12 noiembrie 2019

PREZIDENŢIALE 2019: 62,14 % dintre câmpineni au votat cu partidele de dreapta

Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a câştigat detaşat la Câmpina, cu 36,94% (6187 voturi), următorul clasat fiind candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 19,56% (3279 voturi)

După o campanie electorală anostă, lipsită de confruntări televizate care să scoată în evidenţă programele politice ale aspiranţilor la prima funcţie în stat, primul tur al alegerilor prezidenţiale 2019 s-a încheiat cu victoria detaşată a candidatului PNL Klaus Iohannis, care a obţinut la nivel naţional, incluzând şi voturile din diaspora 36,91% (3.162.105  voturi). 


Potrivit declaraţiei de luni seară a purtătorului de cuvânt al BEC, „din 19.586 de secții de votare au fost centralizate datele din 19.407 secții de votare, reprezentând 99,9%. Fac precizarea că au fost centralizate datele din toate secțiile de votare din țară. Cele 179 de secții de votare în curs de centralizare sunt doar secții de votare din străinătate. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne e de 9.163.044, reprezentând 50,11% din numărul total de alegători înscriși în listele electorale permanente".
Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, situația voturilor obținute de candidați este până în acest moment următoarea:
Klaus Iohannis - 37,49% 
Viorica Dăncilă - 22,69%
Dan Barna - 14,73%
Mircea Diaconu - 8,96%
Theodor Palelologu - 5,70%
Situația voturilor obținute de candidați este următoarea: Klaus Werner Iohannis - 3.381.848, reprezentând 37,49%; Vasilica Viorica Dăncilă - 2.047.141, reprezentând 22,69%; Ilie Dan Barna - 1.329.161, reprezentând 14,7, Mircea Diaconu 808.380, reprezentând 8,96%.

Prahova se înscrie în trendul naţional
Ca în majoritatea judeţelor din ţară, Prahova este şi ea destul de aproape de rezultatele la nivel naţional, voturile fiind distribuite astfel: 
Klaus Iohannis - 38,74%
Viorica Dăncilă - 23,02%
Dan Barna - 14,04%
Mircea Diaconu - 10,05%
Theodor Paleologu - 6,01%
Ramona Bruynseels - 3,30%
Alexandru Cumpănașu - 1.65%
Restul candidaţilor au obţinut rezultate sub 1%.

62,14% dintre câmpineni au votat cu partidele de dreapta
Câmpina îşi păstrează tradiţia şi votează în continuare partidele de dreapta şi pe reprezentanţii acestora. Astfel, 62,14% dintre câmpineni au votat după cum urmează: Klaus Iohannis (36,94%), Dan Barna (17,04%) şi Teodor Paleologu (8,16%). 


Rezultatul final al scrutinului din 10 noiembrie la Câmpina, în urma numărului de voturi obţinute, este următorul: 
- Klaus Iohannis –  36,94% (6.187 voturi)
- Viorica Dăncilă – 19,56% (3.279 voturi)
- Dan Barna – 17,04% (2.854 voturi)
- Mircea Diaconu – 11,15%, (1.870 voturi)
- Theodor Paleologu – 8,16% (1.369 voturi)
- Ramona Bruynseels – 3,12% (524 voturi)
- Alexandru Cumpănașu – 188 voturi (1,12%)
- Bogdan Stanoievici – 0,63% (106 voturi)
- Cătălin Ivan – 0,54% (91 voturi)
- Viorel Cataramă – 0,51% (87 voturi)
- Sebastian Popescu – 0,37% (62 voturi)
- Ninel Peia – 0,36% (61 voturi)
- John Banu – 0,25% (42 voturi)
- Kelemen Hunor – 0,22% (37 voturi)
De reţinut faptul că la Câmpina sunt înscrişi pe listele electorale permanente 30.999 de alegători, dintre care s-au prezentat la urne doar 16.953 de alegători. 

Klaus Iohannis rămâne preferatul românilor din străinătate
Românii care trăiesc peste hotare s-au mobilizat din nou şi au ieşit la vot în număr mare, profitând de faptul că au avut trei zile la dispoziţie pentru a vota, dar şi mai multe secţii de votare la dispoziţie, respectiv 838.
În străinatate au votat peste 675.348 de alegatori (dintre care 25.189 prin corespondenţă). 
Klaus Iohannis a fost votat de 262.723 dintre românii care au votat în străinătate, pe poziția a doua clasându-se Dan Barna, care a obținut 129.487 de voturi, iar locul al treilea i-a revenit lui Theodor Paleologu cu 30.964 de voturi. Următoarele poziții în diaspora au fost adjudecate de Mircea Diaconu și Viorica Dăncilă. 
Cea mai mare prezenţă la vot în diaspora s-a înregistrat în Italia (aproape 130.000 de alegători) şi Marea Britanie (peste 119.000), conform platformei online a Biroului Electoral Central. Prezenţă ridicată s-a înregistrat şi în Spania şi Germania.

Rezultatele în toate cele 23 de secţii de votare din Câmpina, în funcţie de numărul de voturi primite de fiecare dintre primii cinci clasaţi, sunt următoarele:

Secția 158, Casa de Cultură „Geo Bogza” - 1.347 alegători înscriși pe liste, 755 prezenți la urne: Klaus Iohannis (267 voturi), Dan Barna (152 voturi), Viorica Dăncilă (121 voturi), Mircea Diaconu (75 voturi), Theodor Paleologu (81 voturi). 
Secția 159, Colegiul „N. Grigorescu” - 1.133 alegători înscriși pe liste, 728 prezenți la urne: Klaus Iohannis (269 voturi), Dan Barna (132 voturi), Viorica Dăncilă (122 voturi), Mircea Diaconu (97 voturi), Theodor Paleologu (60 voturi).
Secția 160, Colegiul Naţional „N. Grigorescu” - 1.254 alegători înscriși pe liste, 812 prezenți la urne: Klaus Iohannis  (279 voturi), Dan Barna (157 voturi), Viorica Dăncilă (143 voturi), Mircea Diaconu (88 voturi), Theodor Paleologu (82 voturi). 
Secția 161, Casa Tineretului - 1.039 alegători înscriși pe liste,  509 prezenți la urne: Klaus Iohannis  (165 voturi), Dan Barna (83 voturi), Viorica Dăncilă (98 voturi), Mircea Diaconu (55 voturi), Theodor Paleologu (62 voturi). 
Secția 162, Școala Gimnazială Centrală - 1.051 alegători înscriși pe liste, 635 prezenți la urne: Klaus Iohannis (213 voturi), Dan Barna (111 voturi), Viorica Dăncilă (144 voturi), Mircea Diaconu (67 voturi), Theodor Paleologu (51 voturi). 
Secția 163, Liceul Tehnologic Energetic - 1.075 alegători înscriși pe liste, 556 prezenți la urne: Klaus Iohannis (205 voturi), Dan Barna (100 voturi), Viorica Dăncilă (99 voturi), Mircea Diaconu (55 voturi), Theodor Paleologu (55 voturi). 
Secția 164, Liceul Tehnologic Energetic - 1.318 alegători înscriși pe liste, 640 prezenți la urne: Klaus Iohannis (267 voturi), Dan Barna (84 voturi), Viorica Dăncilă (118 voturi), Mircea Diaconu (47 voturi), Theodor Paleologu (58 voturi). 
Secția 165, Școala Gimnazială „B.P. Hasdeu” - 884 alegători înscriși pe liste, 466 prezenți la urne: Klaus Iohannis (173 voturi), Dan Barna (71 voturi), Viorica Dăncilă (104 voturi), Mircea Diaconu (46 voturi), Theodor Paleologu (30 voturi). 
Secția 166, Casa Tineretului - 1.434 alegători înscriși pe liste, 747 prezenți la urne: Klaus Iohannis (286 voturi), Dan Barna (95 voturi), Viorica Dăncilă (163 voturi), Mircea Diaconu (74 voturi), Theodor Paleologu (62 voturi). 
Secția 167, Rafinăria „Steaua Română” - 1.238 alegători înscriși pe liste, 676 prezenți la urne.
Klaus Iohannis (251 voturi), Dan Barna (113 voturi), Viorica Dăncilă (139 voturi), Mircea Diaconu (83 voturi), Theodor Paleologu (43 voturi) 
Secția 168, Colegiul Tehnic Forestier - 1.214 alegători înscriși pe liste, 713 prezenți la urne: Klaus Iohannis (241 voturi), Dan Barna (104 voturi), Viorica Dăncilă (149 voturi), Mircea Diaconu (98 voturi), Theodor Paleologu (64 voturi)
Secția 169, Colegiul Tehnic Forestier - 1.262 alegători înscriși pe liste, 685 prezenți la urne: Klaus Iohannis (229 voturi), Dan Barna (137 voturi), Viorica Dăncilă (140 voturi), Mircea Diaconu (81 voturi), Theodor Paleologu (49 voturi). 
Secția 170, Căminul Petrol - 1.611 alegători înscriși pe liste, 789 prezenți la urne: Klaus Iohannis (257 voturi), Dan Barna (148 voturi), Viorica Dăncilă (141 voturi), Mircea Diaconu (117 voturi), Theodor Paleologu (49 voturi). 
Secția 171, Liceul Tehnologic „C. Istrati” - 1.559 alegători înscriși pe liste, 876 prezenți la urne: Klaus Iohannis (302 voturi), Dan Barna (160 voturi), Viorica Dăncilă (176 voturi), Mircea Diaconu (88 voturi), Theodor Paleologu (83 voturi). 
Secția 172, Școala 5 (Slobozia) - 1.193 alegători înscriși pe liste, 685 prezenți la urne: Klaus Iohannis (281 voturi), Dan Barna (111 voturi), Viorica Dăncilă (101 voturi), Mircea Diaconu (83 voturi), Theodor Paleologu (53 voturi). 
Secția 173, Liceul Tehnologic Mecanic - 1.555 alegători înscriși pe liste, 770 prezenți la urne: Klaus Iohannis (297 voturi), Dan Barna (114 voturi), Viorica Dăncilă (145 voturi), Mircea Diaconu (93 voturi), Theodor Paleologu (57 voturi). 
Secția 174, Liceul Tehnologic Mecanic - 1.311 alegători înscriși pe liste, 700 prezenți la urne: Klaus Iohannis (294 voturi), Dan Barna (117 voturi), Viorica Dăncilă (127 voturi), Mircea Diaconu (75 voturi), Theodor Paleologu (45 voturi). 
Secția 175, Liceul Tehnologic Mecanic - 1.483 alegători înscriși pe liste, 674 prezenți la urne: Klaus Iohannis (259 voturi), Dan Barna (96 voturi), Viorica Dăncilă (165 voturi), Mircea Diaconu (66 voturi), Theodor Paleologu (23 voturi). 
Secția 176, Școala nr. 6 (Păcuri) - 1.559 alegători înscriși pe liste, 727 prezenți la urne: Klaus Iohannis (247 voturi), Dan Barna (77 voturi), Viorica Dăncilă (173 voturi), Mircea Diaconu (90 voturi), Theodor Paleologu (62 voturi). 
Secția 177, Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” - 1.552 alegători înscriși pe liste, 1.054 prezenți la urne: Klaus Iohannis (391 voturi), Dan Barna (207 voturi), Viorica Dăncilă (170 voturi), Mircea Diaconu (130 voturi), Theodor Paleologu (82 voturi). 
Secția 178, Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” - 1.592 alegători înscriși pe liste, 962 prezenți la urne: Klaus Iohannis (327 voturi), Dan Barna (190 voturi), Viorica Dăncilă (188 voturi), Mircea Diaconu (112 voturi), Theodor Paleologu (76 voturi). 
Secția 179, Cantina Electroutilaj - 1.673 alegători înscriși pe liste, 803 prezenți la urne: Klaus Iohannis (316 voturi), Dan Barna (135 voturi), Viorica Dăncilă (138 voturi), Mircea Diaconu (78 voturi), Theodor Paleologu (62 voturi). 
Secția 180, Școala nr. 3 (Voila) - 1.662 alegători înscriși pe liste, 997 prezenți la urne: Klaus Iohannis (371 voturi), Dan Barna (160 voturi), Viorica Dăncilă (215 voturi), Mircea Diaconu (72 voturi), Theodor Paleologu (80 voturi).

Editorial. RE-MIZA

Ca de fiecare dată înaintea unor alegeri, eu scriu sîmbăta, iar cînd Dumneavoastră citiți aceste rînduri deja cunoașteți rezultatul. Deci nu pot face decît niște evaluări ale parcursului. Campania a fost, desigur, cea mai anostă din istoria democrației noastre recente. Cauzele sînt numeroase, amintesc aici doar lipsa de anvergură a candidaților (de unde absența dezbaterilor) și un anumit sentiment de lehamite al electoratului, dar și contextul cu totul aparte în care se desfășoară, imediat după o moțiune de cenzură și o schimbare a guvernului, lucruri ce nu s-au mai întîmplat pînă acum. Exact aici este nexul chestiunii: pentru prima dată nu mai avem o scindare a electoratului după falia pro – anti PSD. Pe fondul colapsării PSD în propria prostie și hoție (pe care o anticipam de mai bine de un an aici), a sinuciderii planificate prin numirea d-nei Dăncilă ca om forte al partidului, forțele anti-PSD se faultează între ele într-o veselie. În urma evenimentelor care s-au aglomerat în ultimele săptămîni – moțiunea, numirea noului guvern – două personaje, neimplicate direct în lupta electorală, au ieșit în evidență. Unul a fost surpriza pozitivă: Ludovic Orban a dovedit o maturitate surprinzătoare și o forță de negociator pe care nimeni nu i-o bănuia. Acum o lună, mai nimeni din șleahta de comentatori de pe micile ecrane nu anticipa că va ieși învingător cu brio din ambele confruntări. A lucrat repede și eficient, au apărut și greșeli, ele sînt însă cu totul minore față de anvergura proiectului de revenire la normal. Imediat, tonomatele au început să difuzeze mantra că nu are voie să invoce „greaua moștenire”. Noi ăștia, mai bătrînii, știm că exact așa s-a întîmplat și cînd a venit Convenția Democrată la putere și, mai tîrziu, cînd guvernul Boc trebuia să acopere gaura lăsată de guvernul Tăriceanu. Adică de ce să nu invoci o gaură în buget, dacă ea este reală (și teribil de mare!)? Cum să combați aberațiile din legile justiției cînd nu mai poți da ordonanțe (Referendumul, deh!), iar în Parlament PSD-ul are încă o majoritate de necombătut? Apropo de acest partid tumoral: boicotarea ședinței de parlament pentru învestirea noului guvern este legală, constituțională, că de morală sau democratică nici nu poate fi vorba? Iar jocurile murdare în care este specialist acest partid continuă cu „îmbolnăvirea” prefecților, zvonuri peste zvonuri șamd. Al treilea moment de bucurie după moțiune și numirea guvernului ar fi ca aberanta Dăncilă să iasă pe locul patru. Surpriza „negativă” (dar tot pozitivă privită din cealaltă parte) este Victor Ponta. Lăcomia și imaturitatea ipochimenului i-au dat o lecție. Săptămîni întregi a fost pe cai mari, a mizat ca la ruletă încercînd să ia totul, să-și arondeze PSD-ul, să șantajeze pe toată lumea, să fie (cu „partidul” lui inexistent) „omul fără de care nu se poate”. Și, benefic pentru țară, a pierdut totul. Nu vom ști, probabil, niciodată care a fost rolul lui Orban în această lecție pe care fostul purtător de servietă al lui Năstase a primit-o. Riscă să rămînă și fără partid. Și apropo, fiindcă și Pro-România și PSD-ul anunță grabnica dare afară a parlamentarilor care au votat guvernul, cum rămîne cu „interesul național” (care era, fără discuție, să avem grabnic un guvern) și, mai ales, cu acel articol constituțional, 69, conform căruia „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sînt în serviciul poporului”? Nu al lui Dragnea, nu al lui Ponta, nu al lui Tăriceanu sau al oricărui alt lider. Mandatul imperativ, la fel, fiind nul. Prima parte a problemei este, deci, pe cale să fie rezolvată: fără PSD. Dar ăsta nu este decît începutul, cum se spune, greul abia acum urmează. Iluzia că PSD-ul dispare sau se reformează, am demonstrat în mai multe rînduri este periculoasă. Reducerea proiectului de țară la „lupta” cu PSD, cum riscă să apară programul lui Iohannis, este, însă vădit insuficientă. Sînt atît de multe de făcut, în absolut toate domeniile, încît totul îmi apare ca un enorm Restart. Miza acestor alegeri se prelungește și anul viitor. Cînd PSD-ul trebuie „scos” și din guvernările locale. Lucru infinit mai greu decît formarea cvorumului pentru moțiune. Barna, în ipostaza de colindător prin piețe, a fost deplin ridicol. Programul USR+ este minat în multe locuri de paralizia gîndirii critice, importînd pe nemestecate tot felul de sloganuri progresiste, fără niciun fel de analiză asupra aplicabilității lor într-o țară cu grave retarduri. Dl. Paleologu este simpatic, șarmant, cu replică și singur, nu poate birui. Restul, gangă! Un semn foarte important va fi și prezența la vot. Dacă va fi cel puțin cît aceea din 2014, va da viitorului președinte o putere simbolică  de care are o foarte mare nevoie. Oare chiar să ne mai dea Dumnezeu o nemeritată șansă? 

ISTORIA FOTBALULUI CÂMPINEAN (III). Anii ‘40: Bombele n-au oprit fotbalul

În primul episod al „Istoriei fotbalului câmpinean” v-am prezentat, pe scurt, pionieratul fotbalului în orașul nostru, în al doilea am urmărit, tot pe scurt, câteva etape ale cristalizării sistemului competițional și apariția unui rivalități acerbe între formațiile născute în anii ‘20 (Principesa Ileana, Venus și Sportul Muncitoresc), dar am consemnat și nașterea celor de la Steaua Română Câmpina și Astra Română Câmpina, echipele celor mai mari societăți din oraș din perioada interbelică. 
Cursul ascendent al mișcării fotbalistice a fost oprit, brusc, de zgomotul asurzitor al bombelor, de șuieratul gloanțelor. Urmează episodul al treilea al acestui demers (N. A. - în fapt, un rezumat al lucrării dedicate „sportului-rege” de pe aceste meleaguri care va fi publicată anul viitor, în anul centenarului fotbalului câmpinean), în care vom sintetiza cea mai neagră decadă din istoria recentă a lumii, a țării și, implicit, a orașului. Al Doilea Război Mondial a produs daune și traume uriașe. 


Fotbaliștii au plecat pe front
În plan fotbalistic, impactul conflagrației mondiale a fost uriaș. Cei mai mulți dintre jucători, care erau bărbați tineri, în putere, au fost concentrați și trimiși pe front. Terenurile au fost folosite fie pentru depozitarea armamentului, fie pentru aducerea dărâmăturilor rezultate în urma bombardamentelor. Se știe foarte bine, Câmpina a fost o țintă a atacurilor aeriene! Cu toate acestea, cu jucătorii care au mai rămas, cu bruma de echipament care s-a mai păstrat în toată acea nebunie, cu teama în suflet, câmpinenii au riscat! Au jucat fotbal cu urechea la alarmele care anunțau iminentele atacuri aeriene! 
Echipele din oraș au lăsat deoparte rivalitățile din timp de pace și au fuzionat care cum au putut pentru a continua să joace meciuri oficiale. Niciunul dintre campionatele de război n-au fost recunoscute oficial, pentru că s-au disputat în condiții speciale și, multe dintre ele nu s-au terminat. Dar asta nu înseamnă că n-au existat și n-au fost tratate cu seriozitate de grupări! O simplă plecare din oraș nu se putea face fără o semnătură a autorităților și, de multe ori, formațiile s-au blocat de acest amănunt „birocratic”  peste care nu se putea trece.

Ghinionul
Indiferent de greutăți și de pericole, fotbalul continua! Dar când, în sfârșit, se găseau și jucători pentru a forma o echipă, echipament ca s-o îmbrace, când venea și adversarul - fiindcă primise semnătură -, când nu se auzea nici zgomotul alarmelor, când toate condițiile erau îndeplinite, când le era lumea mai dragă fotbaliștilor și spectatorilor, atunci intervenea câte un ghinion fantastic. 
Facem un scurt popas înapoi, în anul 1995, și mai răscolim printre amintirile lui Aurel Simionescu, singurul fotbalist din perioada interbelică pe care l-am descusut atunci, cu 24 de ani în urmă, publicând un serial spumos în „Jurnalul de Prahova”.  „În toamna lui ‘42, având de jucat un meci contra Unirii Ploești, s-a petrecut un lucru hazliu, dar semnificativ, în același timp. Datorită faptului că terenul nostru se învecina cu mai multe grădini, mai pierdeam câteodată „obiectul” prin curțile vecinilor. Oamenii erau cumsecade și ni le înapoiau. Ghionionul a făcut odată ca mingea să sară exact lângă cotețul unui câine, care imediat a făcut-o bucățele. Era aproximativ minutul 65 și conduceam cu 5-1 (...)”. Astfel, echipa Câmpinei, în lipsa altui balon, a pierdut jocul la „masa verde”. 


Comunismul apare, frumusețea dispare
Nici a doua parte a anilor ‘40 n-a fost mai fericită. S-a terminat Al Doilea Război Mondial, dar s-a instalat comunismul. „Sportul-rege” câmpinean a suferit la o scară mai mică exact ce a pățit întreg fotbalul românesc. Grupările fără „origine sănătoasă” au fost rase de pe fața pământului. Au dispărut ele Venus București, Ripensia Timișoara, „coloșii” fotbalului românesc interbelic. Venus Câmpina sau Principesa Ileana Câmpina au primit câte un bobârnac de nu s-au văzut! În schimb, menționăm primul pas al Astrei Române Poiana Câmpina (n.a. – încă purta denumirea inițială) în Divizia B, în sezonul 1947 - 1948, urmat de doi pași în urmă, înapoi la Campionatul Județean, cauzați de o schimbare de sistem competițional.
Octavian COJOCARU

Serată IN MEMORIAM Gherasim Rusu Togan la Vila Barbizon

În seara zilei de joi, 7 noiembrie, timp de peste două ceasuri, Vila Barbizon de pe strada Vasile Alecsandri a Câmpinei a găzduit o memorabilă Serată dedicată memoriei și operei scriitorului Gherasim Rusu Togan. 

Carte de vizită
Evocarea eminentului om de cultură, poetul, romancierul, etnologul, folcloristul și publicistul Gherasim Rusu Togan a constituit subiectul celei de a XX-a ediții a seratelor culturale oferite publicului sub deviza „Elstar susține  Educația”, patronate de doamna Lorena Crintea, managera librăriei ELSTAR și de istoricul, publicistul și scriitorul Codruț Constantinescu. Printre cei peste 70 de invitați la remarcabilul eveniment s-au aflat scriitorul și editorul de presă Florin Frățilă, criticul și istoricul literar, publicistul și scriitorul Constantin Trandafir, Cetățean de Onoare al municipiului Câmpina, d-na profesoară Carmen Gherovici-Rusu, poetele Diana Trandafir, Maria Nicolai și Maria Dobrescu, d-na Liliana Ene Șușu, directoarea Bibliotecii „Dr. C. I. Istrati”, Ion Hogaș, preotul Bogdan Costin Georgescu, istoricul Mădălin Cristian Focșa. Prezidată de Codruț Constantinescu, masa oficială au alcătuit-o poetul, jurnalistul și scriitorul Florin Dochia, redactorul șef al „Revistei Noi”, eseistul, publicistul și criticul literar Christian Crăciun, Lorena Crintea și profesorul Alin Daniel Ciupală, istoric, publicist, scriitor și orator de aleasă elocvență.


Ambianța
Vila Barbizon reeditează momente de elevată ținută intelectuală, în nota ei elitistă, după festiva reuniune a aniversării, în vară, a celor 20 de ani străbătuți în Presa românească, fără ezitări, de săptămânalul OGLINDA de AZI. Noblețea amprentează interiorul edificiului cândva Comisariat Militar, decorat cu elemente de sculptură, arhitectură și ornamentație artistică, generând starea de intimitate și de interes  cultural. Serata în memoria lui Gherasim Rusu Togan și-a primit invitații cu șampanie și zâmbete de bucuroasă revedere, pe sub discrete arcade florale, iluminând-o melancolicul apus de soare, în retragerea lui cu torțele înserării. Fotoliile pentru public, mesele garnisite cu platouri doldora de bunătăți, apă și licori preferențiale au sensibilizat reuniunea cu galeria de desene din lumea pasiunilor erotice, cu garderoba elegant ornată cu butaforie bachică. Cum se și cuvenea memoriei personalității evocate, pe durata seratei s-a repetat proiecția prin imagini dintre cele mai diverse din viața și opera unicului scriitor care a fost Gherasim Rusu Togan.



Carte și Eros
Covârșitoarea creație poetică-epică-etnologică-folclorică a Domnului Gheri, îndeobște tezaurizată de biblioteci, a fost „reprezentată” de una din cele mai de valoare și mai spirituale cărți ale lui: SCRIITORI ROMÂNI ȘI IUBIRILE LOR, editată de Fundația Culturală LIBRA în anul 2014. Dragostea și Iubirea au constituit o tematică pe cât de complexă și de fragilă, pe atât de întemeietoare de fascinație, de senzațional și de admirație – trăsături întrunite de vastul caracter gheretist în planul poeticului, epicului și la fel de egal în al esteticului. Subiecte cu puterea de fierbere la temperaturi de mii de grade omenești, dragostea și iubirea au reverberat – estetic – sub pana Domnului Gheri, cu viguroasă și persuasivă pasiune. Într-o clipă de profundă inspirație – pe care, în „Cuvântul introductiv” merita să o dateze – febrilul și de ce nu îndrăgostitul scriitor Gerasim Rusu Togan a motivat-o; iubirile scriitorilor comentați în carte sunt o sumă a „Cunoașterii lumii intime a scriitorilor, cu dramele cruciale care obligă pe biograf să păstreze ca măsură, bunul simț și admirația care funcționează fără restricții, arderea pasională pentru operă și neasemuitul mit al iubirii eterne! Iar din vremuri imemorabile, poveștile de dragoste au constituit principala sursă de captivare a atenției unui public numeros (…) Și cu atât mai mult se impune (…) apropierea noastră de sufletul respectivului scriitor, de femeia iubită, cât și de opera eternizării sale, imprimându-i, pasional, irizări de excepție și splendoare”!


 „Aleși” de Eros
Balsamul iubirii și povestea lor de legendă a oprit pana Domnului Gheri „Din respect pentru scriitorii  pe care, ca om al catedrei, i-am promovat ani și ani (…) icoane ale vieții (…) idealuri împlinite sau pulverizare, unite cu praful stelelor”, asupra umbrelor unor scriitori ai României din secolele de aur ale Literaturii române și universale, XIX și XX, prima jumătate, scriitoriale căror „Fericiri și nefericiri” l-au pasionat: Anton Pann, Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Ștefan O. Iosif, Dimitrie Anghel, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Mateiu I. Caragiale, Martha Bibescu, Adrian Păunescu, Marin Preda, Mihail Sebastian și Nicolae Labiș. 

Oratori
Apropiați și prieteni ai Domnului Gheri, Codruț Constantinescu și Florin Dochia – în onoranta postură de redactor al cărților sale, au evocat vocația scriitoricească polivalentă a ilustrului dispărut, nuanțându-i cu emoție și respectuoasă prețuire atât prestigiul profesional, cât și sociabila prezență în viața culturală, cu precădere literară și publicistică a Câmpinei. Timpul trecea mult prea grăbit să admită acea relaxată plăcere și bucurie a povestirii prieteniilor de altfel de multă vreme devenite istorie, și încă ce istorie! La fel de apropiat și, la rândul său, prieten și coleg de breaslă, istoricul și publicistul Alin Daniel Ciupală a vorbit, plecând de la tema iubirii tratată în cartea-generic al reuniunii, de la celebre amoruri comentate în faimoasa ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE... de George Călinescu, „Un roman adevărat!”, reamintind asistenței cel puțin una din senzaționalele iubiri ale romanticilor poeți Dimitrie Anghel și Șt.O. Iosif pentru șarmanta Natalia Negru!  Excursul a continuat cu idila zugrăvită în rime patetice dintre Anton Pann și femeia după care murea zi și noapte, cu legendara dragoste dintre Nicolae Bălcecu și Luxița Florescu, fructificată în rodul aventurii lor, profesorul și istoricul Bonifaciu Florescu, mai departe, pe tandemul erotic tragic încheiat înainte de a arde între Vasile Alecsandri și Elena Negri – „Steluța” din romanța peste timp intrată în popor, șirul iubirilor fiind continuat de Alexandru Odobescu și marmoreeana lui amoare, cu idila de proporții cosmice dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle, cu febrila dorință erotică a lui Titu Maiorescu pentru Mite Kremnitz și, culme a Iubirii, năvalnicul sentiment trupesc al lui Mihail Sadoveanu pentru studenta la Litere, Profira, care i-a devenit soție...


Un argument
În spumoasa lui dizertație, cunoscător al literaturii Domnului Gheri, a personalității acestuia (care, într-un moment de plăcută și mult dorită amiciție profesoral-intelectuală pentru dânsul, a susținut, cu proverbiala-i ardoare, să îl aibă, prin transfer, coleg la fostul liceu de Petrol), eseistul Christian Crăciun a glosat în stilu-i caracteristic, pe marginea tematicii cărții în discuție, subliniind câteva fațete ale Literaturii Iubirii, în speță, ale paginilor Domnului Gheri, cu darul elocvenței și patosul fascinației scrise. Remarcându-i talentul scriitoricesc întemeiat pe „Știința lui de carte”, din pledoaria lui Christian Crăciun reținem acest pasaj: „Noi suntem curioși dspre iubirile mai mult sau mai puțin legitime ale semenilor noștri, dar mai ales ale scriitorilor, deoarece avem impresia că ele ne oferă o explicație asupra misterului operei. Această curiozitate a cititorilor este legitimă în măsura în care iubirea este tema zdrobitoarei majorități a operelor literare. Pe de altă parte, există o concepție generală după care scriitorul, artistul are în iubire niște permisiuni care depășesc rigorile moralei! De la Ovidiu încoace, această idee – dacă scriitorul (sau scriitoarea, de ce nu?) are mai multe drepturi în ceea ce privește legăturile erotice – a rămas o temă permanentă de meditație. A legăturii dintre morală și opera literară. Sunt dimensiuni ale iubirii, în operele literare, pe care convențiile sociale nu le acceptă. Asemenea exemple le găsim în cartea Domnului Gherasim Rusu Togan!”

Elogiu diamantin
 „Știu multe despre tine/ Chiar de-i seară/ Și chiar dacă fântânile-au secat/ Știu și te văd, firavă domnișoară/ Visând la cel ce gândul a-nnecat// Știu multe despre tine/ Chiar de-i dusă/ Povestea care cândva ne-a legat/ Și ne-a-nvățat că taina nu e pusă/ În loc știut de cei ce ne-au negat”... Versuri dintr-o poezie cu profundă semnificație a IUBIRII, dedicate de junele – într-acele vremuri visânde – Gherasim Rusu Togan, Domnișoarei Carmen Gherovici, citite de distinsa doamnă Gherovici-Rusu Togan în finalul Seratei dedicate ardeleanului născut la Ghijasa de Jos și, prin bunăvoința destinului, consacrat intelectual „regățean”, cu prezența profesională, familială și spirituală în Câmpina marilor predecesori ai Științei, Culturii și Artei românești: Istrati, Hasdeu și Grigorescu!
Serghie Bucur

„Inclusion for all” - un proiect european multilateral organizat la Câmpina de Asociaţia Together România

În perioada 16 – 23 noiembrie 2019, Asociația Together România organizează în Câmpina proiectul european multilateral „Inclusion for all”. Proiectul are ca obiectiv principal formarea și dezvoltarea unor competenţe şi abilităţi în ceea ce privește incluziunea socială şi respectul pentru diversitate. Acesta se adresează nevoilor unor grupuri care se confruntă în mod frecvent cu discriminarea și marginalizarea. In proiect sunt implicați 30 de tineri din 5 ţări europene: Estonia, Polonia, Italia, Spania şi România.
Pentru stimularea creativității, a participării active și a inițiativei, cei 30 de participanți la proiect vor desfășura activități specifice de educație non-formalã: ateliere de creație și de lucru, activități out-door și de voluntariat alături de tinerii din comunitatea locală, jocuri de grup, întâlniri cu autoritățile și membrii unor ONG-uri locale, seri culturale cu specific național pentru fiecare țarã participantã, descoperirea patrimoniului local și regional prin activități specifice, activitati de follow-up, etc. Pe durata proiectului, participantii vor desfăşura activităţi comune cu peste 80 de elevi de la două licee locale, Liceul Energetic și Colegiul Național N. Grigorescu, în cadrul unor ateliere de lucru.


Asociația Together România este o organizație non-guvernamentală, non-profit şi are statutul legal al unei asociații cu activități in domeniul artei, educației, culturii, protecției mediului, sportului și social pentru tineret. Pentru mai multe informații cu privire la acest proiect sau despre activitatea noastră, vă rugăm sa ne contactaţi sau să accesați pagina web a asociației.
Proiectul este finanţat în cadrul Programului Erasmus+, programul UE pentru educație, formare, tineret și sport în Europa.