21 iulie 2020

Un angajat al Primăriei Câmpina a fost confirmat cu COVID-19

COMUNICAT DE PRESĂ
Vă aducem la cunoștință că un angajat al Primăriei Municipiului Câmpina a fost identificat în cursul zilei de luni, 20 iulie 2020, ca fiind pozitiv la Covid-19 în urma testării voluntare efectuată în vederea planificării concediului de odihnă în afara țării.


Acesta este asimptomatic și se află începând de luni, în izolare la domiciliu.
Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova efectuează o anchetă epidemiologică în acest caz, iar angajații Primăriei Câmpina colaborează pe deplin cu aceștia, contacții direcți ai infectatului, angajați de asemenea ai primăriei rămânând în izolare la domiciliu.
În clădirile ce aparțin Primăriei Câmpina a fost efectuată dezinfecția necesară și sunt urmate în continuare rezultatele testelor ce vor fi făcute de către contacții direcți, respectiv instrucțiunile primite de la Direcția de Sănătate Publică Prahova.
Pe această cale, facem din nou un apel către cetățeni, pe care îi rugăm să fie în continuare precauți, să dea dovadă de responsabilitate, să poarte masca, în mod corect, în toate spațiile închise, să evite pe cât posibil locurile aglomerate și să respecte cu maximă atenție regulile de igienă. Dacă vor ține cont de toate aceste reguli simple și le vor trata cu maximă seriozitate, implicare și respect pentru comunitate, vor proteja sănătatea dumnealor, a familiilor dumnealor, dar și a prietenilor sau a colegilor.
Recomandăm ca informarea să se facă doar din surse oficiale și să se apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Documentele oficiale emise la nivel national în contextual 
pandemiei de COVID-19 pot fi consultate pe portalul stirioficiale.ro și pe www.cnscbt.ro

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CÂMPINA 

Soarta Băilor Telega, în mâinile concesionarilor de-a lungul vremurilor (II)

20 iulie 2020. Telega are parte de o zi însorită, iar pe o astfel de vreme, în plin sezon, Baia Centrală ar fi fost plină ochi de turiști. Din păcate, pe plaja în ruine se bucură de soare doar doi câini vagabonzi. Totul în jur este dărâmat. Nici vorbă de scăldat în lacul sărat, atât de lăudat pentru beneficiile pe care le are asupra sănătății.

20 iulie 2020. Ce a mai rămas din Băile Minerale Telega.
Lacurile din comună, inițial 7 la număr, după cum apare în scrierile ce datează de la începutul anilor 1900, s-au format acum mai bine de 150 de ani când fostele ocne de sare au fost inundate. Într-un prospect publicat în perioada interbelică se spune că în 1937 la Băile Telega se exploatau patru lacuri sărate, iar în prezent avem unul singur amenajat, care este funcțional - Lacul Palada, actualmente complex Șoimul. În 2003, acesta, ce a mai rămas din el după ce a fost acoperit de pământ, a fost concesionat firmei T. A. R. A. -Com SRL, administrată de Mariana Stoica, pentru o perioadă de 49 de ani. În urma unei lucrări de excavare, lacul a fost readus la viață, dar nu mai are proprietățile de acum zeci de ani, când era păstrat contactul cu fosta ocnă. 
Sezonul estival 2020 a fost deschis mai târziu, pe 27 iunie, din cauza pandemiei, totuși Mariana Stoica, administrator, ne-a declarat că a păstrat tarifele de intrare de anul trecut: 5 lei pentru copii și 25 de lei pentru adulți. „Lumea este încă reticentă, mai ales vârstnicii, cei care veneau de obicei. Avem destul de puțini vizitatori, dar le luăm temperatura la intrare, avem substanțe dezinfectante și respectăm măsurile de distanțare socială“, ne-a explicat ea. 

