si ciclul liceal.
Înscrierea se face pe baza completării unei fişe tip ce se va depune la sediul Bibliotecii Municipale “Dr. C. I. Istrati” până la data de 31 mai 2014.
O trupă de teatru poate avea maximum 20 de componenți.
Criteriile de jurizare sunt: talentul actoricesc, omogenitatea trupei, stăpânirea limbajului scenic şi armonizarea interpretării actorilor.
Concursul are un caracter competitiv; spectacolele vor fi evaluate de către un juriu format din specialişti şi oameni de cultură din Municipiul Câmpina sau invitaţi.
Vor fi premiaţi tinerii actori, trupele de teatru şi autorii, după cum urmează:
- Cea mai bună interpretare masculină la fiecare nivel
- Cea mai bună interpretare feminină la fiecare nivel
- Cea mai bună trupă de teatru la fiecare nivel (locurile I, II şi III)
- Premiul pentru cel mai frumos costum
- Premiul pentru cel mai bun decor
- Premiul pentru cel mai bun monolog
- Premiul pentru creativitate.
Premiile vor consta în cărţi şi rechizite. 
Toţi concurenţii vor primi diplome de participare.
Atât jurizarea (10 iunie 2014) cât și festivitatea de premiere (13 iunie 2014), se vor desfășura la Casa de Cultură Geo Bogza, în sala mică. 

O sărbătoare a muzicii culte: FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE PIANISTICĂ „IULIA HASDEU”

COMUNICAT DE PRESĂ

FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE PIANISTICĂ „IULIA HASDEU” de la CÂMPINA a ajuns la cea de-a XVI-a ediţie. În acest an concursul se va desfăşura DUMINICĂ, 18 mai, începând cu ora 10.00, în trei locuri: cele două săli dotate cu pian ale Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza”, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu” şi Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”. 
Organizat sub egida UNESCO de către Asociaţia Culturală „Paul Constantinescu – 2009” Ploieşti, în parteneriat cu Consiliul Local Câmpina, Primăria Municipiului Câmpina, Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” Câmpina, Muzeul Memorial «B.P. Hasdeu », Colegiul Teoretic „Constantin Istrati”, Societatea Filarmonică Câmpina, Asociaţia Culturală UNESCO „Iulia Hasdeu” şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, acest concurs are ca scop stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor creative ale tinerilor care studiază pianul, indiferent de forma de învăţământ pe care o frecventează: licee de muzică, şcoli de muzică, şcoli de arte şi meserii sau învăţământ privat.


Regulamentul concursului prevede obligativitatea ca participanţii să interpreteze o piesă din repertoriul românesc pentru pian. Vom  asculta deci în acest an, pe scenele din Câmpina, lucrări dedicate tinerilor pianişti de către compozitorii români: Sabin Drăgoi, Mihail Jora, Filip Lazăr, Tudor Ciortea, Myriam Marbé, Nicolae Chilf, Hilda Jerea, Liviu Comes, Constantin Silvestri, Leontina Coban, Liviu Dandara, Diamandi Gheciu, Dan Voiculescu... o întreagă pleiadă cu nimic mai prejos decât compozitorii străini.    
Ca şi în anii precedenţi înscrierea la concurs nu este condiţionată de achitarea unei sume de bani. Singura cerinţă, în afara fişei de identificare, constă în prezentarea unei lucrări plastice (desen sau pictură) sau a unei lucrări literare. Desenele şi picturile fac obiectul unei expoziţii deschise în ziua concursului la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza”. Lucrările literare şi plastice premiate sunt publicate în pliantul concursului, valorificându-se astfel toate laturile creativităţii artistice a participanţilor.
Anul acesta, la concurs s-au înscris 231 de tineri pianişti din Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Cluj-Napoca, Braşov, Cîmpulung-Muscel, Bârlad, Bacău, Ramnicu Valcea. 
Patru jurii alcătuite din profesori de la liceele şi şcolile participante vor evalua prestaţia tinerilor pianişti. De menţionat este faptul că aceşti inimoşi dascăli nu sunt remuneraţi pentru efortul lor. O fac cu plăcere şi dragoste, şi devotament, dar mai ales, atraşi de atmosfera caldă, senină, luminoasă pe care o ceează gazdele concursului. 
Manifestarea se va constitui şi de această dată într-o sărbătoare a muzicii culte, cu atât mai mult, cu cât, fiecare concurent va interpreta în mod  obligatoriu o piesă din repertoriul pianistic românesc. Expoziţia de desene din Holul Casei de Cultură „Geo Bogza” îi va bucura deopotrivă pe micii creatori ai lucrărilor, pe dascăli, părinţi, şi bunici precum şi pe spectatorii atraşi de manifestare.  
Se cuvin mulţumiri organizatorilor: Consiliul Local Câmpina, reprezentat de dl. administrator Remus Bădulescu, Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” reprezentată de poeţii Florin Dochia şi Ştefan Alexandru, Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”, reprezentat de doamna director, Dr. Jenica Tabacu, nu în ultimul rând, domnului Director al Colegiului Tehnic „Constantin Istrati”.