14 iulie 2020

637 noi cazuri de infectare cu COVID-19 dintre care 32 în Prahova

Potrivit informării Grupului de Comunicare Strategică, până astăzi, 14 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 33.585 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 23.798 au fost externate, dintre care 21.803 de pacienți vindecați și 1.995 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Totodată, până în prezent, 658 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere.


Până astăzi, 1.931 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 30 decese (13 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Covasna, Dâmbovița, Galați, Ialomița, Maramureș, București, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș și Vâlcea.
Dintre acestea, 1 deces a fost întregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 5 decese la persoane de peste 80 de ani.Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 637 noi cazuri de îmbolnăvire. 
În județul Prahova, în ultimele 24 de ore, au fost depistate 32 noi cazuri de infectări cu COVID-19.

Băile Telega, între tradiție, glorie și… neputință (I)

Băile Telega au pus România pe hartă înaintea multor țări europene, fiind renumite pentru salinitatea mare a apelor. Dar iată cum o tradiție veche de mai bine de 150 de ani s-a dus, pur și simplu, pe apa sâmbetei.


Un prospect al Băilor Telega din 1913 descrie cu lux de amănunte beneficiile acestor minunate ape termale sărate. Comuna Telega este  descrisă ca având o „climă dulce și răcoroasă“, fiind numită drept una dintre „cele mai de seamă stațiuni climaterice și balneare din țară“.
Dar cum au apărut Băile Telega? Conform prospectului mai sus amintit, în urmă cu mai bine de 150 de ani salinele ce erau în exploatare au fost inundate de apă, astfel încât găurile de unde se scotea sare au devenit lacuri - 7 la număr. Acestea aveau o adâncime ce varia între 50 și 200 m, cu o suprafață cuprinsă între 200 și 3000 mp, conform datelor publicate în același prospect.


Primele informații despre apele minerale de la Telega apar în scrierile călătorilor străini care vorbesc despre bazinul de apă sărat -Vaillant a scris că la Telega sunt ape salino-sulfuoase și că existau numeroase izvoare de apă sărată care strângeau în băltoci. De altfel, a devenit o tradiție a telegenilor ultimului secol ca să-și pună murăturile cu apă din izvoare sărate. Ultima ocnă abandonată la Telegaa fost în 1872.
Din cele 7 lacuri, două au fost exploatate ca băi de către comună, până în 1906 când au fost concesionate pentru 29 de ani unor întreprinzători privați. Aceștia au mai amenajat încă un lac, ajungându-se la trei băi, iar în 1913 au publicat acel prospect pentru a le face reclamă. De menționat că în lucrarea Hidrobiologia (t. 10, p. 243-256, București, 1969) sunt prezentate lacurile de la Slănic Prahova și Telega, iar la Telega nu mai apăreau decât 5 lacuri: Baia Centrală (45 m adâncime), Lacul Palada (36 m), Lacul Stavrică (107,5 m), Lacul Dulce (21 m) și Lacul Mocanu (14 m).


Cele mai bune ape sărate din Europa

Prospectul conține date importante despre calitatea apelor de la Telega: „Natura apelor, atât ca temperatură, cât și ca conținut de materii, variază de la lac la lac.
Astfel, sunt lacuri care au o temperatură de 24 de grade, pe când la altele se ridică la peste 42 grade, iar în ceea ce privește compoziția, aceste ape, între cele cunoscute până astăzi, sunt cele mai bogate în materii utile.
Unele conțin până la 350 grame clorură de sodiu (sare) la un litru de apă, pe când altele, deși mai sărace în sare, sunt însă foarte bogate în iod, sulf, bromuri, etc.
Gazeta Medicala No. 10 din 15 Mai 1912 vorbind despre băi și începând cu Apele Sărate cari sunt cele mai utile, spune: în apele sărate, agentul  terapeutic predominant este clorura de sodiu.“
Prospectul enumeră ape sărate renumite în Europa precum Ischl (235 g), Reichenhal (220 g), Nauhaim (20-30), dar niciuna nu întrece Telega-Doftana (313 g).
„Din această comparație făcută în mod desinteresant de o serioasă gazetă medical, reese destul de clar că apele de la Telega sunt cele mai tari din Europa și prin urmare cele mai bune“, concluzionează autorii prospectului.


Primele amenajări de acum peste 100 de ani

Se mai spune în acest document istoric despre vindecarea și alinarea pe care o găseau mii de suferinzi aici, la Băile Telega. Cei care le-au concesionat în 1906 declară în prospect că au făcut „instalațiuni moderne“ și că se angajează ca în fiecare an să aducă noi îmbunătățiri. Ei au amenajat trei lacuri și au pus la dispoziția doritorilor două tipuri de băi: calde sau reci.
Despre primul lac, cunoscut în prezent ca Lacul Luca (Baia Centrală sau Baia de Jos, cum îl mai numesc telegenii), aceștia spun că are o cantitate de 35% sare, foarte mare, în compoziție găsindu-se și diferite bromuri, iod și sulf. „Deși lacul este adânc de peste 150 m, totuși apa prin densitatea ei ține omul la suprafață fără a face vreo mișcare“, se mai scrie în prospect, deși cercetările ulterioare arată că acesta avea, de fapt, o adâncime de 45 m.


De asemenea, existau 48 de cabine, orînduite pentru dame și bărbați, pe categorii de prețuri: clasa I și clasa a II-a, iar copiii aveau la dispoziție două bazinuri cu o adâncime de 0,6 m.
O baie cu cearșaf costa 60 de bani la clasa I și 40 de bani la clasa a II-a. Dacă nu voiai cearșaf plăteai doar 30 de bani, iar un abonament de 10 băi începea de la 2,75 lei. Copiii plăteau jumătate din preț, iar bărbații mai dădeau 10 bani dacă voiau pantaloni sau cămașă.
Despre al doilea lac, ce pare a fi lacul Stavrică după adâncime și salinitate, autorii prospectului spun că avea mai puțină sare, dar era bogat în iod și sulf. „Apa din acest lac e mai puțin densă și omul trebue să știe puțin a înota. E adânc de 150 m, având o suprafață de 3.000 mp. Aici sunt pentru dezbrăcat 5 cabine pentru bărbați și 5 la dame. La acest lac se servește ca o alifie nomol fin foarte bogat în iod. O baie în lacul al II-lea costă 30 de bani, fără nici un supliment de plată pentru nomol, cu singura deosebire că acei ce se servesc de el, sunt obligați a da persoanei ce a servit un bacșiș de cel puțin 10 bani. Pentru cearșaf se plătește 10 bani în plus“.
Cel de-al treilea lac (Lacul Palada, Baia de Sus cum mai este cunoscut sau Complex Șoimul de astăzi) este unul termal, cu o temperatură de peste 40 de grade. „Nu exagerăm dacă afirmăm că nu mai există în lume un alt lac termal, care să țină omul la suprafață prin densitatea apei lui. Puținii ce până acum au reușit a face bae în acest lac, au plecat pe deplin vindecați de boalele ce sufereau. Prețul unei băi este de 60 bani inclusiv cearșaful “.


Stațiunea balneară de top

La începutul anilor 1900, Telega, un sat cu „priveliște încântătoare“, avea iluminat electric, alimentare cu apă și serviciul de stropire a străzilor pentru a nu se prăfui vizitatorii.

