31 ianuarie 2020

Fundația Romanian Angel Appeal nu va mai organiza competiţia caritabilă Câmpina Open MTB – Race for Autism

Într-o postare făcută în cursul zilei de astăzi pe reţeaua socială Facebook, Fundația Romanian Angel Appeal anunţă că renunţă, începând de anul acesta, la organizarea concursului adresat cicliştilor profesionişti şi amatori, o competiţie cu o tradiţie de opt în ani în oraşul nostru. 


"Salutare prieteni dragi,
În primul rând, sperăm că ați avut parte de sărbători deosebite alături de cei dragi și dorim să vă urăm un an nou fericit, plin de reușite și cât mai mulți kilometri pedalați!
A venit timpul să împărtășim cu voi câteva gânduri și un anunț în ceea ce privește competiția caritabilă pe care timp de 8 ani am organizat-o cu mult entuziasm și energie împreună cu și pentru oameni minunați.
De-a lungul celor 8 ediții desfășurate am avut alături Primăria Municipiului Câmpina și Consiliul Local, FRC, dar și numeroși suținători dragi care s-au alăturat poveștii noastre prin care ne-am propus să întindem o mână de ajutor unor copii speciali.
De asemenea, în fiecare an ne-am bucurat de avântul și pozitivismul celor mai frumoși voluntari pe care ți-i poți dori, tineri cu zâmbetul pe buze, energie fără limite și dornici să se implice în evenimente locale care tind să facă o schimbare.
Este important să știți că de anul acesta, Fundația Romanian Angel Appeal nu va mai organiza concursul de ciclism caritabil Câmpina Open MTB – Race for Autism. A fost o decizie greu de luat, dat fiind faptul că timp de 8 ani, ediție de ediție ne-am obișnuit cu voluntari și concurenți împătimiți, dar și prietenoși, motivați să câștige, dar să și contribuie la cauza specială a evenimentului.
Cu toate acestea, povestea se încheie aici. Câmpina Open MTB va rămâne mereu o bucată frumoasă din sufletul nostru și, sperăm noi, și din al vostru, fie că ați participat, fie că ați ajutat la organizarea evenimentului de-a lungul timpului.
Și pentru toți acești 8 ani plini de magie, VĂ MULȚUMIM!"

Restricţii de circulaţie în zona Pieţei Câmpina începând de luni, 3 februarie

COMUNICAT DE PRESĂ

Primăria Municipiului Câmpina vă anunță că începând de luni, 03.02.2020, ora 08:00, circulaţia rutieră va fi închisă în zona Pieţei Centrale pentru continuarea lucrărilor privind „Extinderea reţelei de canalizare în municipiul Câmpina” pe următoarele străzi:
1. Strada Mihail Kogălniceanu (tronson cuprins între Bld.Carol I şi strada I.L.Caragiale;
2. Strada Republicii (tronson cuprins între intrarea în Parcarea Pieţei Centrale (Cofetăria Voipan) şi strada Mihail Kogălniceanu.


Pe perioada desfăşurării lucrărilor,:
1. Pe Strada . Kogălniceanu ( tronsonul cuprins între str.Ana Ipătescu şi str. I.L.Caragiale) circulaţia va fi oprită cu excepţii pentru autovehiculele destinate aprovizionării unităţilor comerciale din zonă precum şi a riveranilor;
2. Pe Str. Republicii se va circula doar către Calea Doftanei, ieşirea de pe tronsonul cuprins între str. M.Eminescu şi Cofetăria Voipan realizându-se doar prin interiorul Parcării Pieţei Centrale.
Totodată, în această perioadă, începând cu ziua de vineri (07.02), orele 12:00 şi până duminică, orele 12:00, barierele instituite la intrarea şi ieşirea din parcarea aferentă Pieţii Centrale, respectiv a Supermarketului Carrefour vor fi ridicate în vederea fluidizării traficului rutier. 
Avizul de închidere a circulaţiei este valabil până la data de 14.02.2020.
Ne cerem scuze pentru disconfortul creat!

Noile tarife la gunoi au fost aprobate

Consiliul Local Câmpina a aprobat în şedinţa de joi, 30 ianuarie, proiectul de hotărâre referitor la majorarea tarifelor la gunoi, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice. 


Câteva detalii legate de noile reglementări locale am aflat de la administratorul public Remus Bădulescu: „Consiliul Local a aprobat în şedinţa de ieri noile tarife valabile de 1 ianuarie 2020. Astfel, cetăţenii ce colectează selectiv gunoiul vor plăti 14,98 RON/ persoană/ lună, iar cei care nu colectează selectiv vor plăti 19,33 RON/ persoană/ lună. Din păcate, cine nu înţelege să colecteze selectiv va fi penalizat cu un tarif mai mare. În ceea ce priveşte societăţile comerciale, tarifele sunt de 122,92 RON/ mc/ lună + TVA pentru cele ce colectează selectiv şi de 136,25 RON/ mc/ lună + TVA pentru acelea care nu colectează selectiv. Aceste măriri de preţuri au survenit pe fondul majorării tarifelor la staţia de sortare Boldeşti-Scăieni şi la staţia de tratare mecano-biologică Ploieşti, instituţii ce fac parte din sistemul de management integrat al deşeurilor Prahova, sistem la care şi noi suntem parte. Mărirea tarifelor a mai fost influenţată şi de majorarea preţului la combustibili, preum şi de majorarea salariului minim pe economie. Ca o noutate, de la 1 februarie, persoanele fizice vor primi sacii de gunoi pentru deşeuri reciclabile la domiciliu şi nu vor trebui să se mai deplaseze la sediul Floricon ori la casieriile societăţii de salubrizare”. 

30 ianuarie 2020

Judecătoria Câmpina îşi suspendă activitatea. Programul compartimentelor care lucrează cu publicul este redus

Curtea de Apel Ploieşti anunţă, prin intermediul unui comunicat de presă, că Adunările Generale ale Judecătorilor instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti au hotărât, ca urmare a abrogării dispoziţiilor legale ce consacră pensia de serviciu a magistraţilor, suspendarea activităţii de judecată şi a celei cu publicul pe o perioadă nedeterminată,  cu excepţia cazurilor urgente.
Măsura va fi aplicată de către Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dâmbovița și Tribunalul Buzău, Judecătoriile Ploiești, Câmpina, Vălenii de Munte, Sinaia, Mizil, Răcari, Pucioasa, Moreni, Găești, Buzău, Râmnicu Sărat, Pogoanele și Târgoviște, aceasta din urmă anunțând suspendarea activității pe o perioadă de două săptămâni, începând din 3 februarie 2020.
„Ținând seama că adoptarea măsurii de abrogare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate este, de asemenea, de natură a afecta însăși activitatea instanțelor și independența puterii judecătorești, magistrații își exprimă solidaritatea față de formele de protest manifestate de personalul auxiliar de specialitate”, se arată în comunicatul remis presei.


La rândul ei, Judecătoria Câmpina anunţă printr-un comunicat că, pe durata protestului declanşat de personalul auxiliar de specialitate care funcţionează în cadrul Judecătoriei Câmpina, programul compartimentelor care lucrează cu publicul va fi următorul: Compartimentul Arhivă (marţi - orele 9.00 – 11.00; joi - orele 9.00 – 11.00); Compartimentul Registratură (luni, marţi, joi, vineri – orele 9.00 – 11.00; miercuri – orele 11.00 – 13.00); Biroul de Informare şi Relaţii Publice (zilnic, între orele 9.00 – 11.00).
„Demersurile efectuate de personalul auxiliar de specialitate pentru menţinerea pensiei de serviciu cuvenite acestei categorii profesionale sunt susţinute şi de judecătorii care funcţionează în cadrul Judecătoria Câmpina” – se arată în comunicat.

Ziua Internațională a Nonviolenței în Şcoli, sărbătorită la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”

La data de 30 ianuarie este sărbătorită Ziua Internaţională a Non-Violenţei în şcoli, care a fost marcată şi în oraşul nostru printr-o acțiune inedită desfăşurată la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”. Sub coordonarea d-nei Corina Cerasela Tănase, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Părinților Elevilor din C.N.N.G. şi a doamnelor profesoare Florentina Koutoulias şi Alina Colcer, a fost realizată o expoziție intitulată „Prieten, nu agresor!” 



În cadrul acesteia au fost expuse 97 de lucrări realizate de 88 de elevi ai Colegiului, constând în desene, schițe în creion, pictură, proză, eseu, poezie, poveşti adevărate pe care unii dintre tineri le-au trăit.


Scopul acestei expoziții a fost promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate şi respect pentru drepturile omului, non-violență şi pace. Violenţa umană este una din marile probleme ale societăţii contemporane. Exemple de tipuri de violenţă pot fi întâlnite zilnic, atât în spaţiul public şi privat, cât şi în şcoală. Din dorinţa de a se afirma sau a se impune, copiii şi adolescenţii se manifestă violent, iar de cele mai multe ori anturajul dezvoltă între elevi spiritul competitiv, ce poate fi dus la extreme. De aici apar conflictele, unele grave. Prin această expoziție dorim să transmitem elevilor că deşi Ziua Internaţională a Non-violenţei în şcoli este sărbătorită anual pe 30 ianuarie, mesajul pe care ea îl transmite trebuie să se manifeste în fiecare zi. Trebuie să reţinem că toate formele agresiunii în şcoli, de la îmbrânceli şi jigniri, vulgarităţi, intimidări fizice şi verbale, trebuie să dispară, iar toate relaţiile elev-elev, elev-profesor, elev-părinte trebuie să se dezvolte pe bază de armonie şi toleranţă continuă. Lucrările expuse de elevi au o  încărcătură emoțională deosebită” - ne-a declarat d-na Cerasela Tănase. 


La finalul expoziției, participanţilor le-au fost înmânate diplome de participare.
Ziua Internaţională a Nonviolenţei în Şcoli este celebrată în fiecare an la data de 30 ianuarie, ziua morţii lui Mahatma Gandhi, cunoscut ca iniţiator al mişcărilor de revoltă nonviolente. 

29 ianuarie 2020

10.000 de lei și o garsonieră cu chirie pentru sportiva de aur a Câmpinei

Performanța sportivă a tinerei câmpinence Georgeta Popescu, medaliată cu aur în proba de monobob la Jocurile Olimpice de Tineret de la Lausanne, Elveția - 2020, nu a trecut neobservată de reprezentanții administrației publice locale care astăzi, în cadrul unei ceremonii organizate în sala de ședințe a Primăriei Câmpina, i-au acordat sportivei distincții de merit, promițându-i totodată un premiu în bani în valoare de 10.000 de lei și o garsonieră cu chirie în blocul nou construit din vecinătatea supermarketului Kaufland. 



Georgeta Popescu va intra în posesia premiilor promise cel mai probabil după ședința Consiliului Local Câmpina din luna februarie, atunci când primarul Horia Tiseanu va primi aprobarea legislativului local în acest sens.

ATENŢIE! Gripa aviară a fost confirmată în România la păsări domestice din exploatații comerciale

INFORMARE CETĂŢENI

Pentru a preveni apariția unor focare de gripă aviară la păsările domestice din gospodăriile populației, trebuie luate în regim de urgență următoarele măsuri:
1. Menținerea păsărilor în gospodării, indiferent de specie, fiind restricționat accesul palmipedelor (rațe și gâște) la luciurile de apă;
2. Proprietarii sunt obligați să anunțe medicul veterinar de liberă practică împuternicit de orice modificare a statusului de sănătate al acestora, în vederea efectuării examenului clinic și, în funcție de acesta, recoltarea de probe de către LSVSA Prahova;


3. Este interzisă vânzarea/ cumpărarea de păsări domestice din alte localități/ gospodării în această perioadă;
4. Apa și furajele vor fi astfel poziționate în gospodăriile populației încât să nu aibă acces la ele păsările sălbatice;
5. Proprietarii de păsări au obligația să permită medicului veterinar oficial accesul în gospodărie, cu scopul de a verifica starea de sănătate a păsărilor și să îl sprijine în efectuarea operațiunilor sanitare veterinare;
6. În situația în care sunt depistate păsări cu semne clinice de boală sau păsări moarte, până la sosirea personalului sanitar veterinar, proprietarul este obligat să izoleze păsările bolnave, să păstreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la păsările tăiate de necesitate, fiind interzisă înstrăinarea sau comercializarea acestora;

Orice modificare apărută în starea de sănătate a păsărilor se va anunța de urgență la Primărie și la DSVSA Prahova la numărul de telefon 0244 571 751.
Director executiv DSVSA Prahova
Dr. Mihai Terecoasă

28 ianuarie 2020

In memoriam Gheorghe Râncu

În ziua de 28 ianuarie 2020 a plecat dintre noi bunul nostru coleg, istoric, pedagog, un mare intellectual, profesor doctor RÂNCU GHEORGHE.
Plecarea lui lasă în sufletul nostru un mare gol, o mare tristețe. Învățământul câmpinean, branșa istoricilor, colectivul profesoral de la Colegiul Tehnic Forestier Câmpina suferă o mare pierdere.


Domnul profesor RÂNCU GHEORGHE s-a născut la 26 august 1956 în localitatea Buziaș, județul Timiș și a absolvit Facultatea de Istorie – Filozofie de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza Iași" în anul 1983.
Din anul 1983 s-a integrat învățământului câmpinean, la Colegiul Tehnic Forestier Câmpina (fost Liceul de Industrializarea Lemnului nr.4), unde a activat până în prezent (37 de ani,) precum și intelectualității câmpinene, fiind activ participant în diverse activități ale municipalității, diverselor asociații (între care Cultul Eroilor), consilier județean s.a.
A fost un profesor dedicat iubit de către elevi, prețuit de către colegi, directorul de care se leagă destinul liceului între anii 1996 – 2017, o perioadă de stabilitate, atmosferă deosebită de instrucție și educație, rezultate foarte bune la concursuri școlare și examene de absolvire.
A fost un profesor evidențiat prin gradațiile de merit primate, titlul de doctor (1999), Diploma ”Gheorghe Lazăr" clasa I (2007), alte distincții acordate lui personal sau liceului ce cu onoare l-a condus.
Personal s-a implicat în inițierea și coordonarea Anuarului Societății de Științe Istorice din România – filiala Câmpina, cu apariție anuală, devenit o lucrare de referință în lumea istoricilor.
Comunitatea învățământului câmpinean, și nu numai, numele profesorului doctor Râncu Gheorghe fiind cunoscut și pe plan județean și național în lumea istoricilor, pierde un mare intelectual, erudit și pedagog, a cărui lipsă o simțim cu toții. Va rămâne un reper pentru noi de bunătate, consecvență, un mare caracter. 

Colectivul profesoral
al Colegiului Tehnic Forestier 

A încetat din viaţă profesorul Gheorghe Râncu

În cursul acestei dimineţi a încetat din viaţă un iubit şi respectat profesor câmpinean. Gheorghe Râncu a condus cu mână de fier Colegiul Tehnic Forestier până în anul 2017. 
Fin cercetător al fenomenului istoric, cu o amplă experienţă redacţională, Gheorghe Râncu a fost şi preşedinte al Filialei Câmpina a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Un inginer câmpinean pasionat de mobila cu design unic și finisaje fistichii

Povestea atelierului OMU Wood Design, deținut de câmpineanul Ionuț Apetre, a apărut într-o publicație lunară de specialitate în industria lemnului. Vă invităm să citiți, în continuare, un reportaj publicat în revista Intarzia & Castor, ediția octombrie 2018, semnat de Alexandra Irimiea.

Ionuț Apetre este un altfel de inginer de industria lemnului. Deși primește cuminte planuri de la designeri și arhitecți, reușește să-i convingă să facă mobila în stilul lui. Este pasionat de design și oferă fiecărui client mobilă unicat, musai din lemn masiv.
Fiu de tâmplar, Ionuț a lucrat de mic copil în lemn. De la 13-14 ani își ajuta tatăl în atelierul său din orașul Câmpina, județul Prahova, pe care acesta l-a înființat imediat după revoluție. Știa să bată balamale la uși, dar a construit cu pasiune și diverse obiecte, machete de avioane, inclusiv o bicicletă din lemn. „Doar m-am născut în talaș!“, explică el cu mândrie. În scurt timp, numele său, Apetre, cel care a dat și numele atelierului, a devenit cunoscut la nivel local. „Tata făcea mai mult uși-ferestre. Multe case de pe Valea Prahovei au tâmplăria făcută de tata. La momentul cel mai înalt de dezvoltare avea 46 de angajați“, amintește el cu drag. Așadar, era firesc ca după terminarea liceului, mama lui să-l trimită la Facultatea de Industrializarea Lemnului. Aici a învățat cu mai mult drag decât în școală și este mândru de profesia pe care o are. De altfel, păstrează la loc de cinste, în showroom, măsuța și scaunul pe care le-a făcut pentru lucrarea de licență, pentru care a luat nota 10.

Ionuţ Apetre alături de echipa sa

Drumul pe cont propriu…

Odată cu terminarea studiilor, Ionuț a lucrat o vreme în atelierul tatălui său, dar n-a rezistat prea mult timp. Conflictul dintre generații și-a spus cuvântul și ideile celor doi nu au mers pe aceeași cale. „Ne certam mereu pentru că fiecare avea viziunea lui. Așa că am vrut s-o iau pe cont propriu!“, explică inginerul. Ca atare, a hotărât să lucreze pentru o serie de companii private din România, însă mărturisește că l-a ajutat foarte mult și experiența pe care a dobândit-o în străinătate, la fabrici din Italia și Franța. Apoi, reîntors în țară, a lucrat 11 ani și jumătate în corporație, ca director de producție al fabricii Corom Export din Vâlcea, parte a grupului francez Couture. „Am avut șansa și onoarea să fiu primul angajat“, spune el zâmbind. A învățat multe acolo, dar a avut parte și de mult stres. „Mă săturasem de atmosfera corporatistă și de ședințe! În plus, într-un anumit context intern am luat decizia - nu sunt deștept să fac ceva pe cont propriu?“, explică Ionuț.
A lăsat în urmă o companie care avea, acum patru ani, 180 de angajați și unde se lucra în trei schimburi în două hale de aproximativ 4000 mp, cu câte 2-3 camioane de mobilier din lemn masiv pe săptămână, export în Franța și Anglia.
Hotărât să facă o schimbare, Ionuț și-a cumpărat un teren în Vâlcea unde voia să-și amenajeze un mic atelier, dar s-a întors acasă. Tatăl său se îmbolnăvise și afacerea nu mai mergea așa de bine. Avea nevoie de ajutorul fiului. Au lucrat o perioadă împreună, dar de anul acesta, din martie, după moartea tatălui său, Ionuț a preluat afacerea. A deschis o companie nouă, a schimbat numele atelierului, din Apetre în Omu Wood Design, și a aplicat pentru a obține fonduri prin programul start-up. Vrea să retehnologizeze baza cu utilaje noi, însă nu dorește să construiască un imperiu.


„Sper ca 2019 să fie anul marii schimbări pentru că vreau să reamenajez atelierul, să am un mix de utilaje cu care să pot face mai multe lucruri pe care deocamdată le fac manual“, explică inginerul. Lucrează cot la cot împreună cu soția lui și patru angajați de care este foarte mândru. Pe cei trei băieți, toți tâmplari, îi cunoaște din copilărie, iar pe singura angajată, o doamnă de 46 de ani, este bucuros că a luat-o din șomaj și a format-o în finisaj. „Atelierul tatei purta numele lui, dar pe mine nu mă interesează asta pentru că oricum eu nu pot să fac nimic singur. Dacă nu erau băieții, nu aveam cum să evoluez. Ce mă făceam eu fără ei? Nici ei fără mine, dar nici eu fără ei. Doar împreună putem! Omu e brandul nostru. Am înregistrat numele și sigla la OSIM, acum doi ani, dar nu mă așteptam să fie liber. Omu pentru că omul, pe Pământul ăsta, e cel mai important. Omu înseamnă o comunitate“, explică Ionuț cu pasiune.
Vrea să dezvolte atelierul, dar nu urmărește să se îmbogățească. Își dorește o afacere sănătoasă, care să-i ofere un venit decent și suficient timp liber pentru a-l petrece împreună cu soția și cele două fetițe, de vârstă preșcolară. De altfel, micuțele îl însoțesc deseori în atelier, ba chiar și în vizitele de lucru, pe teren. „Pe cea mare o iau cu mine la clienți acasă, să luăm măsuri. Vreau să învețe să interacționeze și poate vor dori să preia atelierul când vor fi mari. Însă nu le voi impune asta, cum îmi făcea tata. Trebuie să ai pasiune pentru lemn, altfel nu poți lucra“, mai spune el.
Nu duce lipsă de clienți, dar ca un paradox, nu prea lucrează pentru acasă. „Avem lucrări la Constanța, în București, prea puțin la noi, în Câmpina. Cel mai mult mă enervează că în România cultura lemnului nu este la un anumit nivel, cum eram obișnuit în străinătate. Acolo, cine lucra în lemn era apreciat. La noi oamenii nu fac diferența între mobilierul din PAL și cel din lemn masiv, iar marile lanțuri sunt luate ca etalon“, adaugă el mâhnit.
Ionuț lucrează doar piese din lemn masiv, pentru cei care vor o mobilă altfel și cărora le place design-ul. Pe lângă formele neobișnuite sau combinațiile de materiale, el oferă și o bogăție de culori, pe care se vede clar structura lemnului.
Are zeci de mostre cu nuanțe vesele, de tot felul, însă la toate fibra lemnului este scoasă în evidență. „Îmi place să se vadă că mobila e din lemn, dar nu doar cel vopsit transparent arată frumos. De aceea am făcut în atelier mai multe mostre cu diverse tonuri, propriile combinații. Viața e colorată! Dacă aș face toată mobila wenge ar fi monoton“, explică inginerul. Lucrează cu mai multe specii de lemn: molid, brad, douglas, frasin, stejar, cireș, arin, fiecare cu specificul ei. Ce nu poate face? O mobilă ieftină. „Oricând pot să concurez pe orice tip de produs de la IKEA. Îl fac și mai bine, dar nu pot la același preț pentru că mobila noastră e din 100% lemn masiv, nu din PAL sau panouri furniruite“, spune el răspicat. Apoi adaugă: „Eu nu fac prețul după ce mașină are clientul sau cât costă în alte magazine. Anticipez un anumit număr de ore de muncă, văd cât material intră și pun un profit decent. Nu te îmbogățești din asta, arată-mi tâmplari bogați!“.

Uşile din lemn masiv în stil gotic reprezintă doar o parte
din varietatea de modele pe care echipa lui Ionuţ le realizează

Ușa pe care intră clienții nemulțumiți

Uși din stejar masiv în stil gotic, o masă în stil industrial, un uriaș pahar de Cabernet din stejar, un blat din lemn ars, în stil japonez, o elice de avion, o masă din grinzi vechi de 180 de ani ale unei case demolate, ce se sprijină pe o structură din lanțuri și multe, multe scaune cu design atipic. Acestea sunt doar câteva dintre piesele de mobilier ce pot fi realizate la Omu Wood Design.
Însă cu totul specială este ușa de la biroul lui, fiind realizată ca pe vremea lui Ștefan cel Mare. „Tata avea o ușă veche și am vrut să fac ceva altfel, în stilul vintage care-mi place mult. Acum mai bine de 500 de ani oamenii nu aveau un magazin ca să ia produse de finisaj, nu aveau cum să dea cu baiț. Această ușă e din lemn de douglas, singurul rășinos care are tanin. În contact cu o soluție făcută ca stramoșii noștri din oțet din vin / rugină /miere de albine – reacționează chimic și rezultă culoarea asta naturală și o și protejează. De aici sunt tonurile de culori. Apoi am pus noi niște lanțuri și cătușe“, povestește el zâmbind. Tot la birou mai are o ușă neobișnuită, de la o debara. Este din lemn ars și pe ea stă scris: „Aici intră clienții nemulțumiți“. Explicația? „Am zis să mai lăsăm un pic toată încrâncenarea de zi cu zi pentru că putem discuta serios și în spirit de glumă“, spune Ionuț. De altfel, ușa are pictat logo-ul firmei și poartă amprentele mezinei lui care l-a ajutat, în joacă, să o personalizeze.


Însă dintre toate piesele pe care Ionuț Apetre le-a făcut din lemn, cea mai dragă este de o cască de motocicletă, pe care i-a dăruit-o șefului lui francez, de la fabrica din Vâlcea, în semn de prietenie, ca un cadou de despărțire. De altfel, ceea ce are acum, la atelier și nu i-a putut oferi corporația este libertatea de a crea în lemn orice obiect își imaginează. „Făceam și acolo mobilă frumoasă, mă ocupam de implementarea ei, dar  normal, nu-mi permiteau design-ul propriu. În atelierul meu pot face orice, oricând“, explică el scurt.
Se promovează intens pe rețelele de socializare, însă Ionuț știe că un client nu se convinge doar cu o poză pe Facebook, de aceea a creat un mini showroom în incinta atelierului. Are vitrină la stradă și astfel reușește să atragă mulți clienți. Totuși, cele mai multe comenzi le are din recomandări, din gură în gură. „Toate produsele de aici sunt ale mele și nu le vând. Le-am făcut ca să reprezinte oglinda a tot ceea ce putem noi oferi“, mai spune el.


Este pasionat de finisajele neobișnuite și formele moderne, dar în același timp are dragoste și respect față de vechi. Ionuț păstrează pe peretele showroom-ului, ca ornament, prima tejghea pe care a lucrat tatăl lui, din 1958, de pe vremea când era un puștan și lucra la cooperativă.
Cei care intră în atelierul său își dau seama imediat că au de-a face cu un inginer iscusit, care nu produce același tip de mobilă tuturor clienților. Se simte dragostea pentru lemn și dorința de a oferi fiecărui clientproduse unicat, care să reflecte spiritul lui și al casei.
Are câțiva furnizori pe plan local cu care a închegat relații bune de afaceri și este convins că o țară puternică este alcătuită din multe, multe firme cu puțin angajați. „Din afacerea asta trăiesc cinci familii. Angajații mei sunt prietenii mei și cea mai mare satisfacție a mea este ca ei și clienții să fie mulțumiți de mine. Nu vreau să mă îmbogățesc, vreau să duc o viață liniștită“, își expune el pe scurt filosofia de business.

Editorial. O ALTĂ ISTORIE

Foamea noastră de a arunca în derizoriu orice subiect este insațiabilă. Temele care îi agită pe compatrioți sînt politica, fotbalul (astea-s comune la munte neamuri) și... istoria. Aici nu cred că mai există multe triburi europene care să fie în stare să se păruiască pe motive de interpretare a faptelor istoriei naționale. Explicațiile rapide sînt: 1. Foarte slaba cunoaștere de fond a propriei istorii, mai concret o istorie puțin și prost/ fals cunoscută. 2. Înțelegerea istoriei nu ca știință, ci ca armă politică, ideologică. 3. Incapacitatea culturii române de a găzdui o polemică, în sensul intelectual al dezbaterii de idei. Recent, profesorul și istoricul Lucian Boia a fost decorat de către președintele Ungariei, János Áder, „în semn de recunoaștere a întregii sale activități de istoric”. 
O întreagă furtună s-a declanșat în paharul cu apă al Facebook-ului. Acuzațiile de trădător, securist, turnător, pozele alături de celălalt mare trădător, care i-a pus la dispoziție uriașul aparat propagandistic al editurii sale, Gabriel Liiceanu, au început să curgă. Dacă s-ar putea, oamenii ăștia n-ar ezita să recurgă la execuții și linșaje sumare ca în Western-urile de mucava de altădată. Retorica urii (și istoria, biata de ea, tocmai asta ne învață, dacă învățăm: ce scurtă este distanța de la ura în vorbe la ura în fapte) îi dă, însă, dreptate tocmai lui Boia, în filosofia subtextuală a scrierilor sale. Tocmai de asta nu-și dau seama adversarii săi impenitenți. Nu sînt în situația de a da un verdict „cine are dreptate”: Boia sau Ioan Aurel Pop. Și mă lasă perplex cît de mulți judecă de parcă ar fi cu mult superiori celor doi. Dar știu un lucru, care pre mulți dintre prietenii mei îi va supăra: dacă Boia nu exista, el ar fi trebuit inventat. Vreau să spun că m-am săturat de adevărul unic, de paznicii acestuia, de inchiziții pe hîrtie sau desktop care să-l impună. Spre deosebire de aceștia, cred mult prea mult în puterea culturii române pentru a mă îngrozi imediat că un „eretic” cum cică ar fi Boia ar putea-o clinti din loc. Boia nu deține adevărul, cum nu-l deține nimeni. El aduce însă un punct de vedere nou, de a cărui utilitate nu mă îndoiesc. Într-o cultură majoră, cu un public matur intelectualicește și cultivat, televiziunile ar organiza dezbateri pe această temă între adepții uneia și celeilalte tabere. Sine ira et studio. Nu este asta deviza Tacit-ă a istoricilor? În cel mai încăpător studio. Așa, ne dăm picioare pe sub masă și ne văităm că nu ne bagă nimeni în seamă. Adică am vrea ca maghiarii să se bucure pentru 1 decembrie 1918? Evident, nu se poate. Am vrea ca ei să-și uite istoria imperială? Evident, nu se poate! După cum și invers nu se poate, ca să ni se ceară nouă să uităm. Să le tot dăm drepturi aberante. 

Foto: edusoft.ro
Mie unuia mi-ar plăcea ca toți revoltații împotriva lui Boia să facă zid împotriva distrugerii mozaicului roman de la Constanța pentru a construi cine știe ce clădire, împotriva distrugerii splendorii de la Herculane, a dărăpănării Hotelului Concordia, a distrugerii satelor maramureșene de către maramureșenii doritori de palate de BCA și imitație de marmură ș.a.m.d. Nimic mai rău decât „patriotismul de vorbe”, cum îi zicea Eminescu. Repet, nu tranșez aici o dispută, pentru că nu e treaba mea să o fac. Am mari nemulțumiri față de academia păstorită de dl. Pop, după cum mă nedumeresc anumite aserțiuni ale d-lui Boia (nu cele care-i îngrijorează îndeobște pe îngrijorații de serviciu). Dar nu asta e boala, asta e simptomatologia. Istoria ar trebui în primul rînd cunoscută. Și, începînd de azi spre înapoi. Adică de la cunoașterea ororilor comunismului (sau chiar de la ce s-a întîmplat în decembrie 1989). Cu excursii de studiu făcute de toți elevii țării la Aiud sau Sighet. Pornind de la celebrarea martirilor lui. Trecînd apoi la înțelegerea interbelicului fără maniheisme ideologice de circumstanță. Avînd o imagine coerentă și completă a procesului de modernizare a României de la 1848 până azi. Cu „forțele revoluționare” și „forțele reacționare” care l-au definit, după analiza lui Eugen Lovinescu. Înțelegînd ce a însemnat Școala Ardeleană în definirea României și coborîrea ideii românești la nivelul maselor. 
Cînd la școală se învață o istorie națională și europeană de mizerie, cînd bacalaureatul la respectivul obiect este o parodie, cînd ne știm istoria după cavalcadele și retorica naționalistă din filmele lui Nicolaescu sau Mircea Drăgan, nu avem motive să ne inflamăm la afirmațiile „denigratoare” ale lui Boia. Cîtă vreme ziariștii noștri vor folosi cu hărnicie ruinătoare expresia ineptă „mica unire”, cîtă vreme nu vom înțelege cîte circumstanțe interne și internaționale s-au decantat pentru ca și prima și a doua unire să fie posibile, și le vom considera ca pe ceva de la sine înțeles, venind din adîncul „poporului” și nu sădit de o elită minusculă și conștientă, sîntem departe de a-l putea renega pe Boia. Dimpotrivă, îi întărim aserțiunea că sîntem un neam imatur și dezunit. Și mai e ceva: huiduielile. Dl. CTP știe cine și de ce s-a huiduit la Iași. De altfel, domnia sa știe tot și nu are îndoieli. Eu nu știu. Îmi amintesc însă: 1 Decembrie 1990, huiduieli la Alba Iulia, dirijate triumfal de la tribună de Petre Roman. Împotriva unui erou național pe nume Corneliu Coposu. 24 ianuarie 2020, alte huiduieli, la Iași, sinistră paranteză. Nu ar trebui ca o sărbătoare națională să fie deasupra politicului? Dacă o coborîm în noroiul politicii de partid, acolo va rămîne. Să ne ridicăm din noroi!
Christian CRĂCIUN

Obiectivele administraţiei Tiseanu pentru anul 2020

„Avem proiecte finanţate din fonduri europene în valoare de 30 de milioane de euro” - primar Horia Tiseanu 

Administrația locală câmpineană, condusă de primarul Horia Tiseanu, a intrat în anul 2020 cu gânduri mari. „Ghișeul online”, finalizarea sistemului informatic integrat al Primăriei, izolarea termică a blocurilor, construirea de locuințe sociale, reabilitarea și modernizarea Spitalului Municipal și înființarea unei linii de autobuze electrice pentru transportul în comun sunt doar câteva obiectivele din lista ce se dorește finanțată din bugetul local și din fonduri europene.

Pentru marea categorie a scepticilor din societatea câmpineană/ românească ce nu mai crede în vorbele aleșilor, ci doar în fapte, am încercat să aflăm care este raportul între vorbă și faptă în programul obiectivelor administrației locale pentru anul 2020, chiar de la primarul Horia Tiseanu, căruia i-am solicitat o declarație oficială și explicații cât mai amănunțite pe tema proiecției bugetare la capitolul investiții publice: 
„Încă lucrăm la echilibrarea bugetului pentru anul 2020 și încă mai avem de cetralizat informații, cerințe, de la cetățeni și partidele politice reprezentate în Consiliul Local. În linii mari, bugetul și obiectivele noastre pentru anul acesta se concentrează pe proiectele finanțate din surse proprii și proiectele finanțate din fonduri europene. Proiectele finanțate din surse proprii sunt cele aflate deja în derulare, la care se adaugă cele noi, de modernizare a infrastructurii, dezvoltare urbanistică și conservare/ reabilitare a patrimoniului. Și am să vă dau câteva exemple din ambele categorii: 
- finalizarea sistemului informatic integrat la nivelul Primăriei, adică o bază de date comună pentru toate serviciile administrației - conexiune directă între acestea, ceea ce înseamnă timp câştigat, rezolvarea mult mai rapidă a lucrărilor interne și implicit a solicitărilor venite de la cetățeni. Proiectul este în curs de execuție, finanțat din fonduri proprii; 
- finalizarea platformei online de tip „ghișeul online”, interfață directă cu cetățenii, prin intermediul căreia aceștia își vor rezolva cererile și vor obține documente fără să se mai deplaseze la Primărie, Direcție Economică sau orice alt serviciu din administrația publică locală. Este o metodă foarte facilă de comunicare, mult mai prietenoasă cu cetățenii, ce are și avantajul transparenței legate de parcursul documentelor. În vara acestui an va intra în funcțiune. Proiectul este finanțat din fonduri europene. Sper să închidem cât mai curând cercul digitalizării administrației și astfel să oferim o altă abordare în relația cu cetățenii; finalizarea lucrărilor de extindere a cimitirului uman „Lumina” din Slobozia, cel mai mare și modern din Câmpina și reconstruirea capelei cimitirului din strada Bobâlna. Investim destul de mult și în aceste proiecte, pentru că trebuie să venim din urmă la acest capitol neglijat în ultimii ani; 
- reabilitarea blocurilor de locuințe de pe b-dul Carol I este un proiect în colaborare cu Ministerul Lucrărilor Publice, la care visăm de nouă ani și am ajuns la stadiul de finanțare. Astfel, se vor reabilita termic șapte blocuri de locuințe, începând de la cel situat deasupra fostului magazin de piese auto, de la intersecția b-dului Carol I cu strada Sondei și până la cel de la intersecția cu strada Maramureș. Toate aceste blocuri se vor reabilita cu bani de la Guvern și cofinanțare din partea administrației locale. Locatarii nu vor plăti nimic dacă au venitul mai mic decât cel mediu pe economie, cota lor fiind achitată integral din bugetul local. Dacă au un venit mai mare, în comparație cu cel mediu pe economie, vor plăti o cotă corespunzătoare, prevăzută în lege. Izolarea termică a acestor locuințe va aduce economii, după calculele specialiștilor, de 40% la factura de energie. Nu mai spun de faptul că se va schimba total aspectul blocurilor, după zugrăvelile exterioare și montarea ferestrelor tip termopan. Sper ca odată finalizat proiectul, cât mai mulți câmpineni să prindă gustul acestui tip de reabilitare și să își dorească să beneficieze de viitoarele finanțări. Anul acesta vom finaliza cinci scări de bloc din cele șapte aflate în discuție. La acest capitol mai trebuie spus că mai avem un proiect de reabilitare a blocului numărul 12, de pe strada Victoriei, cu fonduri europene. Sunt și acolo trei scări ce urmează să intre în lucru, tot anul acesta. Pentru viitor, avem documentația depusă și în curs de semnare, pentru reabilitarea blocurilor din zona ABC. Suntem în stadiul de discuții cu Ministerul Lucrărilor Publice; 
- construirea de locuințe sociale, cu fonduri europene, pentru categoriile defavorizate de cetățeni, reprezintă o altă prioritate în acest an. Demolăm o serie de locuințe cu probleme din zonele străzilor Oborului, Pădurii, Scărișoara, în locul cărora ridicăm altele noi, pentru a ajuta și integra în societate această categorie de cetățeni. Proiectul mai cuprinde și finanțarea cu fonduri europene pentru modernizarea străzilor unde vor apărea noile locuințe sociale. Suntem în stadiul întocmirii și depunerii studiilor de fezabilitate și a obținerii finanțării. Tot pentru categoriile defavorizate de cetățeni suntem în pregătire cu realizarea unui centru medico-social care să ofere consiliere și un minim de îngrijiri medicale. Studiem mai multe locații care să ne ofere condiții pentru acest serviciu social, finanțat cu fonduri europene prin programul GAL; 
- construirea unui centru administrativ, în zona străzilor Orizontului -Industriilor, pentru noul sediu al Ambulanței și al Poliției Locale. Avem un teren cedat administrației locale de OMV Petrom și îl folosim în acest scop. Prin acest demers ne dorim să eliberăm clădirea în care funcționează Ambulanța, căreia intenționăm să îi dăm altă destinație, poate chiar aceea de muzeu și să eliberăm clădirea în care funcționează Poliția Locală, în prezent cu statut de proprietate particulară, dobândită prin retrocedare. Lucrările vor începe în toamna acestui an, din fonduri proprii; 
- studiu de fezabilitate pentru viabilizare parc industrial, în fosta zonă „21 Decembrie”, strada Paltinu. Mergem în continuare cu acest proiect din două motive concrete: avem posibilitatea să ne implicăm indirect - pentru că altfel nu ne permite legislația în vigoare - în realizarea acestui parc prin încheierea unui parteneriat între un investitor străin și proprietarul terenului ce face obiectul discuției. În acest sens, am discutat cu un grup de oameni de afaceri din Grecia și am stabilit să organizăm cât mai curând o întâlnire cu domnul Davițoiu, proprietarul terenului. Rolul nostru este acela de a ajuta cu modernizarea infrastructurii și aducerea utilităților până la limita proprietății  viitoarei zone industriale. Un alt motiv ce ne dă speranțe este acela că Guvernul analizează foarte serios realizarea acelei centuri care să unească DN1, în zona Bănești, de ruta ocolitoare a Văii Prahovei, Câmpina-Valea Doftanei-Săcele. Un astfel de proiect guvernamental poate avea un efect decisiv în decizia investitorilor de a realiza  parcul industrial. În acest sens, pregătim documentația și studiul de fezabilitate; 
- reabilitarea locurilor de joacă în zonele unde încă nu am ajuns să facem acest lucru. De exemplu, în cartierul Turnătorie, la grădinițe și școli. Ne propunem să le modernizăm pe toate și în plus să le dotăm și cu aparate de fitness, pentru adulți; 
- achiziționarea de parcometre, în zona Pieței – exclusiv în parcarea din fața supermarketului de acolo. În acea zonă renunțăm la taxatori și introducem noul sistem de plată. Cetățenii vor putea achita locul de parcare cu numerar, cu cardul sau prin intermediul aplicațiilor online. În funcție de rezultatele acestui proiect pilot vom extinde noul sistem în toate parcările de pe artera principală a orașului. Parcometrele vor funcționa din această primăvară; 
- reparații și reabilitare Calea Doftanei. La câte am avut de tras cu străzile distruse de lucrările de canalizare, gestionate de Hidro Prahova, cred că investiția asta este punctul cheie al bugetului de anul ăsta, cel puțin din perspectiva cetățenilor. Mă folosesc și de acest prilej să le cer scuze cetățenilor pentru disconfortul creat și să îi asigur că am făcut tot ce s-a putut, alături de colegii mei din administrație, pentru rezolvarea situației. Reabilitarea Căii Doftanei este în continuare dependentă de cât de repede se va mișca firma ce execută lucrările de canalizare. Noi îi presăm tot timpul și le cerem sistematic să respecte graficele. Avem banii pregătiți pentru reabilitare carosabil și trotuare. Cred că până în toamnă scăpăm de toată povestea asta urâtă. Aceeași situație avem și pe strada Voila, numai că termenul previzibil de reabilitare este undeva către sfârșitul anului. Aș mai vrea să subliniez la acest capitol că administrația locală, nefiind parte  în acest contract regional de reabilitare a canalizărilor, n-a avut posibilitatea să intervină pentru a rezolva disfuncționalitățile ivite pe teritoriul Câmpinei. Știu că cetățenii sunt supărați din acest motiv și le dau dreptate, dar trebuie să înțeleagă faptul că, din punct de vedere legal, nu puteam face mai mult; 
- reparații și modernizări la o serie întreagă de străzi scundare, printre care Trandafirilor, Ion Câmpineanu, Independenței, Muncii, Islaz, Alexandru Vlahuță. Întreaga listă o găsiți în proiectul de buget lansat deja în consultare publică; 
- modernizarea iluminatului public, proiect finanțat din fonduri europene aflat în procedura de semnare la Ministerul Lucrărilor Publice. Sper să semnăm cât mai repede și să începem montarea lămpilor cu led în tot orașul, ceea ce va aduce o mare economie la buget. În plus, extindem iluminatul public în zonele unde acesta nu există, de exemplu Drumul Taberei sau Podului. Proiectul mai cuprinde și iluminatul cu senzori la trecerile de pietoni, adică un grad sporit de avertizare a acestora; 
- construirea unei noi grădinițe - zona Seva, finanțare din fonduri europene, proiect ultramodern, posibil unic în Prahova; 
- introducerea unei linii de autobuze electrice, cu finanțare din fonduri europene, ceea ce va aduce, printre altele, mai mult confort în transportul public local, noi trasee - cu stații la școlile câmpinene și reducerea semnificativă a emisiilor de carbon. Proiectul mai cuprinde și fonduri pentru reabilitarea infrastructurii stradale pe traseele unde vor circula autobuzele electrice și aici vă dau exemplu doar drumul ce face legătura zonei Muscel cu zona Câmpinița -la Bazin, unde se vor executa lucrări masive de consolidare. Sper să semnăm si acest proiect, să aducem 9 milioane de euro în Câmpina și să începem treaba. 
Una peste alta, avem proiecte cu finanțare europeană în valoare de 30 de milioane de euro, dintre care semnate în valoare de 10 milioane de euro: Spitalul Municipal, Muzeul Hasdeu, Liceul Tehnologic „C. Istrati”, blocul 12 de pe strada Victoriei și acceptate spre finanțare, în etapa de semnare, în valoare de 20 de milioane de euro, multe dintre ele enumerate mai înainte. Aici trebuie spus că în privința proiectelor încă nesemnate, cele în valoare de 20 de milioane de euro, avem un diferend cu ministerul de resort, care ne cere să achităm o corecție aplicată unui proiect mai vechi, înainte să mergem mai departe cu noile proiecte. Eu cred că suntem pe cale de a rezolva acest diferend care ține mai mult de interpretare juridică. Oricum, nu ne oprim aici și încercăm să accesăm orice linie de finanțare oportună orașului. Altfel spus, pregătim terenul pentru viitor. Mai avem multe de pus la punct, dar cu răbdare le rezolvăm pe toate”. 

Proiectul bugetului local pentru anul 2020 a fost publicat zilele trecute, spre consultare și dezbatere publică, pe site-ul Primăriei Câmpina, acolo unde cei interesați de alte detalii legate de venituri, cheltuieli, lista de investiții ori reparații, pot găsi propunerile de alocări bugetare pentru fiecare capitol în parte. Totodată, vă reamintim și faptul că cetățenii municipiului Câmpina pot depune la registratura primăriei, prin poșta clasică, prin fax sau poșta electronică, contestații și propuneri cu valoare de recomandare privind acest proiect, până la data de 7 februarie 2020.

MUZICA ZILELOR NOASTRE. Chiar fu Paganini?

Da, fu Paganini. La nivel înalt. Foarte înalt. Fiindcă Răzvan Stoica i-a cântat acestuia, la Ploiești, un concert la superlativ. Antologic, memorabil, impecabil, admirabil. Avui ferice imbold când am decis să merg la Filarmonica "Paul Constantinescu". Spre a-l revedea, reauzi pe acest tânăr violonist care-aduce fală României pe mapamond. Are rară măiestrie pe strune. Virtuozitate aparte. Dăruire profundă miilor de note, cel puțin în cazu` de față. Strânse-n minte impresionant. Și oferite cu entuziasm și pricepere fără limite. Întru satisfacția enormă de la sfârșit și ropotele de aplauze clar meritate pentru prestația sa...



Am fost atent peste poate, doar-doar oi simți vreo ezitare, eroare. Ceva disonant, defazat, nepotrivit nuanțat. Mai ales c-a și dirijat. Ei bine, nimic, oameni buni. Totul a mers grozav. A ținut orchestra-n mână la fix, i-a transmis energie din plin, a condus-o după nevoi și i-a stat în față cu cinste. Și cu onoare pentru nemuritorul italian. Dovadă, lucru arareori întâmplat, toți instrumentiștii au aplaudat cu noi laolaltă, îmbelșugat. Răzvan cel subțirel ca tras prin inel s-a arătat valoros realmente. 


Mânuind cetera veche, celebră cu repeziciune și subtilitate uimitoare. Ce-ar fi benefice oricărui ansamblu simfonic de vârf de pe glob. Așa că trebuie să-i transmit directorului Vlad Mateescu, drag inimii mele, că a făcut o mare bucurie celor aflați în sală, c-un așa invitat. Iar eu, credincios misiunii de propășire-a culturii de soi, dau știre oricui va ceti aste rânduri că sărbătoare adevărată fuse acuma la instituția de dânsu` condusă cu rezultate alese. Demne de exemplu și pe la alţii, cu siguranță. Unde doar prețul e mare, nu și oferta-n programe, cum s-ar cuveni...
Adrian SIMEANU

PICURĂTURI DE ARTĂ. Pictura Romantică văzută prin prisma tehnicii

Triumful ideii de artă, care survine în mod spontan din individ, dezvoltând ideea de geniu, apare în consecință în Romantism, în Germania sfârșitului de secol XVIII, odată cu mișcarea denumită Sturm und Drang. Arta este expresia emoțiilor artistului care începe a fi mitificat. Autori precum Friedrich von Hardenberg (Novalis), Friedrich von Schlegel sau Friedrich Schleiermacher, scriu în jurnalul literar Athenäum, cultivând idealismul magic și extazul mistic. Pentru ei, în opera de artă se întâlnesc interiorul artistului, precum și propriul său limbaj natural. „Arta este o cale de a evada din starea de nefericire proprie omului. Prin artă omul scapă de sub dominația voinței și devine un subiect pur și pasiv al cunoașterii”. Frazele îi aparțin filozofului german Arthur Schopenhauer, cel care a și identificat creația artistică cu cunoașterea, deci considerând arta drept forma cea mai profundă a cunoașterii. Arta este reconcilierea dintre conștiință și voință, între subiect și obiect, ajungându-se la o stare de contemplare și de fericire. Conștiința estetică este o stare de contemplare dezinteresată, în care lucrurile se arată în puritatea lor cea mai profundă. Arta vorbește în limba intuiției, nu în a reflexiei, este complementară filosofiei, eticii și religiei. Influențată de către filosofia orientală, a susținut că omul trebuie să se elibereze de voința de a trăi, de voința de a vrea, care sunt geneza insatisfacției.  Arta este o formă de eliberare de voință și de a merge dincolo de „eu”.

"Ţărăncuţe" (Nicolae Grigorescu)
Romantismul atinge apogeul în 1800 ca o reacție împotriva Iluminismului și a Revoluției Industriale. Arta romantică urmărește idealul sublim prin subiectivizarea realității, spre deosebire de arta neoclasică care tinde spre același ideal, dar sub o formă obiectivă. Își face prezența în artele vizuale, dar și în literatură și muzică. Mișcarea este, de fapt, o profundă renovare a tuturor genurilor artistice. Romantismul apăruse, așadar, ca o reacție împotriva Revoluției industriale, a clasicismului și a Iluminismului. Cu alte cuvinte, s-a opus spiritului rațional și critic și a favorizat și valorizat diferitul în fața comunului, liberalismul și naționalismul în fața despotismului, conștiința eului ca entitate autonomă, în fața universalității rațiunii, originalitatea în fața tradiției clasicizante, creativitate versus imitație, opera imperfectă și deschisă, opusă celei perfecte și închise, precum și nostalgia paradisurilor pierdute, precum copilăria sau națiunea. În pictură, s-au distins Theodore Géricault, Eugène Delacroix, John Constable, Joseph Turner, Caspar Friedrich, Ivan Aivazovsky sau Nicolae Grigorescu în perioada sa romantică. Cronologic, primele manifestări romantice au apărut când Francisco Goya pictează la pierderea auzului. Delacroix, pictor romantic prin excelență, reunește în operele sale vigoarea și idealul romantic, prin vârtejuri de forme și divizări ale culorii în picături fine. Emoția, sentimentul și imaginația se află în antiteză cu intelectual-raționalismul academic al epocii.

"Libertatea călăuzind poporul" (Delacroix)
Tehnica lui Delacroix de a diviza culorile, utilizând picături fine pe pigment pur, nediluat, va fi reluată în Impresionismul sfârșitului de secol XIX. Este cultivat gustul pentru medieval și mister alături de cel pentru pitoresc, sublim și reveerie poetică.  Are loc o ruptură de tradiția clasicistă. Căutarea libertății este constanta acestei arte. Fluxul său literar avea să se fragmenteze mai târziu în prerafaelism, parnasianism, decadentism și simbolism. Mult mai târziu una din mișcările avangardiste, suprarealismul, urma să ducă la extrem postulatele romantice ale exaltării eului. Arta romantică combină transcedentalul imaginii cu misticul religios, desenul este neglijat în favoarea culorii, peisajul este pitoresc, oamenii câmpului devin simboluri creștine, redările sunt spectaculoase. Conștiința eului dotată cu capacități individuale precum sentimentul și fantezia, se impune în fața universabilității rațiunii. Diferitul este validat și valorat în fața comunului, ceea ce conduce direct la tendințe naționaliste. Originalitatea și liberalismul romantic se opun absolutismului luminat și tradiției clasiciste. Creativitatea, opera neterminată și deschisă se așază la antipodul operei perfecte, terminate și închise. Cu toate acestea, idealismul extrem și exagerat, ce era căutat în întreaga artă romantică, se întâlnea frecvent și cu impact cu realitatea materialistă, ceea ce conducea la propria sucombare. Romanticii iubeau peste toate naturalețea, simbol al genuinului și verosimilului, în opoziție cu civilizația.
Profesor, inginer, istoric de artă Cosmin Popa