30 iunie 2020

Pe cine deranjează pista de aeromodele de pe Muscel?

Câmpina putea fi pusă pe harta mondială la aeromodelism. Henri Coandă a inaugurat aici, acum 50 de ani, o pistă oficială care a ajuns în paragină. Primăria a inclus bani în buget pentru reabilitarea ei, dar s-a speriat de petițiile unor câmpineni deranjați de gălăgie. Un test ar demonstra dacă zgomotul este în normele legale, dar autoritățile noastre încă nu reacționează.

Zbor captiv sau zbor liber. Nu contează pe care-l alege un pasionat de aeromodelism. Pentru el e important zborul în sine și fiorul pe care-l simte când pilotează un aeromodel. Copiii câmpineni ar putea și ei simți pe pielea lor ce înseamnă să fii pilot la 9-10 ani, dar nu au unde, nu au cu ce, nu sunt îndrumați. Există în România, și chiar în Câmpina, câțiva pasionați care ar putea să le dea microbul, dar dorința lor s-a izbit puternic de pumnul de fier al autorităților. După ce le-au promis că îi vor ajuta cu bani din bugetul local pentru a amenaja un loc pe Muscel, i-au abandonat din cauza unor hârtii. Se pare că locatarii din zona bună a cartierului Muscel sunt deranjați de zgomotul produs de aeromodele și de mașinile parcate acolo. În consecință, au semnat niște sesizări, s-au plâns, iar autoritățile… s-au speriat. „Am vrut să facem un test de poluare fonică, să vedem dacă ne încadrăm în normele legale, dar Poliția Locală are ordin să oprească orice activitate acolo și nu am vrut să intrăm în conflict. O să ne reorientăm spre alte locuri, dar nu știm dacă vom reuși să strângem la fel de mulți spectatori, mai ales din rândul copiilor“, a declarat Adrian Popescu, fost pilot de linie şi comandant al companiei Tarom. 



Henri Coandă la Câmpina

Și nu vorbim despre orice loc, ci despre pista de aeromodelism inaugurată  în 1971 de însuși Henri Coandă, primul om din lume care a zburat cu un avion cu reacție. „Anul viitor se împlinesc 50 de ani de când Henri Coandă a tăiat acolo panglica și a inaugurat pista. El a lăsat-o cu limbă de moarte generațiilor următoare. Dar când s-a vândut Institutul de Petrol nu a mai interesat pe nimeni“, a declarat trist Răzvan Nicolau, pasionat de modelism și președintele Asociației Club Sportiv Auto-Navo RC Câmpina. El a înființat acum patru ani un club de modelism la noi în oraș cu speranța de a readuce acest sport în viața câmpinenilor. A avut succes în rândul copiilor, dar nu prea a convins adulții, cei în măsură să ia decizii, să dea bani pentru susținerea acestui sport scump. 


Adrian Popescu avea 14 ani când a dat mâna cu Henri Coandă. Acest moment unic în viață l-a marcat, iar pasiunea pentru aeromodelism i-a adus nu doar titluri de campion național, ci și o meserie trainică, aceea de pilot. Fost comandant al aeronavelor Tarom, Adrian Popescu nu dorește nimic pentru el, ci pentru generațiile viitoare. „Suntem total dezamăgiți de ceea ce se întâmplă. Noi nu avem niciun interes economic sau politic. Noi doar am vrut să reînviem aeromodelismul care a fost în Câmpina!“, expune el mâhnit. 


E conștient că nu toți copiii care pun mâna pe un aeromodel continuă acest sport sau devin piloți. Dar e mulțumit dacă 2 din 100 o fac. Daniel Petcu, și el împătimit al acestui sport, cu titlu de campionat mondial, avea 16 ani când a fost față în față cu marele Coandă, la Câmpina. Practică aeromodelismul de la 9 ani, de când a fost făcut pionier. El vorbește despre beneficiile pe care le are un copil care vine la un astfel de cerc. „Înveți multe, nu doar principiile aerodinamicii, ci și cum să tai un lemn, cum funcționează un motor sau lucrul în echipă“, spune el entuziasmat. Conduce o astfel de secție la Ploiești, unde este și profesor universitar la UPG. Este mândru de cei 2-3 copii cu care merge în campionate, iar în zeci de ani i-au trecut mulți tineri prin mână. Cel mai mândru este, bineînțeles, de fata lui, Iulia Maria, care la vârsta de 10 ani, în 2003, a luat cupa mondială. Ea a câștigat trei competiții europene derulate în trei weekend-uri consecutive în Cehia, Italia și Slovacia și mai deține și titlul de campioană mondială, obținut la 14 ani. Acum este medic rezident și nu mai are același timp liber pentru pasiunea insuflată de tata, dar tot are două aeromodele cu care se mai joacă din când în când.

România, în urma Bulgariei

De altfel, sunt mulți pasionați care zboară aeromodele fără să fie organizați într-un club afiliat. Din păcate, aeromodelismul în România nu mai e ce-a fost odată. „Înainte de ’89 erau în România 28 de piste, iar la ora actuală mai funcționează una singură, cea de la Dej. La Pucioasa nu este o pistă propriu-zisă, ci un pătrat asfaltat în curtea unei școli, unde activează și Palatul Copiilor. Ei pun acolo niște garduri mobile când sunt competiții ca să se poată zbura. Dar nu e o pistă internațională de concurs. Pe când cea de la Câmpina este și ar putea fi din nou“, expune Petcu.


Câmpina ar putea profita de renumele acestei piste și ar putea readuce în prim-plan acest sport ale cărui cluburi câmpinene de tradiție au fost desființate. Dacă va fi refăcută, pista va aduce beneficii economiei locale pentru că se pot organiza campionate naționale și internaționale. Pensiunile din zonă și restaurantele vor avea clienți pe o perioadă de câteva zile pentru că cei care vin aici vor cheltui bani. Ca să nu mai spunem despre taxele de concurs pe care le poate încasa primăria sau de capitalul de imagine al orașului. Dar situația rămâne incertă. „Pista a fost făcută în 1970 cu materiale aduse de la Barajul Paltinu și muncitori de acolo. Ca să o demolezi costă mai mult decât dacă ai repara-o“, mai spune Petcu.
Ca să nu ne comparăm cu alte țări mai înstărite, mai spunem doar atât: vecina noastră, Bulgaria, stă mai bine ca noi la acest capitol. „Am fost anul trecut la un concurs european în Bulgaria într-un oraș de două ori mai mare decât Câmpina, dar care are 7 piste de aeromodelism, toate într-un singur loc. Au fost mulți spectatori care au venit. Dar la noi sporturile aplicative au rămas în urmă“, concluzionează Adrian Popescu. 


Cu aripile tăiate

La 25 martie 2020 administrația locală a luat la cunoștință de următoarea sesizare formulată colectiv de locatarii de pe strada Prutului - zona Parc Soceram - Muscel. Aceștia solicită „interzicerea oricăror activități sportive ori de agrement în zonă pe toată perioada stării de urgență și în continuare, câtă vreme există pericolul de propagare a infectării cu coronavirus. Manifestările cultural-sportive din viitor să fie organizate la distanță rezonabilă de zona de case și să fie anunțată în prealabil populația de închiderea sau limitarea accesului pe anumite străzi“. Ei încheie lista de semnături cu următoarea cerere fermă: „Vă rugăm luați măsuri și interziceți orice fel de manifestare și întrunire în această zonă!“
Pasionații de aeromodelism s-au întâlnit cu reprezentanții autorităților locale pe Muscel pentru a discuta soarta pistei. „Pe 14 martie, viceprimarul Adrian Pițigoi și city managerul Remus Bădulescu ne-au invitat la o discuție la fața locului. Ne-am întâlnit, cu măști pe față și respectând măsurile de distanțare socială. Ni s-a spus că s-au sistat lucrările pentru că s-a făcut o scrisoare de către cei care locuiesc în zonă că poluăm fonic, că sunt multe mașini parcate.“

Echipa de aeromodeliști care a venit la pistă pentru o discuție cu autoritățile locale.
De la stânga la dreapta: Paul Lăcătuș, Dan Petcu, Ion Bej, Constantin Roșca, Ștefan Fănică,
Radu Zaharia, Mihai Angheluță, Răzvan Nicolau, Adi Popescu (jos), Andrei Șerban (jos)

Interzicem și mașinile de tuns iarba?

Nimeni nu vrea să deranjeze câmpinenii din zona rezidențială Muscel, semnatarii acestei petiții, dar avem o întrebare pentru ei: să interzicem și mașinile de tuns iarba? „Un aeromodel care zboară face mai puțină gălăgie decât o mașină de tuns iarba. Și din cele 3-4 ore cât durează un eveniment, nu se zboară mai mult de o oră cumulat. Un aeromodel zboară 5 minute și apoi îl oprești“, explică Răzvan Nicolau. Interesant este că acești oameni inimoși au fost dispuși să facă un test de poluare fonică, dar acum nimeni nu mai zice nimic. Primăria și-a retras sprijinul. I-au trimis pe pasionați, în schimb, la… Satul de Vacanță, fără să verifice dacă locul de acolo îndeplinește într-adevăr condițiile pentru a deveni o pistă internațională de aeromodelism.
„Este un loc izolat, iar ca să fie amenajat costă mai mult decât reabilitarea pistei existente. Ar veni mai puțini copii să vadă ce se întâmplă din cauza locului mai dosit. Pe când locația pistei actuale este ideală. S-a furat gardul și stâlpii, iar asfaltul s-a deteriorat. Arată ca după bombardament, dar când a fost construită s-a făcut o fundație de jumătate de metru. E nevoie doar de un covor asfaltic și de un gard de protecție pentru spectatori. Unii ne spun să luptăm, dar nu avem cu cine în luptă dreaptă“, spune dezamăgit Adrian Popescu. „Eu nu cred în această soluție. A fost doar o vorbă ca să ne liniștească pe noi. E prea dosnic la Satul de Vacanță, e în vârful dealului, bate altfel vântul acolo, nu sunt condiții prielnice pentru aeromodelism. Iar pista se numește Henri Coandă și ar fi un simbol al Câmpinei, așa cum este Muzeul Nicolae Grigorescu și castelul Iulia Hașdeu. Cum ar fi să le mute și pe ele sus, la Satul de Vacanță unde nu le vede nimeni?!“, pune punctul pe i prof. univ. Daniel Petcu la UPG Ploiești. 

Daniel Petcu, profesor universitar la UPG Ploiești, a fost în weekend pe Muscel, în vale,
la fostul poligon de trageri, împreună cu niște prieteni, pentru a ridica niște aeromodele pe cer.
„Este rușinos că primăria a dat crezare acestor oameni. Eu cred că în spatele acestei scrisori se află un alt adevăr. M-am întristat că primarul și ceilalți oficiali locali au stabilit, fără să ne anunțe, o relocare a pistei din cauza sesizărilor, la Satul de Vacanță. Acolo nu mai există gard, apă curentă, nu mai există nimic, nu mai spun de pază. Cum să lași ceva acolo peste noapte?“, continuă și Răzvan Nicolau.


