02 septembrie 2014

Transportul public local, între influenţele politice şi interesul general

Săptămâna trecută, la şedinţa lunară a Consiliului local, cel mai aprig disputat proiect de pe ordinea de zi a fost acela susţinut de consilierul liberal Daniel Ioniţă şi colegii săi din Comisia de administraţie publică, referitor la licitaţia pentru atribuirea traseelor de transport public din Câmpina. În fapt, Consiliul Local a avut de aprobat regulamentul de licitaţie, caietul de sarcini, contractul pentru serviciul public de transport şi componenţa comisiei de licitaţie. Dacă până la acest proiect (şi după) forţele politice reprezentate în legislativul local s-au înţeles în toate privinţele, votând la unison iniţiativele legislative locale (ceea ce te duce cu gândul la faptul că în comunitatea noastră politica are un numitor comun), când a venit vorba de transportul local au început contrele. 


Aproape nimic din ceea ce propuneau iniţiatorii nu era pe placul anumitor consilieri democrat-liberali şi viceversa, niciunul dintre amendamentele democrat-liberalilor nu era pe placul iniţiatorilor şi al susţinătorilor acestora, în special social-democraţii şi PP-DD-iştii. În timp ce iniţiatorii (majoritatea din Comisia de administraţie publică) susţineau varianta unui caiet de sarcini (suspicionat de a conţine anumite prevederi favorabile unui transportator local) identic cu cel întocmit la precedenta licitaţie (de acum câţiva ani), contestatarii se foloseau de toate pârghiile pentru a introduce noi prevederi, suspicionate şi ele de iniţiatori că avantajează o altă firmă, din alt anturaj politic. După mai bine de o oră, în care s-a discutat pe larg chiar şi varianta retragerii proiectului de pe ordinea de zi (la propunerile repetate ale consilierilor Elena Albu, Monica Clinciu şi Florin Frăţilă), pentru a fi supus unei dezbateri publice ori de a fi reanalizat de comisia iniţiatoare, consilierii au găsit o soluţie de compromis, votând o serie întreagă de amendamente propuse de contestatari şi proiectul modificat în ansamblu. De reţinut şi faptul că soluţia amânării proiectului a fost combătută în plenul şedinţei de reprezentanta Primăriei, Mihaela Dănescu, care a susţinut că orice întârziere a votului poate duce la amânarea procedurilor de licitaţie şi chiar la întreruperea serviciului de transport public către populaţie. Grea misiune pentru preşedintele de şedinţă, Adrian Piţigoi (PP-DD), care la un moment dat a pierdut şirul amendamentelor şi chiar al voturilor pro şi contra. 
Concluzia acestui vot discutabil poate fi chiar declaraţia viceprimarului Ion Dragomir, el însuşi parte a uneia dintre tabere: „Aici fiecare susţine un alt operator... Vreţi să vă spun firma pe care o susţin contestatarii şi ce culoare au maşinile acestui transportator?” 
Aşadar, transportul public local va rămâne probabil încă mult timp cantonat între influenţele politice şi interesul general. 

Cuvântul care înţeapă

Dulce ca mierea este ordonanţa patriei

Zilele acestea am avut ocazia să citesc un scurt interviu acordat de Nichita lui Ion Stratan. Printre alte gânduri rămase posterităţii, poetul necuvintelor ne-a transmis şi un mesaj de care ar trebui să ţinem seama: „Numai timpul s-a întâmplat între timp, în rest nu s-a întâmplat absolut nimic”. Aşadar, Nichita ne transmite că nu e nimic nou sub soare. Poate doar perspectiva din care noi privinm tot ceea ce ni se întâmplă în lumea în care trăim. Mai mult sau mai puţin subiectivi, ne poziţionăm ca o turmă de oi de o parte ori de alta a baricadelor ridicate de potentaţi, ajungând de fiecare dată la faliment. Fără să-nvăţăm nimic din asta.


Amnistia morală inventată în aceste zile de guvernul social-democrat nu este decât o prelungire firească a duplicitarismului nostru generalizat, o lege ce se suprapune perfect trăsăturilor acestui neam. Cred că şi în această situaţie, ca în multe altele în ultimii 25 de ani, ar trebui să ne arătăm singuri cu degetul, pentru că noi suntem, de fapt, ei (politrucii, potentaţii).
Dincolo de acest tip de vinovăţie generală, nu putem scoate din discuţie tema politicianului beneficiar şi a caracterului său. Pot să înţeleg teza guvernului, conform căreia înainte de a fi un proiect politic, USL a fost unul administrativ, pe termen lung şi că, între timp, „dinamitat” de liberali (timpul care va urma ne va spune dacă Antonescu a greşit faţă de aliaţi ori a înţeles prea târziu în ce s-a băgat), a ajuns doar o legendă electorală. Pot să înţeleg că mulţi dintre cei aleşi pe listele USL, mai ales liberali, au fost cu sufletul şi mintea în alte gospodării politice ori că a ajuns să le placă puterea mai mult decât însuşi motivul pentru care ar fi trebuit s-o exercite. Pot să înţeleg că în politică ai dreptul să spui „niciodată” dacă o asemenea alegere te leagă doar de principii şi nu de putere, dar nu înţeleg pe cine mai reprezintă o astfel de putere avatar într-o societate măcinată de orgolii şi neajunsuri.
Sigur că pentru unii dulce ca mierea este această ordonanţă a patriei (a se înţelege a puterii), însă ea nu face decât să întărească mesajul lui Nichita.
P.S. Laboratoarele de zvonuri din jurul politicii locale aruncă tot felul de fumigene (mizerabile vremuri trăim!) în ceea ce priveşte eventualele transferuri în această scurtă perioadă de mercato politic. Strict în ceea ce mă priveşte aflu că sunt gata să trec la PSD ori PLR ori UNPR. Sau că aş fi una dintre variantele ACL pentru înlocuirea viceprimarului PSD Ion Dragomir. Nu mă interesează nimic din toate astea! Am să vă explic în curând şi de ce. 
Florin FRĂŢILĂ