Sezonul băilor se deschidea la 26 mai și dura până la 1 septembrie, iar programul începea de la 5 dimineața până seara târziu. Vizitatorii veneau cu trenul sau cu trăsura. Din 1909 CFR a început să vândă bilete de băi cu preț redus pentru stația Doftana, iar de acolo turiștii aveau la dispoziție trăsuri și omnibuse ce făceau curse regulate. Tot aici aveau la dispoziție telegraf și telefon. De asemenea, „satul Telega este unul dintre cele mai mari din țară, având peste 7000 de locuitori. Ei sunt foarte bogați, fiind zilnic ocupați la Buștenari și alte localități petrolifere din împrejurimi, astfel că au cu toții locuințe bune și destul de confortabile, pe care vara, în timpul sezonului de băi, le pun la dispoziția vizitatorilor. Și anul acesta s’au construit multe locuințe noi“. Administrația băilor oferea gratuit informații cu privire la casele ce se puteau închiria. De asemenea, există mai multe restaurante, inclusiv unul al băilor (cu bucătărie românească, germană, franceză și orientală). Telega mai avea 5 brutării, măcelării, o piață specială și o berărie. Pentru a asigura distracția turiștilor, era adusă o "famfară" din București și se dădeau serate, baluri, reprezentații teatrale, inclusiv se rulau filme.


Băile calde de la Telega, mereu la mare căutare, au funcționat din 1913 și până în anii ’90 când au fost abandonate.
„Băile calde se fac în 10 confortabile cabine de zid și beton armat pentru cl. I și 10 cabine din altă construcție separată pentru cl II. Fiecare cabină conține un bazin pentru bae, o canapea pentru dezbrăcat și toate cele necesare. Temperatura apei în bazin se potrivește după dorință, apa fiind adusă până aci prin țevi separate, atât cea rece, cât și cea caldă.
Încălzirea apei se face într’un rezervor prin mijlocirea aburului, cu ajutorul unei locomobile, astfel că apa rămâne naturală așa cum se pompează din lac. Ea se pompează numai din primul lac, care e cel mai bogat în sare, iod și pucioasă. La acest băi se poate servi nomol din al doilea lac“, se mai explică în prospect.

Băile Minerale Telega (1937)
Băile Telega aveau medici consultanți, precum renumitul dr. Julius Friedmann din Câmpina și dr. Ion Zahiu, medicul plășei Prahova, cu domiciliu în Poiana. De asemenea, exista și o farmacie așa că „d-nii vizitatori nu vor avea să sufere nici din acest punct de vedere“.
Bineînțeles, se vorbește despre rezultatele băilor, care vindecă, „în mod sigur: reumatismele de tot felul, guta, artrita, neurastenia, anemia, slăbiciunile de orice natură, rachitismul, boalele de femei, urmările sifilitice, scrofulele, etc. Aici și-au găsit alinarea suferințelor și vindecarea sigură numai după câteva băi.(…) Ca dovadă că reputațiunea stațiunei balneară Telega crește văzând cu ochii putem aduce și faptul că Primăria Capitalei București trimite aci în fiecare an cea mai mare colonie școlară“. Se vorbește apoi despre faptul că acești copii au crescut în greutate și că au avut trei rânduri de coloniști, „ceia-ce nu se vede la altă stațiune balneară din țară“.
Colonia școlară a fost vizitată inclusiv de regele Carol I, care venea deseori la Telega vara.
În anii 1935-1937, Băile Telega au trecut, din nou, în administrarea statului. Pe vremea primarului Ioniță Mărăcine s-au construit alte clădiri care au fost funcționale inclusiv în perioada comunistă.


Perioada comunistă, epoca băieșițelor și a sucurilor Pepsi la cearșaf

Băile Telega nu și-au pierdut din strălucire nici în perioada comunistă, când au fost administrate, din nou, de stat, pe vremea când primar era Constantin Foidaș.
Existau, în continuare, băile calde, atât de dorite de turiști. Vizitatorii primeau cearșaf și prosoape, iar temperatura apei era reglată de către niște băieșițe - femei care se ocupau de vizitatori.
Un bufet cu suc Pepsi și bere Azuga era mereu plin cu băuturi reci, ceva mai rar întâlnit în acea perioadă, însă beneficia de o aprovizionare aparte. Șefa băilor era doamna Nina Foidaș, rudă apropiată a primarului, iar aceasta le permitea localnicilor să cumpere de aici băuturi.
Și pentru ca turiștii să fie mulțumiți și să savureze o băutură rece, un căruțaș venea cu gheață la băi, de la o ghețărie din Telega. Așadar serviciile din perioada comunistă nu erau deloc austere.
De asemenea, în anii ’70 când băile se bucurau de un succes foarte mare, se organizau curse speciale de autobuz de la Câmpina la Telega, dimineața și seara când era foarte aglomerat.
Personalul era numeros, cel puțin 15 angajați, și s-au păstrat inclusiv consultațiile oferite de medici. Succesul băilor este dat de mărimea veniturilor lunare  care, după ce erau acoperite cheltuielile, erau cât o Dacie la vremea respectivă, adică aproximativ 75.000 de lei. „Băile Telega aduceau bani frumoși pentru comună“, spune Gheorghe Bîlgă, profesor de istorie la Colegiul Spiru Haret Ploiești, telegean get-beget. Acesta are casa părintească chiar vizavi. „Toată copilăria mea e legată de băi. Ziua eram în apă, iar seara toți copiii ne jucam pe terenul din față. Tot universul nostru era acolo“, mai spune el. Dacă pentru străini Telega reprezenta o stațiune balneară de top, pentru telegeni băile erau mai mult decât atât. „Pentru copiii din Telega băile au fost salvarea noastră. Când scăpam de treburile de acasă ne duceam la băi. Cel mai trist eram când mă lua tata la treabă și se auzea vuietul băilor, pline de lume care se distra“, își amintește Bîlgă.
Deși prețurile erau accesibile, copiii locului nu plăteau intrarea. Veneau direct în costum de baie și se strecurau printre turiști.
Atmosfera de la Telega era cu totul alta, aici venind deseori mari actori și personalități. Străzile erau pline de mașini parcate și de oameni cu dare de mână. „S-au turnat multe filme aici, inclusiv Mastodontul cu Toma Caragiu. Trăsurile care erau folosite la filmări erau lăsate în parcare, iar noi, copiii, ne jucam seara cu ele“, mai povestește Bîlgă.
Lui, dar și multor altor telegeni, băile le-au marcat copilăria. Iar acum, la vederea locului care a ajuns în paragină, cu toții devenim puțin nostalgici. „În 30 de ani administrația Telega s-a dovedit a fi incompetentă, și aici vorbim despre toți primarii care au fost“, spune Bîlgă scurt pe doi.
Vă învităm să citiți, în ediția viitoare, un material amplu în care analizăm situația Băilor Telega după anii 1990 și de ce au ajuns ele în prezent în ruină.
(R.A.I.)