În mâinile concesionarilor

De-a lungul celor peste 100 de ani de existență, Băile Telega au trecut prin mâinile mai multor concesionari, primul înregistrat fiind în 1907, un anume Manole Luca, orginar din Buștenari. Dar de atunci și până în prezent, în acest șir al oamenilor care au fost stăpânii lacului sărat, ultima care se înscrie este Cacarumbas Virginica, doamna Gina, cum mai este cunoscută. În 2001 a închiriat pentru doi ani Baia Centrală (Lacul Luca), iar în 2003 a semnat un contract de concesiune pe o perioadă de 49 de ani. I s-a stabilit atunci o redevență de 400 de lei pe an, taxa mică plătită primăriei fiind justificată prin faptul că firma era obligată, prin caietul de sarcini, să facă investiții de cel puțin 2 miliarde de lei în băi calde, construcția unui hotel, amenajarea parcărilor şi buna funcţionare a întregului complex. Însă în 15 ani totul a fost pus pe butuci. Doamna Cacarumbas susține că a investit până în 2015 mai bine de 56 de miliarde, pierzându-și apartamentele de la București și averea personală, dar realitatea este una crudă. „Dacă vă duceți să vedeți ruina, nu mai vorbiți de investiții, vorbiți de dezastru. O să vă gândiți: Oare aici s-a investit sau s-a plecat cu sacii cu bani?“, spune acum primarul Ilie Gheorghe.
Dar haideți să săpăm mai adânc să aflăm cum au ajuns Băile Telega în paragină și cum soarta lor a fost hotărâtă de stăpânii care au avut-o, vremelnic, în administrare.

Cine a administrat Băile Telega în peste 100 de ani?

1907 - PRIVAT: prima concesiune despre care știm, atribuită lui Manole Luca, orginar din Buștenari. Băile se făceau în mod primitiv în barăci de scânduri, dar conform unui prospect din 1913, în această perioadă au fost construite primele amenajări moderne.
1933 - PRIMĂRIE: primăria comunei dă în judecată concesionarul și după trei luni câștigă administarea băilor. 
Așadar, nu este prima dată când un concesionar al Băilor Telega nu-și îndeplinește, până la capăt, obligațiile de amenajare și investiții pe care și le-a asumat la încheierea contractului.
Considerate de către primarul Ioniță Mărăcine un isvor de venituri pentru comună, băile, la preluarea mandatului său în anul 1933, erau exploatate „în profit personal de niște concesionari străini“, scrie Ilie Cristian într-o carte dedicată băilor, „Telega - Băi de Sănătate“. Atunci, după 26 de ani concesiune, deși mai erau trei ani de contract, primarul Ioniță Mărăcine „a deschis acțiune juridică împotriva concesionarilor, acuzându-i de nerespectarea prevederilor contractuale. După o luptă de 3 luni, primarul a reușit să anuleze contractul, obținând chiar și o despăgubire de 30.000 de lei“, mai scrie Ilie Cristian.
1937 - anii 1948 PRIMĂRIE-PRIVAT: Primarul acelor vremuri, Ioniță Mărăcine, pune bazele Societății Băile Minerale Telega, o societate în nume colectiv pentru exploatarea celor patru lacuri sărate creată printr-o asociere cu mai mulți telegeni.
Anii ’48-’70 IGO: Nu am găsit date exacte, dar în această perioadă Băile Telega au fost administrate de fostul IGO Câmpina.

Băile Telega în anii 80. Foto: Facebook/ TurismAltadata. 
1969 -1994:PRIMĂRIE: primăria Telega ia din nou în administrare Băile Telega.
1994 - 1996: PRIVAT Nicolae Palada (firma PPT)
Nicolae Palada, cumnatul primarului din acea vreme, Constantin Stoican, a cumpărat locul pe care se află lacul Butoiu și a nivelat solul cu buldozerele. El avea afaceri în domeniul construcțiilor civile și toată lumea vorbește suspicios despre îmbogățirea sa bruscă. Pe prima pagina a unui ziar local, Palada era acuzat că a ascuns deșeuri radioactive pe fundul lacului și că apoi a încercat să le acopere cu pământ.
1996-1999: PRIVAT Constantin Zidaru
Echipe de specialiști de la Ministerul Mediului au venit în control la Telega pentru a cerceta zvonurile potrivit cărora în zona Lacului Stavrică sunt containere cu deșeuri toxice, scrie Ziarul Ziua în ediția din 3 august 1999. După primele măsurători, experții nu au constatat radioactivitate în zonă, dar nici nu s-a infirmat ipoteza că ar fi totuși deșeuri toxice pe fundul lacului, mai scriu jurnaliștii de la Ziua.
„În 1988 (sic!, probabil 1998), lacul s-a înfiltrat în pârâul Sărata Telega, prin niște galerii subterane. Când Palada s-a apucat de lucru a văzut că nu mai poate stabiliza pământul care o lua la vale și s-a apucat să foreze și să decoperteze dealul pentru a îmbrăca blocul de sare în smoală“, a declarat atunci primarul Constantin Stoican pentru ziarul Ziua.
1999-2001: PRIVAT Voiculeț Constantin
2001-2018: PRIVAT Cacarumbas Virginica (firma Oaky Service). Pe parcurs au intervenit și alți asociați, după ce firma a intrat în insolvență, iar ANAF-ul și executorul judiciar i-a scos la licitație cabanele de lemn din interior și hotelul aflat în construcție.

Vara anului 2005. Foto: Facebook/BaileMineraleTelega
2008 - apa din lac a scăzut în urma unei alunecări de teren și au fost necesare investiții pentru amenajarea lacului. Pentru a face față cheltuielilor, doamna Cacarumbas s-a asociat cu o persoană despre care a spus mai târziu că a vrut doar să ruineze băile.
„Din 2008, de când sunt eu primar, nu am semnat nicio autorizație de funcționare. Băile au funcționat ilegal“, spune scurt pe doi Gheorghe Ilie, primarul comunei Telega.

Foto: Facebook/BaileMineraleTelega
2014 - societatea OAKY a acumulat datorii și ANAF a scos la licitație cabanele din lemn pe care le-a cumpărat Asociația Hexi Medical Farma.

2014. Foto: Facebook/BaileMineraleTelega
2017 - firma Oaky a intrat în insolvență și apoi în faliment.
Primăria Telega a primit în vara anului 2017 o notificare semnată de un lichidator judiciar în care administraţia locală este avertizată că Oaky SRL se află în procedura falimentului şi că este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi comerciale. Totodată, primăria a fost înștiințată că s-a reziliat de drept contractul de concesiune încheiat între SC Oaky şi Consiliul Local al Comunei Telega, începând cu 16 Iulie 2016.
Cu toate acestea, în sezonul estival 2017, cu o voce răgușită, doamna Gina îi poftește pe vizitatori la Băile Telega, într-un clip video postat de Facebook prin care anunță vizitatorii că oferă servicii de masaj, kinetoterapie și hidrogimnastică. De asemenea, sunt postate pe rețeaua de socializare mai multe mesaje sub titlul „Salvați Băile Telega“.
„Greșeala numărul 1 care s-a făcut la Băile Telega după anii ’90 a fost că nimeni nu s-a îngrijiit de scurgerea din lac. Era o țeavă prin care supraplinul lacului ajungea în pârâul Telega, iar apa trebuia menținută la un anumit nivel. Dar când apa a ajuns la plajă a dizolvat sarea și s-au format o crevase. Băile Telega au înregistrat un boom cu venituri foarte bune, doamna Cacarumbas povestea că nu făcea față clienților. Dar alunecările de teren, cheltuielile suplimentare cu oferirea de servicii de masaj, hidroterapie, asocierea cu o persoană de la București au depășit-o. De multe ori încerca să acopere găurile din buget prin evaziune fiscală“, ne-a declarat Gheorghe Bîlgă.
„În fiecare an firma concesionară avea restanță la apă. Până în 2013 apa a fost trecută la primărie și nu-i dădeam drumul la apă până nu plătea restanțele“, adaugă și primarul, completând astfel tabloul situației și cum erau gestionate Băile Telega în acea perioadă.
2018- prezent: PRIMĂRIE Primăria Telega a obținut administrarea Băii Centrale printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă, dar acum se judecă cu Asociația Hexi Medical Farma, cea care a cumpărat la licitație bunurile ce aparțineau societății falimentare Oaky Service.
Așadar contractul de concesiune era reziliat încă din 2016, dar băile au funcționat și următoarele sezoane - ilegal, fără aviz de funcționare. Inspectorii OPC au venit în control în 2018 și au închis băile, dar doamna Gina le-a deschis motivând că nu poate refuza abonații.
„Din discuțiile avute cu doamna Cacarumbas ea a spus că nu pleacă de acolo decât moartă și în această situație noi am deschis o acțiune de reziliere a contractului de concesiune în baza hotărârilor judecătorești anterioare“, ne-a spus primarul comunei.
În 2019 primăria a împrejmuit locul cu o plasă de protecție și a demolat două cabane din lemn, cu acordul scris al președintelui Asociației Hexi Medical Farma. „Când am început să demolăm ea a sunat la 112 și a venit poliția, a venit toată lumea, dar am avut acordul scris al lui Panaitescu“, explică primarul.