Editorial

LIMBA ROMÂNĂ CA LIMBĂ MOARTĂ

Acum cîţiva ani, am publicat un eseu cu acest titlu, apărut între timp în volumul ISOGRAFII, care a stîrnit ceva ecouri prin pesimismul lui declarat. La această nouă sărbătorire a ceea ce bombastic şi grandilocvent şi anacolutic este numit „ziua limbii române”, el rămîne de o tristă actualitate. Fiind prea mare pentru a-l reproduce aici, mă mulţumesc la cîteva adaosuri marginale. Aş observa că este un nonsens să elogiem limba română într-un limbaj de lemn, lozincard, caracterizat prin precaritate semantică, sintactică şi de nuanţe. Foarte multe regimente luptă harnic întru distrugerea limbii române. Mai întîi presa, scrisă şi audiovizuală. O agresiune zilnică şi epidemică la adresa unei limbi cîndva bogate. Mă refer la televiziunea şi radioul oficiale. Cele private sunt de-a dreptul un puroi. BBC-ul reprezintă, de pildă, un adevărat standard de pronunţie şi folosire a limbii engleze. La noi, deprofesionalizarea galopantă care se face resimţită în toate domeniile are efecte dureroase în modul în care radioul şi televiziunea „de stat” folosesc limba română. Este vorba de ceea ce aş numi un analfabetism cultural, nu e locul aici să depliez termenul. Mai departe, cine citeşte presa politică din Interbelic poate măsura distanţa lingvistică faţă de sărăcia de vocabular şi sintactică a limbii de azi. 


Azi se vorbeşte cu un minimum de cuvinte, în fraze scurte de tip sms, împestriţate de englezisme, cu totală indiferenţă la accentuare şi muzicalitate şi precizie, singura „originalitate” căutată fiind cea a vulgarităţii. Al doilea detaşament de buldozere împotriva limbii este cel al politicienilor. Meseria lor fiind vorbirea, la ei pauperitatea limbii şi incorectitudinile sunt mai vizibile. Unele ajung subiect de scheciuri satirice. Avem miniştri ajunşi embleme ale analfabetismului. A trecut vremea maioresciană în care discursurile parlamentare erau tipărite ca model de artă oratorică şi se citeau cu delicii. Aici ajung la al treilea detaşament de distrugere: şcoala. Prin anularea dimensiunii culturale a literaturii, prin reducerea ei la aspectul pur informaţional, la scheme, itemi, paradigme şi alte abstracţiuni, şcoala nu a făcut altceva decît să restrîngă la maximum interesul pentru bogăţia substanţială a limbii. Cîtă vreme limba este redusă la funcţia de simplu instrument de comunicare, ea va avea firesc un număr tot mai redus de cuvinte şi de reguli, mulţumindu-se să vorbească despre nevoile elementare şi regresînd spre interjecţii. Ea are însă şi o dimensiune valorică, spirituală (să nu ocolim cuvîntul, interdicţia de a folosi anumite cuvinte e alt semn al apusului unei limbi) pe care decidenţii o ignoră. Legat de asta, o să vă surprindă că adaug la lista agenţilor nocivi care degradează limba română pe „scriitori”. Se scrie mult, prost, în numele unui „autenticism” care cică ar reproduce fidel limbajul străzii suntem scăldaţi în mocirla vulgarităţii. Şi cînd spun vulgaritate nu mă refer la folosirea cuvintelor deocheate, ci la vulgaritatea îngemănată a inculturii şi a lipsei de talent. Atît în proză, cît şi în poezie se cultivă un stil „minimalist”, cît mai puţine cuvinte, cît mai scurte notaţii, un Proust sau un Thomas Mann ne-ar năuci. Am văzut chiar, şocat, într-o revistă culturală de prestigiu, un recenzent care voia să spună ceva „de rău” despre cartea unui adversar de idei şi nu a găsit ce să-i reproşeze decît că scrie prea bine, şi în felul acesta ideile lui pernicioase se insinuează în minţile virgine ale cititorilor. A devenit deci o infracţiune să scrii într-o limbă frumoasă, bogată, nuanţată, logică, fastuoasă. Iar acum văd imberbi salutînd entuziast ziua limbii române în limba engleză (sic!). În rest, comunicăm mult pe FB şi „mediul fiind mesajul” asta ne alterează iremediabil, căci aşa zisa reţea de socializare este, în realitate, una de atomizare socială. Dar asta este deja o altă poveste. Ziua limbii române se cere celebrată nu cu imnuri şi fanfare, ci cu bocete (care, apropo, sunt de o frumuseţe poetică şi de vocabular absolută), căci o purtăm pe ultimul ei drum.
P.S. Sub regimul unui plagiator, cînd instituţii culturale fundamentale dispar rînd pe rînd, cînd oamenii de cultură reprezentativi sunt practic persona non grata la TVR şi RRA, cînd ţipetele isterice fac rating, cînd subiectele de bac încurajează analfabetismul, cînd ne lipsesc nu numai modelele morale ci şi cele de limbă (nu că ele nu există, dar sunt expulzate din prim plan), ziua limbii române ar trebui celebrată tăcînd şi plîngînd.
Christian CRĂCIUN      

Consiliul Local a împărţit banii pentru biserici în baza solicitărilor de la Protoierie

Împărţirea banilor publici pentru biserici a rămas un subiect delicat încă din anul 2012, în care Consiliul Local a încercat să impună noi reguli de colaborare în acest sens. Atunci, aleşii locali au hotărât înfiinţarea unei comisii de verificare a lucrărilor care se realizează la biserici (formată din viceprimarul Ion Dragomir şi consilierii locali Daniel Ioniţă, Adrian Piţigoi, Viorica Stănică), comisie  inutilă până în zilele noastre, din moment ce nu s-a întrunit niciodată. Chiar şi aşa, gestul autorităţilor locale de a constitui o comisie i-a deranjat pe unii reprezentanţi ai bisericii, care au şi refuzat în 2012 finanţarea de la buget. Şi cum nu e bine să te pui rău cu cele sfinte, azi politicienii au revenit tacit la vechile practici şi anume la dialogul simplu cu Protoieria Câmpina, care susţine varianta împărţirii bugetare în mod egal tuturor lăcaşurilor de cult. 
Odată cu aprobarea modului de împărţire a sumelor alocate bisericilor, Consiliul Local a aprobat şi desfiinţarea comisiei de verificare.



Iată cum au fost repartizaţi banii: 
- Parohia „Adormirea Maicii Domnului” – 14.650 lei
- Parohia „Sf. Mc. Dimitrie şi Sf. Cuv. Parascheva – Capela Hernea” – 14.650 lei
- Parohia „Naşterea Maicii Domnului” – 14.650 lei
- Parohia „Sf. Nicolae şi Pogorârea Sfântului Duh” – 14.650 lei
- Parohia „Sf. Treime” – 14.650 lei
- Parohia „Sf. Voievozi” – 14.650 lei
- Parohia „Sf. Apostol Andrei şi Sf. Voievod Ştefan cel Mare” – 14.650 lei
- Biserica „Sf. Pantelimon” – Spitalul Municipal – 14.650 lei
- Parohia Romano – Catolică  „Sf. Anton de Padova” – 12.000 lei
- Asociaţia Augustinienelor „Sf. Rita – 2.300 lei
- Biserica Creştină Adventistă de Ziua a 7-a (Sălaj) – 3.700 lei
- Biserica Creştină Adventistă de Ziua a 7-a (Mărăşeşti) – 3.700 lei
- Biserica Creştină Adventistă de Ziua a 7-a (Petru Rareş) – 3.700 lei
- Biserica Penticostală „Emanuel” (str. 24 Ianuarie, nr. 2 A) – 3.700 lei
- Biserica Penticostală Betel (Calea Doftanei, nr.112 B) – 3.700 lei

Administraţia locală a restricţionat accesul într-o parcare publică

Restricţionarea accesului într-o parcare publică fără plată este, fără doar şi poate, o decizie discutabilă a autorităţilor locale. La ultima şedinţă de Consiliu local, legislativul a aprobat un proiect de hotărâre care, de aici înainte, oferă dreptul de a folosi o anumită zonă a domeniului public (parcarea din strada Mărăşeşti) numai unor categorii de cetăţeni şi anume elevii, profesorii şi personalul angajat al Colegiului Tehnic “C-tin Istrati”, împuternicind Poliţia Locală să aplice sancţiuni pentru nerespectarea acestei hotărâri. 


Cum s-a ajuns aici? În urma unui conflict iscat între autorităţi şi un cetăţean câmpinean ce aduce maşini din Germania pentru a le comercializa. “Aduce zeci de autoturisme pe care le parchează fără nicio remuşcare pe domeniul public… Practic, blochează parcarea şi nu ne putem înţelege cu el. Susţine că acolo e domeniu public şi că are tot dreptul să-l folosească… Ne-am consultat atât cu Poliţia Locală, cât şi cu cea naţională şi am ajuns la concluzia că deocamdată nu avem altă soluţie” – a declarat în plenul Consiliului viceprimarul Ion Dragomir.
Chiar şi aşa stând lucrurile, decizia autorităţilor locale crează un precedent periculos, care ar putea aduce reacţii în lanţ. 

Festivalul “Serbările Toamnei” de anul acesta va găzdui şi o conferinţă de turism

Anul acesta, Câmpina va găzdui în cadrul Festivalului “Serbările Toamnei” şi o conferinţă de turism organizată de Autoritatea Naţională pentru Turism, cu tema “Valorificarea potenţialului turistic şi cultural local”. Acţiunea va avea loc sâmbătă, 13 septembrie, începând cu ora 12.00, în sala de conferinţe a Hotelului Amana Inn, iar printre invitaţi se vor număra oficiali locali şi judeţeni, primari din localităţile limitrofe şi reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale. În viziunea organizatorilor, conferinţa poate fi primul pas spre promovarea mult mai susţinută a potenţialului turistic din zona Câmpina şi valorificarea tradiţiilor şi patrimoniului cultural.

PROGRAMUL PENTRU SERBĂRILE TOAMNEI 2014
 
SÂMBĂTĂ - 13 SEPTEMBRIE

11.00 – 11.20 -  DESCHIDERE –Plecare hotel Muntenia –Personalitati locale si  invitati
 Parada portului popular (ansambluri folclorice + un  taraf de muzica populara) –vor merge catre scena in fata invitatilor pe ritmuri muzicale populare.
- Oprire pentru vizita la expozantii cu produse si articole traditionale (cele opt corturi ANT de prezentare produse traditionale zonale)
-   Urcarea pe scena impreuna cu personalitatile invitate -  Discursul Primarului
–  IMN CÂMPINA
 11.30 - 14.00 - program sustinut de taraf si ansamblurile folclorice
 12.00-12.15 – Deplasare pentru conferinta la Amana Inn
12.15- 14.00 – CONFERINTA – “VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC CULTURAL  ZONAL”.
16.00 – 18.00 - program sustinut de formatii si artisti locali 
19.00- 23.00 - Spectacolul de seara 
-  TARAFUL DIN PLOPENI
- GHEORGHE TURDA- RECITAL
- STELIANA SIMA – RECITAL
- CORINA+ trupa dansatori – RECITAL
- MANDINGA – trupa acompaniament- SHOW LIVE
23.00- 23.15 - JOCURI DE LUMINI SI LASERE



 
DUMINICĂ - 14 SEPTEMBRIE
 
11.30- 12.00 – VIZITA LA EXPOZANTII DE PRODUSE TRADITIONALE
11.00 – 14.00 – program sustinut de formatii si artisti locali  (PARTEA I-a)
16.00 - 18.00 - program sustinut de formatii si artisti locali  (PARTEA a II-a)
19.00- 23.00 –  Spectacol de seara
- ADRIANA DEAS
- MIRELA CONSTANTIN- RECITAL
- PETRICA MATU STOIAN- RECITAL
- ANDA ADAM –trupa dansatori - RECITAL
- CONNECTE-R –trupa acompaniament- SHOW LIVE
23.00- 23.15 – Inchidere Sarbatorile Toamnei. FOCURI DE ARTIFICII.

„Caravana sănătăţii” va sosi şi la Câmpina în perioada 15 – 21 septembrie

Administraţia publică locală, în colaborare cu Asociaţia pentru Sănătate, Educaţie şi Familie şi Institutul de Sănătate Publică organizează în perioada 15 – 21 septembrie campania naţională „Împreună pentru o sănătate mai bună”. 


Astfel, timp de şase zile, între orele 10.00 – 18.00, în pasajul de la Ceas, va fi prezentă „Caravana sănătăţii”, dotată cu bibliotecă mobilă şi cabinet medical mobil, unde se vor realiza anumite teste medicale, cu intenţia de a se îmbunătăţi sănătatea populaţiei. Câmpinenii vor beneficia de teste care să verifice tensiunea arterială, grăsimea din organism, greutatea corporală şi chiar riscul de arteroscleroză. Toate consultaţiile vor fi gratuite.

Spitalul SanConfind – un reper al medicinei de recuperare prin hidroterapie

Continuăm interviul acordat în exclusivitate ziarului Oglinda de către dl. Ioan Simion, preşedintele SC Confind SRL, care a avut, acum câţiva ani, ideea înfiinţării celei mai importante societăţi medicale din judeţul nostru: SC Centrul Medical SanConfind. Scopul acesteia este înfiinţarea, în clădirea fostului spital de la Poiana Câmpina (până acum patru ani, secţie a Spitalului Municipal Câmpina),  a unui impozant şi modern spital privat, echipat şi dotat la standarde europene, un spital de referinţă pentru judeţul Prahova, care va fi inaugurat, parţial, în câteva luni. Clădirea noului spital va deveni de nerecunoscut, întrucât ea va fi reabilitată şi modernizată din temelii, mult extinsă printr-o nouă şi revoluţionară arhitectură. Prima secţie dată în folosinţă va fi “Baza de Tratament Balneologic, Fiziokinetoterapeutic şi de Recuperare Medicală”. Urmează ca, până în 2016-2017, să fie dat în funcţiune întregul spital. Interviul privind prezentarea celui mai mare spital privat prahovean continuă astăzi cu partea a cincea, în care cititorii noştri vor putea afla aproape totul despre punctul forte al Bazei de Tratament: vindecarea pacienţilor prin hidroterapie. Metodele de recuperare medicală prin  hidroterapie folosite în Spitalul SanConfind vor genera, fără îndoială, în câţiva ani un turism medical foarte asemănător celui de care beneficiază azi staţiunile balneare clasice.

