Din zona Câmpina candidează pentru Senat: Virgil Guran (PNL), Monica Clinciu (PNL), Robert Minea (PMP), iar pentru Camera Deputaţilor: Ionuţ Piţigoi (PMP) şi Cornel Nanu (PSD)
Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 vor marca revenirea la votul pe listă şi renunţarea la votul uninominal, cel care a guvernat ultimele două scrutinuri: din 2008 și 2012. Vor schimba în bine destinul acestei țări apropiatele alegeri parlamentare? Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu România după rezultatele scrutinului, formarea unui nou legislativ și, desigur, a viitorului executiv central.
Votul uninominal sau votul pe liste de partid?
Parlamentul din precedenta legislatură nu a reușit să convingă clasa politică și guvernanții de la București de faptul că scrutinul de tip uninominal este nepotrivit electoratului românesc. Însă momentul Colectiv a obligat clasa politică românească să încerce să se reseteze și să dorească revenirea la votul listelor de partid. Cu atât mai mult cu cât efectul pervers al votului uninominal a dus la creșterea numerică fără precedent a Parlamentului, care, după alegerile din toamna lui 2012, ajunsese să aibă 588 de membri (în urma unor redistribuiri în cascadă). Actualul Parlament a fost considerat de mulți comentatori și analiști politici cel mai păgubos pentru țară atât pentru calitatea morală a membrilor săi, cât și pentru numărul nejustificat de mare al aleşilor raportat la populaţie. La o populație de 19 milioane de locuitori, România are un Senat mult mai numeros decât cel american, chiar dacă populația SUA este de peste 300 de milioane de suflete. Deși legea electorală pentru alegerile parlamentare din 2016 fusese aprobată anul trecut, înaintea evenimentului care a îndoliat întreaga țară, tragedia de la Colectiv a mai dat o șansă partidelor politice de a se scutura și lepăda de toate relele. În sistemul de vot uninominal, s-a văzut că, până la urmă, alegătorul simplu (poate prea simplu), nu a votat omul, politicianul virtuos, mânat în bătăliile politice de intenția de a servi binele public. De cele mai multe ori, și pentru că n-avea pe cine să voteze, fiind obligat să-și dea votul unor candidați unici și cinici aleși de conducerile partidelor. Adică acelora care au avut bani de pomeni electorale consistente, dar și de finanțări și sponsorizări partinice, lucru care a împăcat mulți dintre bizonii mioritici electori (care au aplicat dictorul popular: pupă-l în bot și papă-i tot), dar și conducerile partidelor politice implicate. Votul dat unor liste de candidați a fost abandonat acum opt ani, deoarece se credea că partidele strecurau pe aceste liste, pe locuri eligibile, printre oameni de valoare, și oameni dubioși, cu o moralitate îndoielnică, dar cu o potență financiară numai bună să sponsorizeze partidele în clipe grele. S-a văzut, într-un trist final, că votul uninominal nu mai ascundea impostura și incompetența, deoarece acestea erau la vedere, întruchipate de candidatul unic, ales de conducerea partidului respectiv pentru banii lui, iar nu pentru valoarea personală. Pentru aceste alegeri, partidele noastre s-au schimbat puțin, încercând să pună pe liste nume noi, nepătate, trecându-i pe linie moartă pe corupți și incompetenți. Cel puțin, la prima vedere, așa s-ar părea că stau lucrurile. Om trăi și om vedea dacă partidele noastre vor reuși să se lepede de sintagma de ”rău necesar”.
Un Parlament cu mai puțini membri
Noua legislaţie electorală prevede o normă de reprezentare de un deputat la 73.000 de cetăţeni şi un senator la 168.000 de locuitori. Vom avea 308 deputaţi, 134 de senatori şi 18 deputaţi ai minorităţilor, ceea ce va duce la scăderea cu 122 de parlamentari, faţă de actualul legislativ ales uninominal. Diaspora va fi reprezen-tată de patru deputaţi şi doi senatori. Pentru partide se păstrează pragul electoral de 5%, iar pentru alianțe se adaugă 3% pentru al doilea partid din alianță și câte 1% pentru următoarele partide, dacă este cazul, dar nu mai mult de 10%.
Azi deputat, mâine senator
De opt ani de zile, Câmpina a avut o prezență constantă în Parlamentul României. Și când spunem asta ne gândim la faptul că a existat o continuitate a prezenței unor politicieni locali în forul legislativ suprem, dar și la numărul constant al acestora. Astfel, în legislatura 2008 - 2012, am avut doi parlamentari câmpineni: