Operatorul local de salubritate, Floricon Salub, recunoaşte că preţul gunoiului nu se va micşora prea curând
„Pământul se sufocă, contaminat cu miliarde de tone de gunoi” – este tema unui raport dat publicităţii de Banca Mondială, raport ce scoate în evidenţă date înfricoşătoare despre protecţia mediului. Astfel, conform experţilor Băncii Mondiale, până în anul 2050, cantitatea de deşeuri la nivel global ar putea atinge 3,4 miliarde de tone, depăşind astfel nivelul de creştere al populaţiei.
„Managementul defectuos al deşeurilor dăunează sănătăţii umane şi mediului local, adăugându-se provocărilor climatice. Din păcate, cel mai adesea, pătura săracă a societăţii este cea mai afectată de gestionarea inadecvată a deşeurilor. Nu trebuie să fie în continuare aşa. Resursele noastre trebuie să fie utilizate şi apoi reutilizate în mod continuu, astfel încât deşeurile să ajungă în depozitele destinate acestora”, spune Laura Tuck, vicepreşedinte pentru dezvoltare durabila al Băncii Mondiale.
Reducerea risipei alimentare şi a deşeurilor din plastic, crearea de programe naţionale de reciclare sau acordarea de pachete financiare statelor sărace pentru a pune la punct o infrastructură de gestionare a deşeurilor sunt doar câteva dintre recomandările experţilor Băncii Mondiale. În acest sens, Comisia Europeană a propus interzicerea a zece produse de plastic care constituie la ora actuala 70% din gunoaiele care poluează apele Uniunii Europene.
Este de prisos să aducem în discuţie alte zeci de studii ce scot în evidenţă adevărata dimensiune a dezastrului ecologic care se petrece în zilele noastre. Din păcate, România nu face excepţie în privinţa acestei stări de fapt şi, mai mult decât atât, înregistrează mari întârzieri în ceea ce priveşte implementarea măsurilor europene referitoare la protecţia mediului. Ameninţaţi de Comunitatea Europeană, guvernanţii de la Bucureşti legiferează de câţiva ani, pe repede înainte, seturi de măsuri ce creează mai mult haos decât ordine, cel puţin în ceea ce priveşte implementarea proiectului european „Sistem de management integrat al deşeurilor”, finanţat prin POS Mediu 2007 – 2013, prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Prahova, „Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor Prahova”.
Obiectivul principal al ADI Prahova îl reprezintă implementarea Proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor” în judeţul Prahova, finanţat prin POS Mediu 2007 – 2013, având ca scop introducerea unui sistem modern de gestionare a deşeurilor, dimensionat cerinţelor judeţului Prahova, prin intermediul căruia toate exigenţele naţionale şi europene vor fi îndeplinite. De asemenea, ADI Prahova monitorizează funcţionarea sistemului şi respectarea Directivelor europene de mediu, prin colectarea selectivă a deşeurilor.
Aria de proiect este reprezentată de toate unităţile administrativ – teritoriale din judeţ, care sunt în prezent membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ADI Prahova. Una din principalele responsabilităţi ale ADI Prahova este de a monitoriza execuţia contractelor de delegare şi de a informa membrii asupra supervizării respectării obligaţiilor asumate prin contract de catre operatori, aplicarea de penalizări contractuale conform împuternicirii primite şi condiţiilor contractuale. ADI Prahova organizează procedură de licitaţie pentru desemnarea operatorilor pentru prestarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor municipale din zonele de colectare aparţinând judeţului Prahova.
Despre implementarea efectivă a directivelor europene de mediu şi mai ales despre problemele în derularea proiectului prin intermediul căruia va începe colectarea selectivă a deşeurilor am stat de vorbă cu dl. Florin Constantinescu, proprietarul operatorului local de salubritate Floricon Salub.
„Dacă nu reuşim cât mai urgent să selectăm deşeurile, astfel încât cantitatea de biodegradabil ce ajunge în rampă să fie cât mai mică, vom scoate din buzunar tot mai mulţi bani”
- Statisticile la nivel mondial arată că societatea modernă produce din ce în ce mai mult gunoi menajer, sub toate formele sale. Se poate spune că trecem printr-o perioadă de criză în acest sens?
- Cantitatea de gunoi menajer este direct proporţională cu puterea de cumpărare. Cu cât oamenii consumă mai mult, cu atât rezultă mai multe deşeuri şi ambalaje în comunitatea respectivă. Spre deosebire de noi, societăţile din ţările avansate au rezolvat, în mare măsură, această problemă adoptând şi implementând legi stricte de colectare selectivă a deşeurilor menajere în sensul valorificării lor. Noi am rămas în urmă şi încercăm să ţinem pasul cu politicile europene - mondiale, care ne obligă să ne aliniem cât mai curând. Suntem într-o perioadă de tranziţie şi este foarte dificil să rezolvăm toate problemele dintr-o dată. Conceptul de bază – managementul deşeurilor - este acela de a selecta şi valorifica deşeurile astfel încât acestea să nu mai ajungă în totalitate la rampa ecologică (groapa de gunoi) aşa cum se întâmplă în prezent. Astfel, resturile menajere sunt trimise într-o staţie de tratare mecano-biologică, trecute prin acest proces de selectare, iar ce rămâne se trimite la fabricile de ciment, drept combustibil. După tratarea mecano-biologică, doar 20% - 30% din gunoiul menajer mai ajunge în rampa ecologică. Cam ăsta este conceptul de bază cerut de legislaţia europeană la care trebuie să ne aliniem urgent. Prahova a cam rezolvat acest flux de reciclare şi în prezent suntem în faza de implementare, care nu este deloc simplă.
- Cine gestionează fluxul gunoiului menajer în Prahova şi cum se realizează separarea deşeurilor reciclabile, cele despre care ştim, foarte clar, că trebuie predate selectiv operatorului de salubritate?
- În prezent, operatorul judeţean ADI Deşeuri se ocupă, exclusiv, de gestionarea şi valorificarea deşeurilor. În acest sens, a înfiinţat o staţie de sortare, special pentru deşeurile reciclabile, şi o staţie pentru tratare mecano-biologică unde se duc celelalte deşeuri, mai puţin cele periculoase ori cele din construcţii. Acolo sunt selectate deşeurile biodegradabile de cele din metal, de exemplu, care sunt luate de electromagnetul funcţional în staţie, iar ce rămâne se bagă în tocătoare şi ulterior este valorificat pentru ardere. Toţi operatorii de salubritate din judeţ sunt obligaţi să ducă deşeurile menajare la aceste două staţii. Economic vorbind, faptul că în prezent suntem obligaţi să ducem gunoiul la aceste staţii înseamnă, cel puţin pentru moment, costuri mai mari. Aici trebuie să înţelegem că preţul de cost are mai multe componente şi există mecanisme care ţin exclusiv de fiecare comunitate prin care se poate diminua acest cost suportat de populaţie şi agenţi economici. De pildă, faptul că nu toată lumea plăteşte serviciul de salubritate sau că nu reuşim să selectăm deşeul reciclabil şi astfel să scadă cantitatea de biodegradabil şi implicit taxa de economie circulară aduce costuri mai mari. Cred că stă în puterea noastră, a tuturor, de la operator până la cetăţean, să rezolvăm cât mai repede aceste aspecte şi să ajungem la un preţ rezonabil, care să nu afecteze pe nimeni. Trebuie ştiut faptul că dacă nu reuşim cât mai urgent să selectăm deşeurile, astfel încât cantitatea de biodegradabil ce ajunge în rampă să fie cât mai mică, vom scoate din buzunar tot mai mulţi bani. Conform directivelor europene, de la 1 ianuarie 2020, taxa de economie circulară se măreşte foarte mult şi astfel va creşte din nou preţul gunoiului. Această taxă este măsura coercitivă prin care legislaţia europeană obligă, practic, toate statele membre să se alinieze urgent standardelor stabilite. În final, ea este suportată de comunitate şi populaţie. De aceea cetăţenii trebuie să înţeleagă faptul că responsabilitatea ne revine tuturor şi că trebuie să facem eforturi şi să ne aliniem acestor reglementări.
- Altfel spus, noi, românii, nu ne facem treaba în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei europene în domeniul managementului deşeurilor şi în aceste condiţii trebuie să plătim din ce în ce mai mult pentru faptul că nu suntem în stare să selectăm gunoiul reciclabil de cel biodegradabil.
- Aşa este. Până nu vom ajunge la un nivel acceptabil de selectare, preţul la gunoi va creşte. În plus, mai sunt şi ajustările anuale datorate legislaţiei româneşti. Scumpirile, inflaţia şi altele ce se adaugă, fără voia noastră, preţului final la salubritate. În aceste condiţii, trebuie subliniat faptul că cetăţeanul care va selecta în mod corect gunoiul va avea de câştigat, plătind din ce în ce mai puţin, dar în măsura în care toţi ceilalţi cetăţeni înţeleg să facă asta. E frustrant să vezi că tu eşti corect şi alţii nu, dar pe termen lung asta este singura soluţie. N-avem ce face, trebuie să aplicăm, în marş forţat, legislaţia europeană în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor menajere! Trebuie să reciclăm şi astfel să participăm cu toţii la protejarea mediului înconjurător. Vă spun că în următorii ani se va dezvolta tehnologia de reciclare astfel încât peste 90% din deşeuri să se transforme în materie refolosibilă. Deja există în lume staţii ce transformă deşeul biodegradabil până la nivelul de pământ de flori. Vom ajunge şi noi la aceste tehnologii, dar până atunci trebuie să trecem prin aceste etape iniţiale. Cât de repede se va întâmpla asta, depinde de noi toţi. În ţările avansate maxim 15% - 20 % din deşeuri mai ajung la rampa ecologică, restul sunt prelucrate şi folosite la producerea gazului metan ori în centralele fabricilor de ciment. Nu mai vorbesc de reciclabile - plasticul, sticla, metalul, care se refolosesc integral. Aici trebuie să ajungem şi noi, dar mai avem multe de pus la punct. Să nu înţelegeţi că în aceste ţări avansate sistemul funcţionează fără subvenţie de la stat. Nu! Acolo statul susţine această industrie şi rezolvă problemele de mediu astfel încât populaţia să nu resimtă povara unor cheltuieli exagerate şi are legi stricte în ceea ce priveşte colectarea. Există state în care cetăţeanul plăteşte de trei ori contravaloarea gunoiului dacă nu colectează selectiv şi plăteşte şi o amendă usturătoare. Cam aşa stau lucrurile în alte părţi unde funcţionează acest sistem. La noi încă nu s-a ajuns în stadiul acesta şi în plus legislaţia, rămasă în urmă, se modifică tot timpul, lăsând impresia că se crează haos. Acesta este rezultatul faptului că am întârziat foarte mult cu modificările impuse de legislaţia europeană.
- Este clar că trebuie să intrăm în rândul lumii, dar se pune întrebarea dacă suntem capabili să facem acest lucru pe repede înainte. Cetăţenii informaţi au auzit de colectarea selectivă, de beneficiile ei şi de faptul că sunt obligaţi să recicleze anumite deşeuri. Avem infrastructura necesară pentru a răspunde acestei obligaţii? Şi ce se întâmplă cu cei care nu respectă noile reglementări în domeniu?
