21 noiembrie 2017

Geo Bogza în Salonul „...n...o...u” (1)

Spre sfîrşitul anului 1974, poetului Ion Vergu Dumitrescu i-a apărut, la Editura „Cartea Românească” din Bucureşti, frumoasa plachetă de versuri În iarnă cu fluturi albaştri. Pentru Cenaclul literar „B.P.Hasdeu” din Câmpina a fost un eveniment, aşa că am convenit să prezentăm cartea şi autorul şi la Muzeul memorial „B.P.Hasdeu”, unde lucra soţia sa, Filareta, iar fratele acesteia, profesorul de Română şi poetul Gheorghe Oprea, fusese, încă dinaintea mea, muzeograf şi un foarte dăruit cicerone. Aşa s’a ivit Salonul literar-artistic „...n...o...u”, a cărui primă reuniune a avut loc la memorabila dată de 9 Ianuarie 1975.
Al doilea Salon a fost dedicat, la 15 Ianuarie, firesc, lui Mihai Eminescu. Partea artistică, ce a urmat comunicării mele, Interferenţe Aron Pumnul – Hasdeu – Eminescu, şi discuţiilor, a fost înregistrată pe bandă de magnetofon şi difuzată apoi de Staţia orăşenească de radio, ceea ce a însemnat pentru noi o neaşteptată, binevenită şi sonoră reclamă (ambasadoarea reclamaţiilor ulterioare).
Pe cel de-al treilea l-am pus la cale cu D-l Ovidiu Bogza, anume sărbătorirea fratelui său, Geo, la ziua de naştere a acestuia: 6 Februarie. I-am scris D-lui Geo, semnând „Membrii salonului literar-artistic „...n...o...u” al Muzeul memorial „B.P.Hasdeu” din Câmpina, la 30 Ianuarie : „Iubite domnule Geo Bogza, / Poate că alţii vă vor oferi prânzul cel mare, iar la cina noastră simplă, ale căreia pâini şi apă se numesc dragoste, nu veţi îndemna să ajungeţi. / De veţi fi sau nu în mijlocul nostru, pentru a fi văzut şi atins de toţi, veţi fi în inimile şi în cugetul nostru. Căci sunt aici oameni asupra cărora scrisul dvs. a lăsat o impresie puternică – cineva şi-a adus aminte exact anul când a citit proaspăta primă ediţie a Cărţii Oltului – şi care fac din sărbătorirea dvs. o sărbătoare a lor.” Ş.a.m.d. Şi, pe o carte poştală cu soţii Hasdeu, i-am făcut şi o invitaţie pentru „joi 6 Februarie 1975, orele 1700, [...]  la Salonul literar-artistic „...n...o...u” nr. 3, 1975. / În program: Viaţa literară a Câmpinei : Geo Bogza. (Cu prilejul aniversării naşterii sale.) / Participă: Ovidiu Bogza, Else Tudor-Miu, Octavian Onea, grupul folk al Studioului experimental «Urmuz» de pe lângă cenaclul literar «B.P.Hasdeu».”
D-Sa ne-a răspuns de departe: „Dragul meu domn Onea, cu sufletul atât de înflăcărat,/ Am fost mişcat de rândurile pe care mi le-ai adresat, dar să ştii că eu nu îmi sărbătoresc ziua de naştere în nici un fel, că o ascund pe cât pot, că nu iau parte la nici un fel de praznic, nici mare, nici mic, nici la mine acasă, nici în altă parte. / Ferice de d-voastră, cei din Câmpina, că aveţi timp pentru aşa ceva. / Eu nu am. / Cu multă prietenie / Geo Bogza / 1 Februarie 1975.”