Profund dezamăgit, Nicolau predă armele. „Eu m-am hotărât să renunț la tot ce am făcut în acești 4 ani. Nu desființez asociația, dar am început să vând toată munca mea. Renunț și la pista de modelism pentru că nu am cu cine sa fac treabă. Eu am vrut s-o iau în administrare, să mă ocup de întreținerea ei, de curățenie, dar intențiile mele au fost interpretate greșit. Până la urmă nu o luam de tot, rămânea tot a primăriei. Eu la toate activitățile pe le-am făcut am trecut Primăria Câmpina și Consiliul Local drept parteneri, am pus sigla pe toate afișele și diplomele. Nu fac nicio afacere, ba dimpotrivă am băgat bani din puținul pe care l-am avut. Copiii noștri nu au niciun viitor. E mai bine să-i ținem în casă, la calculator. Primăria nu apără interesele cetățenilor“, spune și el. 
„Nu ne împiedică nimeni să ne continuăm activitatea și o vom face unde autoritățile ne primesc cu brațele deschise. Noi am făcut o ofertă primăriei pentru Câmpina pentru că aici am copilărit și ne-am oferit voluntari să reluăm aeromodelismul în oraș“, adaugă și Petcu.
„Primăria Câmpina are alte interese. Dar noi avem o pasiune și nu poate să ne-o ia niciun politician“, concluzionează Adrian Popescu. 
(R.A.I.)

Editorial. STATUI ȘI BANNERE

Într-un sector din București au apărut panouri cu două personaje în vârstă (de vârsta a treia, cum se spune ipocrit eufemistic) care înfățișează niște bunicuți simpatici. Doamna spune: Bună sunt Maria și sunt lesbiană. Domnul se numește Lucas. Și spune că este gay. Oamenii normali la cap (nu la sex!) au fost oripilați. Dar nicio explicație oficială. Presa, arondată în întregime progresismului sexo-marxist, a ignorat suveran subiectul de interesa public. Cică este un îndemn la toleranță și diversitate. Niciun fel de informații despre campanie, cine a finanțat-o, cine o coordonează, în ce scop etc. Așa-zisa societate civilă tace strategic. Sigur, campania vine în continuarea celei cu educația sexuală în școli. Numai că acum atacul începe din capătul celălalt al vârstelor. Că discursul publicitar ar putea fi ofensator la adresa unei părți a populației (nu interesează cât de mare) pare neimportant pentru gardienii libertăților individuale. „Dacă România înghite cu greu ideea că există homosexuali, bisexuali și lesbiene, tot România nici nu concepe ideea să existe și persoane în vârstă care ar putea fi altfel”, declară unul dintre militanții acestei campanii. Foarte interesant dacă analizăm limbajul frazei citate, de fapt activistul spune: vreți, nu vreți sunteți obligați să înghițiți ceea ce vă furnizăm noi. Dictatura afirmată răspicat. 
Observ în treacăt că tema este mereu asociată mereu cu o alta, care ar merita o discuție separată: România este o țară înapoiată, demnă de disprețuit, nu e în „trend”. Numai că problema acestei campanii este, cred, în altă parte, ea ține pur și simplu de codul penal. Iată ce spune Art. 375: Ultrajul contra bunelor moravuri. „Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală, alta decât cea la care se referă art. 374, ori săvîrşeşte acte de exhibiționism sau alte acte sexuale explicite se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”. Despre asta este vorba. Despre obscenitatea publică. 


Avocatul „poporului” și alte organisme nu s-au sesizat la această încălcare a drepturilor unor cetățeni care (și își cer iertare pentru acest păcat de neiertat) sînt majoritari. La o citire atentă a evenimentului, ținta lui sînt, de fapt, tot copiii. Mesajul este: dacă și bunicii cei frumoși și blînzi (vezi articolul dlui Dorian Ilie, amintit mai sus, care nu întîmplător caricaturizează această imagine idilică a bunicilor) sînt homosexuali, de ce nu i-am crește pe copii „în spiritul acestor valori”? Și o a treia observație, deja banală: această campanie se asociază cu una anticreștină de o intoleranță vestitoare de pogromuri. 
Vedem seară de seară ce se petrece în SUA. Deocamdată este valul cu dărîmatul și vandalizarea statuilor, epurările de filme și de cărți. „Așa începe”, vorba scriitorului. Cu ședințe publice de demascare și de punere de cenușă în cap: îmi cer iertare că în filmul făcut acum 40 de ani nu am niciun personaj de culoare, am fost orb și mărginit în concepție, spune regizorul unui celebru serial. Hollywood, nu? Așa începe! Moartea democrației. Noi ăștia, înapoiații din Estul sălbatic, știm asta pentru că avem anticorpii (termen la modă), am avut epidemia începînd încă de acum 100 de ani. Am văzut pe pielea noastră cum se distruge democrația din interior. Credeam că am scăpat de ea acum 30. Dar iată că holera roșie vine acum din Vest, ca un fel de comunism varianta 2.0. 
De exemplu, s-a reluat o discuție despre sclavagism. Din care lipsește total cel mai mare imperiu sclavagist din istorie: URSS și Gulagul său. Căci ce era Gulagul decît un sistem sclavagist, unde sclavii nu aveau nici măcar condițiile de trai și juridice ale celor din Imperiul Roman de exemplu? Dar nu despre asta sînt mișcările împotriva „supremației rasei albe” din vest. Sînt mișcări împotriva memoriei și a culturii. Supremația barbariei interioare. Cele două teme din acest text nu sînt divergente, reprezintă doar două fronturi ale aceluiași război. Sîntem atacați pe diverse căi. Dărîmarea statuilor în America este doar un simptom. Lupta se dă, cum anticipa de mult Orwell, pe tărîmul cuvintelor. Cei care vor să folosească toate cuvintele unei limbi, și fiecare la locul său sînt deja condamnați. Pierderea libertății începe cu pierderea libertății de a folosi cuvintele. Cu pervertirea sensului lor. Firma celebră L’Oréal ar fi scos cuvintele white/ whitening (alb /a înălbi) din vocabularul reclamelor și produselor sale. Nu știu de ce, nu-mi vine deloc să rîd. Dimpotrivă!
Christian CRĂCIUN

Conducerea județeană a PSD Prahova vizitează Câmpina tot mai des

În ultimul timp, conducerea județeană a PSD își face drum la Câmpina din ce în ce mai des, nu puțini fiind cetățenii care i-au remarcat pe pesediștii locali luând la pas diferite cartiere din oraș alături de liderii județeni. O astfel de vizită a avut loc și sâmbătă, 21 iunie, ocazie pentru Bogdan Toader, președintele Consiliului Județean Prahova, de a se întâlni cu mai mulți consilieri locali social-democrați, dar și cu staff-ul de campanie al lui Nicolae Moisescu, candidatul PSD la funcția de primar al Câmpinei. Potrivit declarațiilor de presă solicitate organizației PSD Câmpina de publicația noastră, scopul vizitei lui Bogdan Toader la Câmpina a constat în „identificarea problemelor comunității câmpinene, găsirea unor soluții pentru rezolvarea acestora și analizarea proiectului politic în baza căruia PSD își propune să dezvolte și să modernizeze municipiul Câmpina în viitorul mandat“. 


„Referitor la problemele identificate în teren, putem enumera pe scurt calitatea îndoielnică a lucrărilor de modernizare de pe strada Bobâlna, Parcul Regele Mihai I unde, de asemenea, calitatea lucrărilor este îndoielnică, întârzierea lucrărilor de canalizare de pe strada Calea Doftanei, precum și multe alte străzi ce necesită lucrări urgente de reabilitare și modernizare a părții carosabile și a trotuarelor. În ceea ce privește proiectele de viitor, printre prioritățile noastre se numără modernizarea iluminatului public și a transportului în comun de călători, eficientizarea activității Spitalului Municipal Câmpina, precum și posibilitatea unui parteneriat între Primărie și Consiliul Județean pentru construirea unei săli de sport“ - se mai arată în declarația de presă. 
Solicitați să ne prezinte câteva concluzii trase în urma vizitei efectuate la Câmpina, Nicolae Moisescu și Bogdan Toader ne-au declarat în exclusivitate: „Astăzi, împreună cu dl. Bogdan Toader și cu echipa de tineri specialiști care îmi este alături, am făcut încă un pas în vederea identificării celor mai bune soluții pentru a transforma Câmpina în orașul modern pe care îl dorim“ - ne-a declarat Nicolae Moisescu.
„Împreună cu colegii mei, am luat Câmpina la pas și am descoperit un municipiu cu lipsuri multe. Am pus pe hârtie proiecte realizabile și necesare pentru modernizarea acestui oraș. Îmi doresc dezvoltarea tuturor localităților din județul Prahova și în calitate de președinte al Consiliului Județean le voi oferi tot concursul, astfel încât cel de-al doilea municipiu din județ să fie recunoscut drept unul dintre cele mai prospere din România" - a punctat Bogdan Toader.