Editorial. CINISME


Vă invit să aruncați o privire peste articolul meu de săptămîna trecută. Despre cei care spun „eu cred că...”. Și să analizăm apoi o declarație din 8 iulie a d-lui Vosganian, unul dintre puținii noștri parlamentari cu școală serioasă. Reproduc doar introducerile în frază, atenție la sublinieri. „În primul rând, cred că ar trebui, totuși, epidemiologii să ne explice ce se întâmplă”. Păi epidemiologii, de la noi și de peste tot, ne-au spus exact ceea ce se întîmplă. Și ne-au spus că măștile și distanța publică sînt modalități eficiente de prevenire a escaladării epidemiei. „Mie mi se pare că e o soluție confortabilă să dai vina pe români”. „Eu cred că românii au fost destul de disciplinați în starea de urgență și-n starea de alertă”. „Dar eu nu cred că românii”. „Nu cred că plajele românești...”. „Mie mi se pare că e o soluție confortabilă”. „Eu cred că românii au fost destul de disciplinați”. „Și nu știu să existe vreun parlamentar care să îndemne la încălcarea legii” (aici e de observat că activitatea parlamentului și a parlamentarilor, seară de seară, pe diverse canale tv., tocmai la asta îndeamnă, de la scandalagiii din șaormerie la amînarea votării legii carantinării. Cînd cu trecerea de la starea de urgență la cea de alertă, guvernul s-a bîlbîit cîteva zile cu legislația, acuzat pe bună dreptate că asta duce la creșterea îmbolnăvirilor. Acum parlamentul, împreună cu tentaculele sale, Avocatul Poporului sau CCR, amînă cît pot legea, timp în care sute de oameni bolnavi părăsesc spitalele, devenind focare). „Cred că focarele din spitale și din căminele de bătrâni nu au fost corect stăpânite”. „Eu îmi păstrez speranța au fost ultimele zvâcniri ale ghiaurului”. Prea mult EU pentru doar cîteva declarații. Complet irelevant în context, tema nu-l îngăduie, oricît ar părea de ciudat, părerile d-lui Vosganian sînt complet lipsite de orice putere de convingere pe această temă. Îl ascult pe Rafila, nu pe el. Aici nu sîntem în roman sau poezie, nici măcar în economie, unde dl. Vosganian are experiență. Aici eu este perfect neimportant, chiar dăunător, trebuie lăsați să vorbească exclusiv specialiștii.
Infinit mai rațională este declarația sociologului Sebastian Lăzăroiu: „Ce mă sperie pe mine cel mai mult la acest virus și ar trebui să îi sperie pe toți este că nu știm nimic despre el.  E un virus despre care în realitate nu știm nimic, nu numai noi, nici oamenii de știință nu știu, sau știu foarte puțin. Am văzut atâtea articole științifice contradictorii, se contrazic unul pe altul. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la început spunea nu purtați măști, că măștile fac mai mult rău, pe urmă - purtați măștile. Știm extrem de puține lucruri despre acest virus, iar asta cred că îl face periculos”. Tocmai acest nou, necunoscut, trebuie să ne facă extrem de prudenți în comportament și de atenți la ceea ce, totuși, cît de puțin, se cunoaște realmente, științific. Și nu lozinci de tipul „virusul s-a vlăguit” sau „au fost ultimele zvîcniri ale ghiaurului”.


De aceea eu unul resping din start orice discurs de tipul „eu cred că”. Deosebirea între cele două discursuri prezentate aici este faptul că primul este deformat de politic, în sensul cel mai rău al termenului. Să o spunem direct: PSD-ul și aliații săi de inefabilă reprezentativitate electorală au tot interesul electoral ca lucrurile să meargă din ce în ce mai prost în România. Să fie cît mai mulți morți, cît mai acută criza economică, prăbușirea economică tot mai accentuată. Sună cinic? Din păcate, este realitatea gîndirii acestui partid nociv pentru țară de 30 de ani. Împrejurările fac să poată acum da frîu liber cinismului, cu mari șanse de cîștig electoral. Am propriul meu „institut de sondaje”, cunoștințe prizoniere a 2-3 posturi tv., fără niciun acces la alte surse de informare. Aflu astfel de la ei că guvernul va carantina obligatoriu pe toată lumea, că a furat banii de pensii, că se vor confisca averile celor carantinați, că se minte în legătură cu numărul de cazuri, exagerîndu-se, că guvernul distruge economia ca să țină obligatoriu oamenii în izolare etc. Nu are importanță că toate astea se bat cap în cap, importantă este injecția cu otravă, incredibil de eficientă la „nivelul de bază” al societății.
Editorial. Christian Crăciun. 
Alegerile scuză mijloacele, fie ele cît de abjecte. PNL-ul, un partid care nu apucă să guverneze, a ratat, din motive obiective și subiective, mai toate țintele electorale. Dacă am fi avut alegeri anticipate și alegeri locale în două tururi, cu alți ochi am fi putut privi spre viitor. Așa, ne conduc în continuare Dragnea din pușcărie, Viorica din izolare, Tăriceanu din ignoranța sa fudulă, Ponta din continua sa gargară inconsistentă și la fel de arogantă ca a tutorelui, Tudorel Toader, Nicolicea, Șerban Nicolae, Codrin Ștefănescu, Rădulescu Mitralieră ejusdem farinae. Cinicii! Cei pentru care prăbușirea țării ar fi o victorie supremă, cum a fost în anii 90, cînd distrugînd-o și-au făcut averi pe zece generații. Epidemia este un dezastru pentru țară. Dar nu numai medical, ci și prin manipularea ei politică... pe termen lung aceasta poate face mult mai mult rău.  Politizarea bolii (vezi mitingul aberant de duminică), cel mai mare pericol survenit din iresponsabilitatea noastră nativă!
Christian CRĂCIUN

SanConfind are un medic primar specializat în Pediatria ORL

La Centrul Medical SanConfind, problemele de sănătate ale copiilor cu afecțiuni ORL își vor găsi mai repede rezolvarea, acest lucru fiind deja posibil odată cu includerea în echipa medicală a spitalului din Poiana Câmpina a unui medic ORL specializat în îngrijirea celor mici. Este vorba despre medicul primar Vlad Postelnicu, care deține titlul de doctor în științe medicale și vine de la București, unde lucrează în cadrul unei clinici private de renume. Medicul la care ne referim tratează cu bune rezultate și adulții, dar numeroasele consultații acordate, de-a lungul activitații sale, copiilor (pediatria ORL este domeniu pentru care se simte atras tot mai mult), i-ar putea conferi cu temei supranumele de ”ORL-istul copiilor”. Otorinolaringologia (prescurtat, ORL), este specialitatea medicală care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor urechii, nasului, gâtului, ale căilor respiratorii superioare și sinusurilor. În România, otorinolaringologia a început sa se contureze ca specialitate după anul 1880, desprinzându-se din medicina internă si chirurgia generală - cele doua specialități medicale fundamentale la vremea respectivă. Așa au început să apară medicii ORL și în sistemul sanitar românesc al epocii. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, bolile nasului, gâtului și urechilor au fost tratate fie de către interniști, fie de către chirurgi. Odată cu descoperirea unor noi metode de examinare, după cea de a doua jumătate a secolului XIX, otorinolaringologia (ORL) a fost recunoscuta ca specialitate medicală distinctă, mai întâi în țările dezvoltate din Occident, iar mai apoi, și în restul lumii. Cel mai proaspăt membru al echipei medicale SanConfind ne-a declarat că are ”pacienți de la cel mai mic copil până la cel mai în vârstă adult, însă copiii m-au atras dintotdeauna, iar acest lucru cred că se datorează mamei mele, care este tot medic pediatru și care mi-a inoculat, încă de pe băncile facultății, dragostea pentru copii și pentru îngrijirea lor.” 


Domnul doctor Vlad Postelnicu este medic primar ORL din anul 2014, la câțiva ani după dobândirea doctoratului în științe medicale. A absolvit  Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”din București, promoția 2003. Noul medic ORL de la SanConfind are multiple competențe profesionale (în chirurgie endoscopică ORL, laser, audiologie), fiind afiliat mai multor asociații și organizații medicale internaționale din domeniul său de activitate: Interamerican Association of Pediatric Otorhinolaryngology (IAPO), European Rhinologic Society (ERS), International Society of Audiology (ISA), Societatea Română de ORL Pediatrie, Societatea Română de Pediatrie (SRPED), Romanian Rhinologic Society (SRR). De asemenea, a scris numeroase studii și lucrări în reviste de specialitate, fiind coautor la multe alte manuale și tratate din domeniul ORL.  Din activitatea sa științifică nu putem omite participarea activă, cu peste 60 de lucrări importante, la congrese naționale și internaționale de ORL, Pediatrie și specialități medicale înrudite. Programări pentru consultații la dl. doctor Vlad Postelnicu se pot face la numărul de telefon 0244.990.
(PUBLICITATE)