- Domnule preşedinte, aţi putea să ne daţi mai multe informaţii despre hidroterapia ce va fi practicată în Spitalul SanConfind şi despre avantajele ei? Să ne spuneţi, de exemplu, pentru început, despre beneficiile tratamentului cu apa sărată de la izvoarele din Poiana Câmpina.
- “Baza de Tratament Balneologic, Fiziokinetoterapeutic şi de Recuperare Medicală” a Centrului Medical SanConfind (noi vorbim, pentru economia şi uşurinţa exprimării, despre un spital, dar, de fapt, avem de-a face cu un centru medical, o structură medicală mai complexă), va utiliza pentru hidroterapie două elemente foarte valoroase: apa sărată de mare concentraţie, clorurată, sodică, hipertonă, şi nămolul de Techirghiol. În precedentul număr ale revistei Oglinda am încercat să prezint analiza fizico-chimică şi microbiologică a apei sărate captate şi aduse la Spital. Ea va fi folosită în multiple procese hidroterapeutice de recuperare: mers în contracurent (adâncimea apei fiind de 1,2 metri); gimnastică medicală în bazin de 9mx4m, cu adâncimea apei de 1,2 m; jeturi subacvale la diferite adâncimi, cu viteze şi presiuni reglabile; bazin pentru copii – cu adâncimea apei de 0,5 m; căzi cu apă sărată curată caldă; căzi cu apă sărată caldă şi nămol de Techirghiol. În plus, Baza va fi dotată şi cu căzi special concepute, cu apă dulce pentru “duş subacval”, cadă treflă, duş Vichy, saună umedă.  Apa sărată pe care o vom utiliza are o mineralizare totală de 320 g/l şi conţine: 192 g/l - clor (Cl+);  124 g/l - sodiu (Na+);  4 g/l - sulfaţi; 1,5 g/l - calciu (Ca2+). 
- Am înţeles că una dintre atracţiile Bazei de Tratament o constituie folosirea nămolului din celebra staţiune Techirghiol…
- Într-adevăr, folosirea nămolului terapeutic este benefică în tratarea multor afecţiuni. Oamenii au folosit nămolul încă din cele mai vechi timpuri. Egiptenii foloseau nămolul adus de Nilul revărsat. Romanii cunoşteau şi foloseau nămolul ca agent terapeutic. Efectele binefăcătoare ale nămolului şi ale sării de la Marea Moartă au determinat-o pe Cleopatra să îi ceară lui Marc Antoniu să cucerească regiunea pentru a putea beneficia de acest remediu. Produsele speciale fabricate astăzi din nămolul de la Marea Moartă (creme, loţiuni etc), urmează a fi folosite în procedurile Bazei de Tratament. Nămoloterapia se foloseşte în Franţa, Germania, Rusia (Crimeea). În ţara noastră, utilizarea nămolului în scopuri terapeutice a început la Techirghiol, în a doua jumătate a secolului XIX. Astăzi, a vorbi de “Wellness” şi “Spa” fără a ţine cont de beneficiile împachetărilor cu nămol este aproape un nonsens. Asociate cu masajul, ele asigură cheia reconfortării organismului. 


- Cum se fac aceste împachetări cu nămol? Mă gândesc, deşi n-am expertiză în balneologie, că ele sunt de mai multe feluri, în funcţie de afecţiunea tratată.
- Există într-adevăr mai multe procedee, mai multe feluri de împachetări cu nămol. Se fac băi de nămol în căzi cu apă sărată încălzită, la care se adaugă 10-12 kg de nămol. Concentraţia de nămol se poate modifica, funcţie de prescripţia medicului balneolog. Temperatura apei din cadă este de 37-44 oC. În cazul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare temperatura nu trebuie să depăşească 37 oC, iar pentru cei cu afecţiuni reumatice inflamatorii, temperatura va fi sub 36 oC. Durata băii este de 20 – 40 de minute. Baia este urmată de duş la 37 – 38 oC şi odihnă de circa o oră. O cură este formată din 12-15 băi zilnice. O altă procedură folosită este masajul cu nămolul întins pe suprafaţa corpului. Prin acţiunea de detoxifiere şi exfoliere, masajul cu nămol curăţă şi purifică pielea, redându-i luminozitatea şi catifelarea. Se recomandă pentru dureri de spate, artrită, osteoporoză, reumatism, relaxare. Împachetările cu nămol cald constau în aplicarea unui strat subţire de nămol cald (38 – 44 oC) pe o zonă sau pe întreg corpul, urmată de acoperirea corpului cu o pătură electrică pentru menţinerea temperaturii timp de 20-30 min. Valoarea terapeutică rezultă din ameliorarea tulburărilor circulatorii şi trofice. Cataplasmele sunt aplicaţii cu nămol la diferite temperaturi, pe regiuni limitate ale corpului. Împachetările cu nămol se folosesc şi în ginecologie. 
- Cum reuşiţi să păstraţi proprietăţile terapeutice ale nămolului mai mult timp?
- Pentru a utiliza nămolul, Centrul Medical SanConfind  va încheia un contract cu Sanatoriul Techirghiol, singura instituţie autorizată de către ANRM pentru exploatarea nămolului din Lacul Techirghiol. Nămolul terapeutic se recoltează de pe fundul acestui lac, se aduce cu barja la mal, iar de aici, cu o vidanjă din inox, se transportă la Poiana Câmpina.  La Baza de Tratament se va depozita în instalaţii special concepute pentru depozitare: rezervor compartimentat, etanş, cu agitatoare, cu pompe de nămol, robineţi şi sisteme de control nivel. Din depozit, periodic, nămolul se va pompa în rezervorul pentru consumul zilnic (amplasat în zona tehnică). Din rezervorul “de zi”, nămolul se pompează în instalaţia de încălzire (din inox), după filtrare. Pentru a nu se altera substanţele organice şi volatile, temperatura nămolului nu va depăşi 45 – 50 oC. Nămolul utilizat la căzile cu apă sărată şi nămol se va recupera integral printr-un sistem cu decantor. Acest nămol se va retrimite la Techirghiol cu vidanja. Nămolul adus de la Techirghiol este amestecat cu apă sărată din lac (80 g/l de NaCl) şi, din această cauză, este coroziv. Fiind coroziv, toate instalaţiile (rezervor, conducte, robineţi, pompe, vase de stocare, căzi), vor fi din inox, PVC, poliesteri armaţi cu fibră de sticlă sau ceramică. 
- Se spune că nămolul vindecă la fel de multe boli ca şi apa sărată.
- Terapia cu nămol este indicată pentru multe afecţiuni. De cele mai multe beneficii din partea nămolului se bucură sistemul locomotor (reumatisme inflamatorii, reumatisme degenerative - spondiloză, discopatie, lumbago, gonartroză, coxartroză -, reumatisme abarticulare, sechele posttraumatice). De asemenea, nămolul este bun şi pentru sistemul nervos (în cazul unor afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic), pentru bolile de piele (psoriazis, eczeme cronice, urticarii), pentru sistemul genital (inflamaţii cronice, sterilitate secundară), pentru sistemul respirator (sfera ORL, sechele post-TBC,), pentru sistemul endocrin (hipotiroidie, obezitate, nanism hipofizar, rahitism sau debilităţi la copii), dar şi în tratarea multor altor maladii. În plus, tratamentul cu nămol are şi alte efecte benefice. El curăţă în profunzime pielea, minimalizând apariţia ridurilor, revitalizează ţesuturile, elimină toxinele şi îndepărtează grăsimile. Nămolul reduce apariţia celulitei, catifelează, purifică şi readuce culoarea şi strălucirea pielii. De asemenea, nămolul stimulează sistemul imunitar, accelerează metabolismul, îndepărtează excesul de apă din corp, dând acea senzaţie de uşurare, reduce oboseala, relaxează corpul şi mintea, creşte senzaţia de confort, ameliorează durerile provocate de accidente, de reumatism sau de imobilitate musculară. Totodată, împachetările cu nămol ameliorează suferinţa musculo-articulară la bolnavii cu sechele posttraumatice şi au efecte curative asupra aparatului genital (s-a observat dispariţia infestării cu tricomonas). Cum există o măsură în toate, trebuie să precizez că terapia cu nămol este contraindicată, dacă pacientul suferă de astm, diabet, ulcer, orice formă de cancer sau hepatită, dacă are afecţiuni renale sau cardiovasculare.    

Tradiţii culturale câmpinene


  • Maratonul Poeziei
  • Ziua Limbii Române

Intrat în circuitul valorilor culturale locale, “Maratonul Poeziei” - care a coincis cu Ziua Limbii Române -, organizat de Consiliul Local şi Primăria Câmpina, împreună cu Casa de Cultură “Geo Bogza” şi Biblioteca Municipală “C.I. Istrati”, a reunit numeroşi scriitori care au încântat audienţa cu operele lor.
Activitatea, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute în superba terasă din vecinătatea Casei de Cultură, a fost moderată de poetul Florin Dochia, directorul aşezământului cultural.
Plin de vervă, jovial, cu un evident rafinament intelectual, Florin Dochia a creat cadrul ideal desfăşurării celor două evenimente: “Ne aflăm pentru al doilea an consecutiv în această frumoasă terasă, unde am invitat diferiţi poeţi din Câmpina şi din zona limitrofă, pentru a-şi prezenta operele, fiecare participant urmând să primească un «Atestat de poet maratonist»”.
Mulţumind pentru numeroasa participare oaspeţilor şi consilierilor municipali Florin Frăţilă - preşedintele Comisiei de cultură a Consiliului Local şi col. (r) Marian Dulă, amfitrionul Florin Dochia a prezentat o parte din cărţile expoziţiei: “Câmpina literar-artistică şi istorică”, ediţie anastatică a suplimentului ziarului “Oglinda de azi”, realizat de regretatul av. Ion T. Şovăială; Buletinul trimestrial “Biblioteca de Câmpina”, coordonat de Liliana Ene, publicaţiile “Revista Nouă” şi “Urmuz”, redactor-şef Florin Dochia şi o serie de cărţi apărute sub sigla “Biblioteca de Câmpina”.


Ziua Limbii Române a fost marcată, printre altele, de intervenţia d-lui Marian Dulă, preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor “Regina Maria” - filiala Câmpina, cu câteva sublinieri interesante: “Limba cancelariilor” (“Mihai I. Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României...”); limba folosită în biserici (“Tatăl nostru”); limba folosită în tribunale/ judecătorii; limba folosită în legislaţie (Parlamentul României, Consiliul Local). 


Recitalurile susţinute de poeţii invitaţi au debutat cu un “Poem de deschidere” al lui Florin Dochia şi au continuat cu: Maria Dobrescu (poezii din cărţile ei - “Nebunie”), Florin Frăţilă (un poem al lui Nichita Stănescu despre Eminescu), Vasile Ioan Ciutacu (“Potop de umbre”, “Vin către tine”), Ştefan Al. Saşa (parodii), Diana Trandafir (“Apologia uitării”, “Inexistenţă”), Liliana Ene, care a recitat două poeme: “Pasărea albastră” şi “Un zâmbet spre amintire” de Charles Bukowski (traduceri din limba engleză).
Au mai obţinut “Atestatul de poet maratonist”: Emil Sude, Monica Manolachi, Marian Dragomir, Laura Aramă, Cezara Răducu, Anastasia Tache, Cornel Cubleşan, Maria Nicolai, Camelia Liliana Radu, Călin Dezderea, Valentin Irimia, Ştefan Ciobanu, Dan Drăguş, Daniela Şontică.
Maratonul Poeziei 2014 a cuprins, de asemenea, lansarea volumului de poezie “Ceva nu e” de Magda Mirea. “Surprinde la Magda Mirea arta organizării cuvintelor pentru a isca imagini de o claritate şi strălucire orbitoare” - a apreciat F. Dochia, autoarea mărturisind mai apoi: “Scriu poezie pentru că mi-e teamă că rămân într-o cameră goală”.
Trei poeme marca Saşa, răsplătite cu aplauze prelungite, au încheiat o admirabilă reuniune literară.
Theodor MARINESCU

O delegaţie câmpineană la Serbările oraşului Cimişlia

În perioada 26-29 august, o delegaţie din municipiul Câmpina, compusă din Marian Dulă şi Gheorghe Tudor, consilieri locali, Laurenţiu Olarasu, consilier juridic al Consiliului local şi Robert Hintz, angajat al Primăriei, a participat la serbările oraşului Cimişlia din Republica Moldova.
La 27 august s-a sărbătorit Ziua Independenţei Republicii Moldova, delegaţia câmpineană participând la mitingul organizat de Consiliul raional şi Primăria oraşului Cimişlia. Alocuţiunile personalităţilor au fost intercalate cu cântece de sărbătoare interpretate de Iulia Javgureanu şi Radu Cibotaru.
Personalităţile prezente la sărbătoare, care s-au adresat publicului au fost: Maxim Colţa, preşedintele Consiliului raional, Gheorghe Răileanu, primarul oraşului, Alexandru Ovidiu Moldovan, trimisul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, Marian Dulă, şeful delegaţiei câmpinene, Waklav Matera, consilier la Primăria localităţii Gmina Rokiciny, Polonia, înfrăţită cu Cimişlia, Pavel Alexăndreanu, preşedintele Organizaţiei raionale a veteranilor, Lidia Constantinescu, din Bucureşti, cetăţean de onoare al oraşului, Vasile Melente, şeful Inspectoratului raional de Poliţie.
A urmat depunerea de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la monumentul Eroilor cimişleni căzuţi în Războiul din 1992 din Transnistria. Majoritatea celor care au asistat la ceremonie au depus garoafe albe sau roşii.


Oaspeţii localităţii Cimişlia au vizitat muzeul tradiţiilor din Selemet, unde au fost întâmpinaţi de Tatiana Badan, primar al comunei şi preşedinte al Congresului Autoritatilor Locale din Moldova (CALM).
Invitaţii Primăriei oraşului Cimişlia au vizitat ferma viticolă ”Ion Baban”, investiţie nouă; plantaţia de vie (cabernet) fiind irigată şi întreţinută cu cele mai noi tehnici şi utilaje.
La 28 august s-a sărbătorit ziua oraşului Cimişlia, vernisându-se expoziţia Taberei internaţionale de pictură, cu lucrări ale celor opt artişti, din Moldova, Belarus şi România, participanţi la tabăra de creaţie organizată de Primărie. Oaspeţii localităţii au vizitat şi expoziţia de fotografii, cu imagini ale oraşului, realizate de membrii Clubului Tinerilor Amatori de Fotografie, intitulată „Descoperă Cimişlia”.


A urmat un Dineu festiv oferit de Primăria Cimişlia, într-o locaţie deosebită, restaurantul „Colinele Aurii”. Cu prilejul Zilelor oraşului, primarul Gheorghe Răileanu a acordat Diplome oamenilor de afaceri ce s-au implicat în dezvoltarea oraşului, reprezentanţilor băncilor şi delegaţiilor străine invitate la serbări. La eveniment au fost de faţă Anca Corfu - Consulul General al României la Cahul, cetăţeni de onoare ai oraşului: Nicolae Dabija, membru de onoare a Academiei Române, Ninela Caranfil, actriţă a Teatrului Naţional „M. Eminescu”, Valeriu Corlăteanu, fost sportiv, Pavel Alexăndreanu, profesor, fost director de şcoală, Lidia Constantinescu, scriitoare română originară din oraş
După amiaza, în piaţa generos de largă a oraşului, s-a desfăşurat un Concert cu ocazia Zilei Oraşului Cimişlia. Pe scenă s-au perindat ansambluri folclorice de copii şi tineri, inclusiv ansamblul „Stejăreii”, care a participat la festivalul „Hora Prahoveană”, în vara aceasta. Au fost prezenţi şi artişti consacraţi, printre ei numărându-se Fuego şi Zenaida Julea, o îndrăgită interpretă de muzică populară dincolo de Prut. 
Ziua a treia a vizitei a fost dedicată obiectivelor administrative şi turistice ale Chişinăului. 
În discuţiile purtate de membrii delegaţiei câmpinene cu preşedintele Consiliului raional, Maxim Colţa, cu primarul Gheorghe Răileanu şi cu alte oficialităţi, s-au trecut în revistă paşii făcuţi spre înfrăţirea celor două localităţi. Autorităţile din Cimişlia s-au arătat interesate de o colaborare în domeniul accesării fondurilor europene şi de vânzarea de produse alimentare în piaţa din Câmpina, cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi Pascale.
Primarul Gheorghe Răileanu a transmis, în numele cimişlenilor, atât primarului Horia Tiseanu, cât şi tuturor câmpinenilor, urări de sănătate, gânduri bune şi speranţa în realizarea de obiective comune în folosul tuturor.

CUPA CONTRATIMP se desfăşoară anul acesta la Braşov

Cluburile sportive de înot din toată țara se vor reuni sâmbătă, 6 septembrie, la orele 10.00 și 17.00 și duminică, 7 septembrie, la ora 10.00, pentru a participa la cea de-a doua ediție a concursului de înot CUPA CONTRATIMP, în incinta Bazinului Olimpic de Înot din Brașov. La prima sa ediție, desfășurată la Bazinul de Înot din Câmpina în noiembrie 2013, CUPA CONTRATIMP s-a dovedit a fi un succes, reunind sub umbrela sa un număr impresionant de participanți și beneficiind de o organizare impecabilă. Anul acesta s-a decis desfășurarea acestui eveniment la Brașov, deoarece Clubul Sportiv de Înot Contratimp din Câmpina are o secție și în frumosul municipiu transilvan, dar şi pentru că  Bazinul Olimpic Brașov, cu o lungime de 50 de metri, față de cei 25 de metri ai Bazinului de Înot Câmpina, este dotat cu 700 de locuri în tribune, lucru care oferă spectatorilor și antrenorilor condiții mai bune pentru a asista și a susține concurenții de-a lungul celor trei reuniuni ale activității.

Competiția se va derula în sistem OPEN, adresându-se copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, dar și celor mai mari, iar cronometrajul va fi electronic, semiautomat. Organizatorii concursului, Club Sportiv Contratimp și Asociația PROCâmpina, alături de colaboratori, sportivele Corina Ungureanu și Carmen Bunaciu, propun micilor înotători această competiție cu scopul verificării nivelului lor de pregătire. Numărul înscrișilor crește zilnic, modificările fiind la dispoziția interesaților pe pagina FB a evenimentului ”Cupa Contratimp, ediția a doua, 2014”. Listele de înscriere vor fi afișate cu două zile înaintea startului. Se vor acumula punctele după tabela internațională (FINA 2014) la următoarele probe:
2007 fete și băieți: 50 m spate + 50 m bras + 50 m liber
2006 fete și băieți: 50 m spate + 50 m bras + 50 m liber + 50 m fluture
2005 fete și băieți: 50 m spate + 50 m bras + 50 m liber + 50 m fluture
2004 fete și băieți: 50 m spate + 50 m bras + 50 m liber + 50 m fluture
2003 fete și băieți: 50 m liber + 50 m spate + 50 m bras + 50 m fluture
2002 fete și băieți: 100 m bras + 100 m liber + 200 m mixt + 100 m spate
2001 fete și băieți: 100 m bras + 100 m liber + 200 m mixt + 100 m spate
2000 fete și băieți: 100 m bras + 100 m liber + 200 m mixt + 100 m spate
Open fete și băieți: 100 m bras + 100 m liber + 200 m mixt + 100 m spate
Sub sponsorizarea oficială a SC TINMAR și ARENA, campioana mondială la înot, Carmen Bunaciu, va selecționa, la proba 100 metri spate, cel mai tehnic înotător căruia i se va acorda trofeul ”Carmen Bunaciu”.