SAȘA: RIME, SARCASME, RITMURI

Dacă nu mă înșel, în a doua zi a lunii iunie, în fiecare an (de câți? fiindcă nu i-am găsit precizat anul sosirii lui pe Pământ, afară doar de un semn al întrebării, la pagina 364 a DICȚIONARULUI PERSONALITĂȚILOR PRAHOVENE apărut la Ploiești, acum 17 ani, sub semnăturile istoricilor Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Mihai Apostol și Maria Necula), este ziua de naștere a colegului nostru de slove și de sunete, Ștefan Alexandru – Sașa, a cărui personalitate colorează viu și felurit, de peste jumătate de veac, armoniile spirituale ale Câmpinei! Dacă îi urez „La Mulți Ani în Sănătate!”, cu aproape o lună mai târziu, o fac cu venerația dintotdeauna, dar și pentru că, recent dădui de o suculentă portretizare a domniei sale, de către un redactor anonim, într-o pagină a defunctului săptămânal PARTENER. Citez din savuroasele rânduri, altminteri respectuoase și în cheia laudelor meritate de protagonist, și pentru că, în articolul cu pricina – una caldă – ,se amintește de Cafeneaua – prima după revoluție, în Câmpina, sub patronajul cotidianului OGLINDA CÂMPINEI –, fondată și condusă de mine de la 28 mai 1999 până la 28 august 2004, cu reuniuni săptămânale, vinerea și marțea, pe la Școala Generală nr. 1 „Ion Câmpineanu”, grație scriitorului Emanoil Toma, pe atunci directorul ei, în „Mihail Kogălniceanu”, la etajul pensiunii „La Doi Tei”, a domnului Mocanu, vreme îndelungată la Casa de Cultură „Geo Bogza”, sub oblăduirea risipitorului de zâmbete, domnul director Costică Radu.
Sigur că SAȘA și spiritul lui, de poet și epigramist cu vocație, motivează această scurtă evocare, probând cu elogiile aduse atunci de PARTENER, cu eleganța care, atunci când o etala, însenina cititorul:


„Din 67 a intrat în Cenaclul literar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” (sic!) și acum își citește poeziile la Cafeneaua literară „Vlad Mușatescu”. „E singurul punct important în viața culturală a orașului. Puțini se mai preocupă de acest aspect, suntem forțați să citim mai multă presă, să fim ocupați cu politica… chiar și în poezie trebuie să fii la curent cu fiorul liric actual, altfel riști să fii desuet”, sună cuvintele maestrului Sașa, în colțul de „Cultură” al paginii din „Partener”. Mai la vale, tonalitatea se schimbă, pe profilul său variat: „Sașa e și muzician (…) Cântă la tobe în formația Meteor, aproape de când a suferit din dragoste prima oară și a început să scrie. „Și muzica e poezie, tobele sunt ca rimele. Un solo de tobe poate fi o poezie extraordinară”!
Premiat cu diplome și titluri naționale, pentru cascadele de spumoase și inteligente epigrame, prezent oriunde se lansează cărți de literatură în Câmpina, la Sinaia, la Ploiești, la Moreni, cu recitaluri de catrene dedicate scriitorilor în evenimente publice, cu rondeluri de o sclipitoare plasticitate, el însuși autorul a vreo 10 cărți de poezie și de epigramă, concitadinul nostru, SAȘA, Ștefan Alexandru – Sașa s-a retras în aula amintirilor unde străbate curcubeul slovelor cu rimă, sarcasm și ritm, privindu-se cu nostalgie în diafragma tobelor devenite oglinzi…

Serghie Bucur 

Festivalul de Arte (Festival 4 Arts) 2020, Câmpina și Brebu, ediția a III-a


Cursuri de măiestrie în muzică, arte plastice, teatru și creație literară/scriere creativă

Festivalul de arte este unul dintre cele mai temerare proiecte, unicul de acest gen, care dorește să provoace o simbioză demult uitată, într-un peisaj favorabil întâlnirii artelor, sub semnul unei viziuni sincretice.
Partenerii Festivalului de arte sunt:
Consiliul Local și Primăria Municipiului Câmpina
Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” Câmpina
Societatea Filarmonică din Câmpina
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică din Câmpina
Biserica Catolică Sfântul Anton de Padova Câmpina
Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” Câmpina
Clubul Copiilor Câmpina
Școala Gimnazială „Matei Basarab” Brebu
Clubul Copiilor Sector 1 București
și firma Best Bridge Services SRL București

Pandemia a afectat profund sectoarele cultural-educative pe plan mondial și, implicit, a produs perturbări majore și în organizarea Festivalului de Arte (Festival 4 Arts), ediția a III-a. Cu toate acestea, organizatorii au răspuns solicitărilor cursanților de a organiza cursuri live și a adaptat programul astfel încât să fie conform normelor de distanțare socială și igienă impuse de starea de alertă. 
În anul 2020, Festivalul de Arte se va desfășura în 3 etape:

La SanConfind au început operațiile de chirurgie ortopedică

Intervenții chirurgicale în condiții optime

Așa cum conducerea spitalului anunțase încă de la începutul acestei luni, la Centrul Medical SanConfind au început să se realizeze intervenții chirurgicale ortopedice. Operațiile decurg în cele mai bune condiții nu doar pentru că Ortopedia SanConfind este coordonată de medicul ”belgian” Viorel Albu (un profesionist desăvârșit care a lucrat mulți ani în spitale din Belgia, înainte de a veni la SanConfind), ci și datorită faptului că toate intervențiile beneficiază de cele mai bune și mai sigure condiții în modernul și ultraperformantul bloc operator din dotare. De altminteri, toate serviciile medicale SanConfind sunt oferite pacienților în condiții de maximă siguranță.


Un nou contract cu CJAS, privind spitalizarea de zi

Pacienții care solicită intervenții chirurgicale ortopedice la cel mai mare spital privat prahovean beneficiază, din plin, de avantajele noului contract încheiat cu CJAS (Casa Județeană de Asigurări de Sănătate). ”Recent, am încheiat un contract cu CJAS privind operații ortopedice în regim de spitalizare de zi. Aceasta înseamnă că anumite operații sun decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Vom începe, în viitorul apropiat, intervenții chirurgicale cu spitalizare continuă. În acest ultim caz, sperăm ca, nu peste mult timp, să obținem decontarea aproape totală a operațiilor de către Casă. Deocamdată, în regim de spitalizare de zi, vom realiza operații mai simple, pentru care pacientul vine dimineața, la ora 8.00, și se poate întoarce acasă seara, la ora 20.00. Am avut deja, în urgență, o operație complicată, întrucât a fost vorba despre o fractură-luxație la umăr veche de șase săptămâni. Faptul că atât de mult timp nu s-a intervenit pentru reducerea luxației a complicat mult lucrurile. În final, operația a ieșit bine, a rezolvat bine problema, dar va urma o recuperare lungă a pacientului, cauzată tocmai de această întârziere în reducerea luxației. Eu sunt mulțumit de felul în care a decurs operația, dar pacientul va avea foarte mult de recuperat în viitor. După ce se va consolida calusul în zona în care s-a intervenit, la șase săptămâni după operație, pacientul va începe o recuperare la Baza de Recuperare Medicală SanConfind, unde va avea toate condițiile pentru a se recupera cât mai repede”, ne-a declarat medicul specialist Viorel Albu. 
(PUBLICITATE)