- După cum am spus, legislaţia românească se modifică permanent şi mai avem de lucru pentru implementarea ei. De multe ori suntem nevoiţi să modificăm, în aceeaşi lună, regulile făcute şi să dăm peste cap fluxul implementării. Asta poate părea, din perspectiva cetăţenilor, o chestiune neprofesionistă, dar vă asigur că nu avem încotro. Este vorba de un lanţ stufos de acte normative ce trebuie aplicate până la nivel de administraţii publice locale şi operator de salubritate. Sunt multe momente în care stăm să aşteptăm norme de aplicare ce întârzie să apară şi astfel nu ne putem ocupa de ceea ce trebuie făcut efectiv. Cu toate astea, în Prahova lucrurile se mişcă bine şi la Câmpina suntem pe drumul cel bun. De exemplu, stăm bine la capitolul platforme pentru colectarea deşeurilor reciclabile. Avem 60 de puncte în oraş unde cetăţenii care doresc să recicleze pot depune în mod selectiv plasticul, sticla, hârtia, metalul. Cu excepţia faptului că foarte mulţi aruncă şi gunoiul menajer în aceste platforme şi alte deşeuri - moloz, mobilier, geamuri sparte, ceea ce nu trebuie să se întâmple -, colectarea merge destul de bine. Problemele sunt la blocuri, la asociaţiile mari de locatari, unde, în multe situaţii, nu avem unde să amplasăm acest tip containere. Locurile destinate au fost construite prost încă din vremea comunismului şi nu avem prea multe soluţii de rezolvare.
În ceea ce priveşte platformele pentru alte tipuri de deşeuri suntem în curs de rezolvare, în sensul că am identificat mai multe locuri din oraş unde urmează să le amenajăm. În principiu, lângă containerele cu deşeuri selectate. Până atunci, noi avem deja un program bine stabilit, publicat pe site-ul societăţii, de colectare o dată la trei săptămâni, când trecem pe fiecare stradă şi ridicăm, la solicitarea cetăţenilor, acest tip de deşeuri. Cei care sunt grăbiţi pot face o cerere direct la firmă şi se rezolvă imediat. Din păcate, mulţi cetăţeni preferă să arunce, de exemplu, molozul pe stradă ori lângă platformele de reciclabile şi de aici impresia de dezordine şi mizerie. Noi facem curăţenie peste tot, dar asta reprezintă un cost suplimentar pentru comunitate. Poate că este nevoie de o supraveghere mai atentă a acestui fenomen din partea Poliţiei Locale şi chiar de mai multă responsabilitate civică din partea celor care observă astfel de gesturi făcute de concetăţenii certaţi cu bunul simţ. Mai avem probleme cu deşeurile lăsate de turiştii care tranzitează oraşul. Lunea dimineaţa găsim grămezi de gunoi la ieşirile din oraş şi în locurile de agrement. Una peste altă în afară de excepţiile arătate, câmpinenii sunt oameni responsabili care s-au adaptat noilor cerinţe şi se vor adapta. Cei care refuză ori sunt de rea credinţă vor suporta consecinţele, în sensul că avem obligaţia să le percem taxe suplimentare.
- În mod normal, obligativitatea colectării selective trebuia să între în vigoare de la 1 septembrie 2019. Din ce motiv a fost amânată şi cum se va derula, efectiv, la case şi la blocuri?
 |
| Resturi menajere în zona blocurilor din parcul Milia Foto: Facebook/ Ileana Bora |
 |
| Zona Bulevard şi Muscel. Resturi provenite din demolări, sticle din plastic, ambalaje. Foto: Facebook/ Ileana Bora |
- Din păcate, au intervenit noi modificări legislative ce au încurcat lucrurile la nivel judeţean. ADI Deşeuri trebuie să reglementeze anumite aspecte şi să obţină acordul administraţiilor publice locale. În aceste condiţii mai avem de aşteptat până se ajunge la un numitor comun. Funcţie de aceste hotărâri administrative se va demara şi colectarea selectivă la nivel individual. La case este mai simplu, pentru că oamenii primesc saci de plastic în care pun deşeurile reciclabile în funcţie de materialul din care acestea sunt făcute. Sacii se vor ridica după un program bine stabilit şi operatorii noştri vor verifica dacă sunt îndeplinite noile cerinţe. Dacă totul este în regulă, abonaţii vor achita un preţ mai mic la factură. Dacă nu, operatorii vor poza gunoiul neselectat şi abonaţii vor achita un preţ mai mare la factură. La blocuri este mai complicat, pentru că este mult mai greu de depistat cel care nu colectează selectiv. În aceste condiţii, ne vom vedea nevoiţi să penalizăm întreaga ascociaţie de locatari. N-avem ce face! Să sperăm că oamenii vor înţelege să separe reciclabilele de gunoiul menajer şi astfel să ne scutească să-i penalizăm. După discuţiile cu cei din administraţia locală am ajuns la concluzia că se pot monta camere de luat vederi şi astfel să îi putem depista pe cei ce nu respectă regulile. Vom vedea dacă este cazul. Oricum situaţia de la blocuri este una spinoasă la nivel naţional.
- Dincolo de toate aceste reglementări, de conştiinţa fiecăruia, de infrastructura mai bună sau mai rea, rămâne o componentă foarte importantă la care noi nu excelăm absolut de loc: campaniile de informare eficiente şi agresive în urma cărora cetăţenii să înţeleagă pe deplin şi explicit ceea ce au de făcut. De ce nu reuşim să facem în aşa fel încât să le oferim şansa să ştie şi apoi să le cerem să facă?
- În ce ne priveşte, am făcut şi facem în continuare campanii de informare. Prin toate mijloacele. E loc de mai bine şi suntem în pregătire cu un set de anunţuri care să explice, în detaliu, toată procedura, programul serviciilor şi ceea ce nu este permis. De exemplu, vrem şi trebuie să le explicăm oamenilor că o sticlă de ulei nespălată contaminează întreg sacul cu PET-uri ori o cutie de pizza unsuroasă contaminează cartonul şi hârtia strânse şi nu sunt acceptate. Ele merg la deşeuri menajere. În plus, trebuie ştiut programul exact de colectare, astfel încât să nu se ajungă la confuzii. Suntem pregătiţi să distribuim mai multe seturi de astfel de anunţuri la caseria societăţii şi ori de câte ori interacţionăm cu cetăţenii. Asta vom face în următoarele şase luni, sperând ca informaţia să ajungă la toată lumea.
- Când estimaţi că se opreşte această sarabandă a scumpirilor la preţul gunoiului?
- Când estimaţi că se opreşte această sarabandă a scumpirilor la preţul gunoiului?
- Să fim sinceri, trebuie să spunem că nu prea curând. V-am explicat că sunt multe influenţe ce determină creşterea preţului la gunoi care nu ţin absolut deloc de noi, operatorii de salubritate - mărirea anuală a salariului minim pe economie, scumpirea motorinei, taxele ce merg la mediu şi multe altele. Nu putem controla şi nici evita aceste modificări ce se regăsesc în preţul gunoiului. În schimb, putem creşte numărul de abonaţi şi putem colecta selectiv şi astfel să mai scădem presiunea preţului. Dar cele două aspecte necesită timp şi asta mă face să spun că nu vor avea loc scăderi de preţ prea curând, ci progresiv, în timp.
 |
| Gunoaie şi mobilier devastat pe Bulevardul Culturii Foto: Facebook/ Ileana Bora |
- Noi încercăm să întreţinem oraşul cât se poate de bine şi în general reuşim. Mai sunt şi probleme cu cei care distrug şi lasă intenţionat mizerie în urma lor. În parcuri facem curat şi de două ori pe săptămână, dar e în zadar. A doua zi este la fel de murdar. De exemplu, în parcul din zona Lacului este ceva de nedescris. Acolo se adună zilnic tineretul şi lasă în urmă covoare de seminţe şi sticle goale aruncate peste tot. Găsim coşurile de gunoi distruse şi băncile rupte. La fel şi pe Bulevard. Nu le facem faţă! Trebuie intervenit în acest sens, nu ştiu, poate la Poliţia Locală, să îi urmărească mai mult. În ceea ce priveşte personalul, avem şi noi probleme, ca toţi ceilalţi. Avem oameni buni, dar şi uscături. Din nefericire, fluctuaţia de personal este destul de mare, pentru că nu găsim oameni serioşi. (F.F.)