Geo Bogza  (1908 - 1993)
Dealtfel, fusesem straşnic avertizat de D-l Ovidiu. Ca drumeţul care, trecând pe lângă nişte ţărani dejunând la umbra unui stog, le urează „Poftă mare !”, iar ei răspund „Mulţumim şi vezi de cale !”, nu m’am oprit. Am făcut o exposiţie trăsnet, cu panouri facsimilate şi vitrine pline cu originale – cele mai multe de la D-l Ovidiu (familia Alexandru şi Rhea Silvia Bogza, cu copiii Elena, George şi Nicolae, Foto A. BRANDSOR. PLOESTI, 1915; Radu Tudoran cu un violoncel, elev la Liceul militar de la M-rea Dealu, 1928; Geo Bogza cu Florea Voicu, poet, la Buştenari, 1930; Tudoran la Şcoala militară din Sibiu, 1932;  joc de table cu aparat pentru aruncarea şi prinderea zarurilor, cu Brevetul de inventator al lui Ovidiu Bogza, din 29 Oct. 1934;  Alexandru Bogza la catafalcul soţiei, Câmpulung Moldovenesc, Febr. 1936; Tudoran în 1940; ziare şi reviste: „Câmpina”, „Cucu Prahovei”, „Bilete de papagal”, 1928, „Strada”, 1932, „Tempo”, 1936; cărţi: Geo Bogza, Cartea Oltului, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1945: „Lui Ovidiu / cu dragostea / de frate a lui / Geo”; Geo Bogza, Oameni şi cărbuni în Valea Jiului, Editura de Stat, 1947: „Lui Ovidiu / cu dragoste / de frate / din partea lui / Geo / Februarie 1947”; Radu Tudoran, Toate pânzele sus!, I, II, Ed. Minerva, 1973: „Luisei şi lui Ovidiu / Radu Tudoran / Mai 1973”; Radu Tudoran, Maria şi marea, Ed. Albatros, 1973: „Luisei şi lui Ovidiu, / peste ani şi peste vici-/situdini, supravieţuitori cu toţii – cu căldură. În / locul numelui meu / neabandonat / Radu Tudoran / Mai 1973”;  Geo Bogza, Paznic de far, Minerva, 1974: „Lui Ovidiu, la / capătul unui drum / început la Buştenari, / cu Urmuz, pe / vremea când ardea / sonda de la Moreni / Geo / Noembrie 1974”); am tipărit o sută de cărţi de visită mari: „LUI / GEO BOGZA / OMAGIU / Membrii Salonului literar-artistic „...n...o...u” / al Muzeului memorial «B.P.Hasdeu» / Câmpina, 6 Febr. 1975” şi ne-am întrunit. Pe un panou am lăsat o coală albă, pentru omagiul autograf al participanţilor: „La mulţi ani ! / Secretar al Comitetului / orăşenesc P.C.R. Câmpina / I. Paraschiv.
Omagiu din partea colectivului / Comitetului de cultură şi educaţie so-/cialistă al jud. Prahova / Instr.[uctor Mircea] Todiraşcu.
Omagiul profesorilor de literatură / Scriitorului pe care l-am predat cu cea mai / mare plăcere şi cu recunoştinţă că nu ne-a / jicnit niciodată simţul estetic al limbii / Prof. E[lena] Armaşu şi Marga Dimitriu şi prof. Maria Dinescu.
Nu voi uita că: / «undeva, foarte adânc, / oceanul stăruie în noi» ! / Florin Dochia.” Ş.a.
Au urmat – cuvînt curios azi, dar cuvînt potrivit – represaliile. Sunt destui martori, pe care îi invit, dacă doresc să intervină. Chiar insist. Cert este că am refuzat să închid Salonul. Şi nu l-am închis niciodată. A murit de moarte bună, după ce am înfiinţat Fundaţia Hasdeu. Salonul „...n...o...u” a prins chiar Revoluţia din ’89 şi s’a prelungit şi după. Uneori, ştiri despre el au apărut în „România literară”, la rubrica Viaţa literară (17 Aprilie 1975: Salon literar consacrat lui Al. Tudor Miu. La Muzeul Memorial „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din oraşul Câmpina a avut loc, în cadrul Salonului literar, o seară memorială dedicată lui Al. Tudor Miu. Au luat cuvîntul cu acest prilej Else Tudor Miu, Octavian Onea, dr. I. Minciu, Constantin Nisipeanu. Actori locali au citit din versurile poetului.; 1 Iulie 1976: Lansarea volumului antologic „Iulia Hasdeu”. La librăria „B.P.Hasdeu” din Câmpina a fost lansat, din iniţiativa cenaclului „Salonul nou”, volumul antologic Iulia Hasdeu (versuri, proză, corespondenţă), întocmit de Crina Decusară-Bocşan, apărut în Editura Minerva. A prezentat cercetătorul Octavian Onea.; 9 Decembrie 1976: Etymologicum Magnum Romaniae. La Muzeul memorial „B.P.Hasdeu” din Câmpina au avut loc două interesante manifestări – prima, o masă rotundă prilejuită de reeditarea integrală a cunoscutului dicţionar Etymologicum Magnum Romaniae [Salonul „...n...o...u” nr. 23/2 Noembrie 1976] la care au participat conf. univ. Grigore Brâncuşi, Octavian Onea, muzeograf, prof. univ. Cicerone Poghirc şi prof. Petre Stroe. / De asemenea, la o manifestare consacrată Iuliei Hasdeu [Salonul „...n...o...u” nr. 24/14 Noembrie 1976] au citit din poeziile acesteia, traduse în limba română, Octavian Onea şi Teodor Plop.; 15 Septembrie 1977: În memoria lui B.P.Hasdeu. Muzeul memorial „B.P.Hasdeu” din Câmpina a organizat o manifestare cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la moartea marelui cărturar [Salonul „...n...o...u” nr. 35/25 August 1977]. A vorbit Al. Săndulescu despre ediţia critică „Hasdeu”, în pregătire la Institutul de istoria şi teoria literaturii „G. Călinescu”, după care a urmat un recital de poezie susţinut de Dina Cocea şi actori ai Teatrului popular din Câmpina.) Chiar şi „Flamura Prahovei”, din 15 Septembrie 1977, a publicat o ştire despre Salonul 35: Din muzeele Câmpinei. De curând, a avut loc la Câmpina, comemorarea a 70 de ani de la moartea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. La muzeul memorial, manifestările au cuprins evocări, lecturi din opera vastă şi variată a marelui om de cultură, audiţii de fonotecă. / La muzeul memorial „Nicolae Grigorescu” s-au achiziţionat trei tablouri valoroase din punct de vedere artistic şi documentar: „Portretul fiicei lui Vlahuţă” (1902), „Portret de femee” (nedatat) şi un portret al soţiei pictorului. / De asemenea, au fost donate două heliogravuri, executate la Paris după modelele executate de pictor: „Defilarea primilor prizonieri din Plevna” şi „Atacul Opanezului”. / Florin DOCHIA. (Merçi, Bécaud! Apropo de articolul meu din 14 Noembrie a.c.)

(Partea a 2-a, AICI)
Octavian Onea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu