06 aprilie 2020

6 APRILIE. Situaţia COVID-19 în ţară. În Prahova sunt 33 de cazuri confirmate pozitiv

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, de la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 1.639 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 56 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.
Până astăzi, 6 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 4.057 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 406 au fost declarate vindecate și externate.


Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:
Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate
1. Alba - 34
2. Arad - 157
3. Argeș - 27
4. Bacău - 39
5. Bihor - 52
6. Bistrița-Năsăud - 58
7. Botoșani - 84
8. Brașov - 138
9. Brăila - 11
10. Buzău - 13
11. Caraș-Severin - 21
12. Călărași - 31
13. Cluj - 114
14. Constanța - 117
15. Covasna - 52
16. Dâmbovița - 24
17. Dolj - 29
18. Galați - 119
19. Giurgiu - 32
20. Gorj - 8
21. Harghita - 3
22. Hunedoara - 138
23. Ialomița - 63
24. Iași - 87
25. Ilfov - 89
26. Maramureș - 42
27. Mehedinți - 13
28. Mureș - 56
29. Neamț - 160
30. Olt - 11
31. Prahova - 33
32. Satu Mare-  25
33. Sălaj - 10
34. Sibiu - 55
35. Suceava - 1.228
36. Teleorman - 30
37. Timiș - 181
38. Tulcea-  6
39. Vaslui - 14
40. Vâlcea 8
41. Vrancea - 79
42. Mun. București - 566
TOTAL 4.057

Totodată, până acum, 157 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor și Mehedinți, au decedat.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 193 de noi cazuri de îmbolnăvire.
La ATI, în acest moment, sunt internați 179 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 23.849 de persoane. Alte 106.463 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 40.987 de teste.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 656 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 2.513 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 315 dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.
Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 9.449 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 21.730.979 de lei.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 627 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 400 în Italia, 189 în Spania, 15 în Franța, 8 în Germania, 6 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 29 de cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 7 în Franța, 6 în Marea Britanie, 6 în Spania și unul în Germania, au decedat.

Situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european:

Până la data de 5 aprilie 2020, au fost raportate 555.809 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andora. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Italia, Franţa, Germania, Spania și Regatul Unit.

6 APRILIE. Situaţia COVID-19 în Prahova: 615 persoane în carantină instituţionalizată

Potrivit informării Prefecturii Prahova, în data de 06 aprilie 2020, la nivelul județului Prahova, sunt monitorizate de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) 2771 persoane aflate în auto-izolare la domiciliu. Dintre acestea, 144 au intrat în evidența DSP în ultimele 24 de ore, iar 839 au ieșit de sub măsura izolării voluntare. În carantină instituționalizată se află, în prezent, 615 persoane în 13 unități de cazare de pe teritoriul Prahovei.


Controalele derulate de forțele de ordine din cadrul Ministerului Afacerilor de Interne (MAI) au continuat, fiind întreprinse în vederea combaterii răspândirii noului coronavirus, dar și a descurajării faptelor de natură contravențională, înregistrate în acest context. Au fost realizate verificări atât în rândul persoanelor fizice, cât și a agenților economici.
În cursul zilei de 05 aprilie, au fost controlate 1200 de locații din Prahova unde sunt înregistrate persoane aflate în auto-izolare și 43 de agenți economici. Echipele mixte ale MAI au realizat, de asemenea, controale și pe linia respectării restricțiilor de circulație impuse prin Ordonanțele Militare.
În urma acestor demersuri, o persoană s-a ales cu dosar penal ca urmare a încălcării art.352 privind zădărnicirea combaterii bolilor și au fost aplicate 341 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 571.000 lei. Toate au fost date, și de această data, pentru încălcarea restricțiilor de circulație prevăzute în Ordonanțele Militare.
O persoană care nu au respectat măsura auto-izolării a fost plasată în carantină forțată, în conformitate cu prevederile Ordonanțelor Militare.
De la debutul epidemiei și până în prezent, lucrătorii MAI au deschis 69 de dosare de cercetare penală pentru 91 de persoane și au aplicat 5.377 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproape șase milioane lei.

Editorial. JUDECATA DE APOI

Credeați că, în condițiile extraordinare pe care le trăim, politicienilor le-a venit mintea la cap? Mă refer la liderii mondiali, că de la ai noștri nu mai avem demult speranțe. Da’ de unde! O vorbă românească spune că se te ferească Dumnezeu de prostul cu inițiativă! Și, deodată, parlamentarii noștri au pornit o spartachiadă a populismului. Nicio deosebire între Gorghiu, eliberatoarea pușcăriașilor, și Ponta, demagogul, după care nimeni nu mai muncește, nimeni nu mai plătește nimic, nici rate la bănci, nici facturi la utilități și statul ne dă la toți cîte o leafă bună, la toți într-o egalitate. Pentru că se taie și pensiile speciale. Aaa, nu la toți, doar într-un cuantum așa de mic, încît nici să nu se cunoască. Că doar sîntem republică constituțională. Lumea întreagă s-a oprit și la noi imbecili cu carnet de partid tipăresc foițe de propagandă electorală. De altfel, ca în orice moment de criză, calitatea umană se vede fără niciun fard. Oscilăm între spaime iraționale, tembelism nativ și o cantitate incredibilă de informații care, dacă nu sînt false, sînt inutile și ne îmbolnăvesc mai rău. 


În acest timp, se cască noi și noi falii sociale, care pe mine unul mă îngrijorează mai mult decît virusul. La noi, dar și în lume. Discut doar planul intern. a. Diaspora. După 10 august, teroarea jandarmeriei, căderea PSD-ului, blocajul general la instaurarea noii puteri, diaspora a fost prezentată eroic, salvatoarea democrației și chiar a economiei țării. Acum, cînd oamenii (cei buni și cei răi, căci așa sînt lucrurile, amestecate) se întorc acasă, au stârnit reacții de împotrivire, la fel de iraționale ca și multe spaime: „să stea acolo!”. Greu de spus cît este resentiment politic și cîtă frică și cîtă lipsă de educație în aceste reacții viscerale. Sînt însă convins că este o rană care se va vindeca – politic și moral – greu. b. Medicii, cadrele medicale. Între diabolizare și idealizare, aici reacțiile sînt extreme. Și aici este foarte greu de făcut o judecată globală. Mulți se încăpățînează să judece astfel, paușal. Medicii sînt așa, medicii sînt invers. Unii văd numai medicii șpăgari. Alții îi văd pe eroi. Evident, de fiecare dată, se pot găsi exemple din categoria cealaltă, care să te contrazică. c. Biserica (nu numai cea ortodoxă). Închiderea bisericilor și imposibilitatea de a se spovedi și împărtăși de Sfintele Paști au stîrnit multe controverse. Chiar printre oamenii credincioși autentic, dar și ierarhi. Atacurile împotriva BOR (ați observat, de cîte ori este o criză de orice fel, BOR este vinovată din oficiu?) din partea diverșilor liber cugetători și progresiști au devenit tot mai violente (da, violente, nimeni nu ia în considerare hate speech-ul împotriva bisericii de tip Emil Moise și goarna sa numită Adevărul). Iar oamenii din interiorul ei s-au despărțit: unii acceptă ideea Paștelui fără sacramente și reducerea cultului la slujba transmisă on line. Alții nu. Cine are dreptate? Pînă vom decide, vedem doar prăpastia în care ne vom prăbuși și unii și alții. d. bugetarii vs. privații. Lumea îi înjură pe țărani pentru că s-au scumpit cumplit alimentele, țăranii se plîng că stau cu legumele nevîndute. Bugetarii au asigurat un oarecare venit, cei care lucrează la patron se supun inițiativelor acestuia. e. România vs. Europa. Curentul de opinie anti-UE este mai puternic decît a fost vreodată într-o țară care, din pricini destul de lesne de analizat istoric, moral și psihologic, a fost mereu pe primele locuri pro-UE. Este, după părerea mea, rezultatul însumat al analfabetismului funcțional și civico-moral, propagandei deșănțate a posturilor TV arondate și politicilor inabile ale UE însăși față de țările estului. 
Am enumerat numai cinci falii, cu siguranță mai sînt și altele. Să însemne asta că vom ieși din criză complet sfîșiați în zeci de „secte”, după cele mai diferite interese și criterii? S-ar putea ca efectul să fie paradoxal. De creștere a coeziunii. Sigur, depinde foarte mult și cît de puternică va fi criza economică globală, cît de repede se vor reface marile economii, și apoi cele mici, cît de coerente ne vor fi politicile sociale ș.a.m.d. Anticapitalismul și stîngismul pe care le văd din ce în ce mai agresive în Rețea și la imensul talk-show care au devenit de-a valma televiziunile noastre este urmarea cea mai înspăimîntătoare a micuței secvențe de ARN. De boala asta care ne duce instantaneu înapoi la anii 50 (și nu mă refer numai la Ro. Tehnicile de supraveghere atît de alambicate s-au generalizat și au fost așa de lesne acceptate în mai toată lumea, încît va fi foarte greu să ne recîștigăm dreptul la anonimat) din punct de vedere politic mi-e groază. O lume pe care nici măcar Orwell nu și-o putea imagina. În mod cert democrația va trebui recîștigată, politicul coborît de pe piedestalul puterii absolute și de pe scena de spectacol de saltimbanci pe care evoluează de cîteva decenii. Ne așteaptă lupte mai grele și mai lungi decît cea cu virusul.
 Christian CRĂCIUN

Pandemia de isterie


În după-amiaza zilei de 20 martie, Librăria Elstar a găzduit o serată culturală inedită, inițiată de Codruț Constantinescu, amfitrionul seratelor culturale Elstar (care ajunseseră la impresionantă ediție cu numărul 28 înainte de izbucnirea pandemiei de Coronavirs 19) și care i-a avut invitați pe eseistul și scriitorul Christian Crăciun și pe poetul, editorul Florin Dochia. Evenimentul a fost transmis LIVE pe contul de Facebook al Librăriei Elstar, accesul publicului nefiind permis (încă de atunci, când criză nu se agravse în România). Considerăm bine-venită prezentarea acestui dialog foarte interesant în ziarul Oglinda, având în vedere că, în mod sigur, este un document important care va fi analizat în viitor, căci oferă impresii, informații și părerile a trei intelectuali umaniști de anvergură locală, dar și națională.


Codruț Constantinescu (CDC) - I-am invitat pe cei doi invitați speciali și permanenți ai seratelor culturale Elstar să participe la această videoserată culturală, pe care am numit-o, în ton cu vremurile, puțin exagerat și nu prea, Pandemia de isterie pentru a discuta despre ceea ce se întâmplă azi în România, dar și în lume. După cum toată lumea a constatat, televiziunile au invitați tot felul de specialiști în medicină, în epidemiologie, virusologie etc. care explică aspectele „tehnice”, să le spunem, ale crizei. Totuși și intelectualii umaniști își pot spune punctul de vedere, având în vedere că aceste evenimente vor afecta societatea umană pe o perioada destul de lungă. Având în vedere că ambii mei invitați au o vastă experiență de viață, au fost contemporani cu evenimente dramatice ale istoriei românilor, precum cutremurul din 1977, Revoluția Română din decembrie 1989, mineriadele, i-aș întreba cum se raportează la aceste evenimente?

Christian Crăciun (CC) - Sincer, eu speram că Revoluția și ceea ce a urmat, mă refer la mineriade și căderea turnurilor gemene din 2001, să fie ultimele evenimente mega-istorice pe care le trăiesc și apoi să mor liniștit. Uite că nu se întâmplă asta, prin amploare și radicalitate, schimbările acestea par a fi cele mai importane evenimente după cel de al Doilea Război Mondial.

Florin Dochia (FD) - Să te fereasca Cel de Sus să trăiește vremuri interesante. În cele șapte decenii de viață, am trecut prin multe evenimente altfel. Îmi aminteam într-o convorbire telefonică cu fiica mea, care de asemenea se află departe, de iarna anului 1954, când mergeam la grădiniță cu un bun amic, ninsese foarte mult și se săpaseră șanțuri, tranșee pentru a se putea circula. Nu vedeam decât zăpada și cerul, iar noi eram de-o șchioapă. Apoi au mai fost cutremurele din 1977 și 1986, apoi Revoluția, mineriadele, dar diferența este că în toate aceste evenimente existau oameni, se trăgea, era ceva palpabil. Acum avem de-a face cu un adversar nevăzut și aceasta este cel mai înspăimântător. Este un adversar nevăzut și cu atât mai înspăimântați sunt oamenii care au ajuns să treacă pe celălalt trotuar. Titlul ales de tine, Codruț, este bine formulat, există un anumit tip de isterie, este o spaima după care lumea va fi altfel, lumea noastră fizică, dar și lumea noastră interioară.

CDC- Poate că ne vom raporta altfel și la umanitate...

CC- Mă gândeam la aceleași lucru și voiam să-l întreb pe Florin Dochia, va fi altfel într-un sens bun sau într-un sens rău, negativ?

FD- Greu de spus. Va fi altfel pentru că noi vom fi altfel. Noi înșine vom fi alții. Mă gândesc la poveștile pe care le spunea bunicul, care a participat la o mică parte din Primul Război Mondial, mă gândesc la poveștile depănate de tatăl meu, care chiar dacă nu a luat parte la cel de al Doilea Război Mondial, totuși a trăit în zona Câmpinei, în acea perioada foarte complicată, când a văzut avioanele americane bombardând orașul. Dar în acele momente erau niște avioane, erau niște soldați germani în carne și oase.

CC- La fel ca tine...

FD - Da, la fel ca tine. Bunica îmi spunea cum veneau soldații germani și-i cumpărau ouă, lapte. Când au venit însă rușii erau interesați numai să le arate drumul către Berlin. Li s-a aratat drumul spre Brebu, dar s-au rătăcit, au ajuns apoi la Plaiul Câmpinii, unde drumul se înfundă. Rușii luau totul, nu erau ca nemții, disciplinați și corecți. Dar și rușii și nemții erau oameni. Acum este altfel.

CDC - Vorbeam în mașină cu dl Crăciun că poate măsurile de distanțare socială, cum se numesc, care au fost luate, ar putea să aibă efect și poate că respectându-le vom avea mai puțin de suferit decât țări care ne sunt dragi, precum Spania și Italia. Noi, românii, avem și niște aspecte societale care ne-ar fi favorabile, în principiu. Faptul că 45% din populație trăiește în continuare la țară și de aceea nu avem mari aglomerări urbane în afară Bucureștiului. Chiar și depopularea accentuată a țării după 2007 poate juca în favoarea noastră. Nu avem autostrăzi care să faciliteze traficul între orașe și poate faptul că această pandemie a venit puțin mai târziu în România. Vreau să sublinez că prin această video-serată am încercat să păstrăm puțin din aerul de normalitate pe care l-am pierdut foarte rapid, acum o săptămâna. Evident că acum o lună știam cam ce se întâmplă în China, dar cui îi pasă, ne spuneam: „Ei lasă, să fie la ei acolo”. Vă întreb, isteria poate rezolva ceva?

CC - Deja Organizația Mondială a Sănătății a lansat termenul de infodemie. Stăm tot timpul cu ochii în laptopuri, telefoane, televizoare și, chiar dacă postul respectiv este obiectiv, prin repetiția obsedantă de informații, ore și ore, zile după alte zile cu același imagini, cu ambulanțe, izolete și mai știu eu ce, se creează exact ceea ce ai vrea să eviți - isteria. Aici este și o chestiune de autoprotecție și cred că ar trebui să ne uităm cât mai puțin posiobil. Eu am închis televizorul, mă mai uit câte 10-15 minute pe zi, nu mai urmăresc absolut deloc comentariile. E drept, mai urmăresc ce se întâmplă și pe Facebook. Acest bombardament este un al doilea pericol pe lângă pandemia în sine. Tu ai menționat câteva avantaje pe care le-am avea în confruntarea cu acest Coronavirus 19, însă eu aș menționa și trei dezavantaje. Suntem un popor slab educat, un popor credul, care a învățat să nu respecte ordinele autorităților. Aș cita aici celebrul vers al lui George Topîrceanu „De ce să dăm cu var?” Poate că pumnul pe care-l luăm acum în plină figură ne va schimba, ne va face să fim mai respectuoși. Într-o astfel de situație, taci și respecți ceea ce este decis.

FD - Eu cred că avem și o șansă. Fac diferența între noi și italieni, francezi sau spanioli. Noi am trecut prin comunism. Iată un avantaj paradoxal, pentru că nu am trăit în democraţie timp de 45 de ani. Știm să fim disciplinați dacă suntem împinși, știm să nu ne revoltăm fără motiv. Poate că ceea ce se întâmplă în Italia este și rezultatul lipsei de disciplină, mai ales în Nord. Cei din sud cunosc disciplina Draghettei sau a Camorei etc. (CDC- în Nord sunt și mult mai prosperi...) Și în Franța este la fel, există o mare lipsa de disciplină. Noi, acum, răspundem unei situații de criză, dar noi am trăit în criză timp de cinci decenii.

CC - D-aia și bătrânii sunt mai puțin speriați și panicați, ei au trăit multe, au văzut multe, știu cum a fost înainte, nu li se pare extraordinar, spre deosebire de generația care are acum 40 sau 50 de ani și care și-a trăit majoritatea vieții în democrație.

CDC - Totuși, aș puncta la ceea ce a spus dl Crăciun, generația decrețeilor, generația din care fac parte, are totuși o imunitate sporită, pentru că și-a trăit copilăria în niște condiții greu de imaginat acum, dar de care noi ne aducem aminte: în frig, studiind la lumina lumânărilor, fără apă caldă sau cu program strict. Ne jucam afară iernile, când zăpada era o constantă a anotimpului, veneam înghețați în case unde nu erau mai mult de 16 grade etc.

FD - Tu ai dreptate, un alt exemplu în completarea a ceea ce ai spus tu sunt supraviețuitorii lagărelor de exterminare naziste care ajung regulat la vârstă de 100 de ani. De ce? Pentru că organismul lor s-a obișnuit în lagăr să subziste, să se mulțumească cu foarte puțin. Așa este, am trăit cu puțin. Nu spun neapărată că nu era mâncare, dar trebuia să lupți pentru a o obține. Și acum țin minte cum stăteam cu fiica mea, care nu avea pe atunci mai mult de doi ani, la cozi pentru a obține ceva în plus.

CDC - Uitându-mă zilele acestea în frigiderul meu, evident că fiecare și-a făcut un mic stoc, eu fiind și specialist în istoria Uniunii Sovietice, mă întrebam câte luni ar fi rezistat o familie de țărani ucrainieni, chiar și numeroasă, nu ca a mea, în timpul înfometării la care a supus Ucraina criminalul dictator Stalin? Probabil că drămuind hrana, cum ajunseseră să o facă, luni bune. O altă întrebare pe care m-am gândit să vi-o adresez: oare umorul ne poate salva psihic?

CC - Categoric da, hazul de necaz este una din marile tradiții ale poporului român. Este și o modalitate de a-ți păstra mintea sănătoasă în asemenea împrejurări, căci trebuie să facem eforturi pentru a nu ne îmbolnăvi psihic, înainte de a ne îmbolnăvi fizic. Și atunci umorul este un tratament extraordinar. Sigur, umorul nu înseamnă deriziune, adică a lua lucrurile astea atât de grave în bășcălie. Aici e vorba și de o schimbare civilizațională, de care poate vom vorbi. Este posibil să trecem de la stadiul estetic al lumii, un stadiu în care ne lăfăim de opt decenii, de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, un stadiu caracterizat printr-o creștere economică continuă, prin plăcere și distracție, la un stadiu etic. Este o discuție filosofică de purtat aici. Trebuie să medităm la chestia asta.

FD - Poate că este ciclic să vină un stadiu etic după un stadiu estetic. Cam așa funcționează lumea. Notez că parcă și oamenii sunt altfel în relația loc cu ceilalți. Nu mai vorbesc așa de mult, vorbesc când au ceva să-și spună. Aș mai adăuga și faptul că știrile ajung acum la noi instantaneu, nu cum se întâmpla acum două secole, când trebuia să ajungă poştalionul. Însă imaginea poate spune adevărul, dar poate și să ne mintă, poate fi manipulată, după cum am văzut cu acea coloană aparent interminabilă de camioane NATO pe străzile unui oraș italian care s-a afirmat ca veneau sa ridice morţii, când de fapt, trebuia sa participe la un exerciţiu NATO care s-a anulat. În același registru aş situa și avionul care a pulverizat nu știu ce substanțe deasupra Câmpinei, la 3 noaptea, nu putea să treacă deasupra noastră la 3 ziua. Treptat și în subteran vom fi altfel. Lumea din viitor va fi altfel, poate că trăind în această lume nu ne vom da neapărat seama, dar ne vom adapta la schimbare, așa cum am făcut-o mereu. Observați că nu se mai zice nimic de rețeaua 5G acum. Poate că se va schimba și la modul fizic lumea, erau superbe imaginile cu delefinii care s-au întors pe canalele Veneției, apa fiind azurie, spectaculoasă. Aceasta ține tot de dimensiunea etică ce poate exista nu numai între oameni, dar și în relația cu mediul înconjurător. Poate că și la Câmpina se va întâmpla același lucru și vor fi scoase pietrele de calcar din jurul copacilor și vor fi plantate flori, ca cum zece ani.

CDC- Sunteți nedrept, Câmpina nu mai e poluată de zece-cinsprezece ani, de când nu mai avem industrie...

FD - Lucrurile mari sunt constituite din foarte multe lucruri mărunte...