„În fiecare an tot ce construiam vara se surpa iarna. De fiecare dată când plouă sau ninge, terenul se surpă și devine alunecos. De aceea studiile geotehnice au recomandat ca în jurul lacului să se construiască podețe de lemn. Apa din lacul sărat are o temperatură de 30 de grade,“ scrie fata doamnei Gina, ultima concesionară a Băilor Telega, pe un prospect postat pe pagina de Facebook - Băile Minerale Telega, pe 28 iunie 2019.


Oare Băile Telega vor renaște din propria cenușă?

Priveliștea de pe Dealul Butoi te îngrozește. Paragina în care se află acum Băile Telega ne întristează pe toți. „Fiecare dintre concesionarii care au fost după ’90 încoace au făcut totul după ureche, iar administrarea doamnei Cararumbas a fost foarte proastă. Tot ceea ce s-a făcut a fost cu proiectare pe genuchi, fără studii geo, fără studii de specialitate. Ea a mers înainte fără să consulte specialiști. O exploatare haiducească“, spune pe scurt, caracterizând întreaga situație, Ilie Gheorghe, primarul comunei Telega.




Dar chiar și în ruine, Băile Telega prezintă interes pentru investitori. Pe lista lor este trecut un telegean pe nume Ionel Grecu, câmpineanul Bogdan Cord, dar și cel care a cumpărat în 2019, prin licitație, hotelul început de Cacarumbas, plus alte persoane care miros potențialul acestor băi. 
Însă primarul Ilie, chiar dacă mai are mai puțin de 3 luni din mandat, vrea să facă totul la vedere, cu licitații anunțate public. „Primarul actual din comuna Telega nu a fost și nu este interesat de această locație și niciun prieten de-al primarului“, spune Gheorghe Ilie cu tărie.


De asemenea, după ce se vor termina toate litigiile, Consiliul Local al comunei va hotărî soarta Băilor Telega, dacă vor fi în continuare concesionate sau închiriate. Un lucru este sigur, comuna nu are buget pentru a administra ea singură Baia Centrală. „Nu avem posibilitatea de investiții. Eu, ca primar, m-am gândit la un parteneriat sau un contract de concesiune cu termene și caiet de sarcini dezbătut pe rețelele de înștiințare ale populației și să vină toată lumea cu idei constructive. Iar mai departe concesiunea să fie urmărită pe etape cu termene de investiții“, explică el. 
La un moment dat primarul a enunțat ideea obținerii unor fonduri europene pentru amenajarea locului, dar nu mai este posibilă. „Numai o firmă de consultanță pentru fonduri europene înseamnă bugetul meu de investiții pe doi ani“, arată el mâhnit.  

20 iulie 2020. Băile Minerale Telega nu mai păstrează azi
nimic din strălucirea de altădată
Dar pentru ca paragina în care s-a ajuns azi să nu se repete, din nou și din nou, trebuie să învățăm niște lecții. Ce s-a greșit în 2003, când doamna Cacarumbas a devenit stăpâna Băilor Telega? „Nu pot să spun că s-a greșit. Intențiile au fost bune, dar dacă verificările nu s-au făcut la timpii respectivi… Au avut loc alunecările de teren, a plecat apa din lac, apa de la dușuri se scurgea în pârâul Sărata, s-au produs tasări de teren… Apoi doamna Cacarumbas a intrat în afaceri cu alte persoane și i s-a luat dreptul de administare, iar noi am fost nevoiți să luăm măsuri. Dar nu noi, primăria, am fost primii care au atacat-o. Încă am fost înțelegători până la Dumnezeu! Ea nu și-a urmărit decât interesul ca băile să funcționeze două, trei luni pe an. Atât. Mascarea alunecărilor de teren cu plasă verde și cu bannere nu a ajutat“, detaliază primarul.
Cât va mai dura până când ruinele de la Băile Telega vor fi din nou reamenajate? Încă nu putem spune că în vara anului următor se vor deschide porțile pentru turiști. „Nu putem să vă spunem pentru că totul depinde de hotărâri judecătorești. Dar nu ar trebui să fie mai mult de două înfățișări. La băi trebuie să vină cineva care are o pușculiță și care nu încearcă s-o spargă mai devreme de cinci ani după începerea investițiilor pentru că băile sunt o pușculiță în care bagi bani în ea, dar ți-i dă mai greu. Trebuie făcute investiții în fiecare an pentru siguranța vizitatorilor. Nu poți să repari cum lua ea 10 kg de cuie și 5 mc de scândură!“, concluzionează primarul comunei.
„E necesară o administrare destoinică, poate cu fonduri europene, să nu se mai scurgă apa din lac, să se facă niște construcții care să nu afecteze masivul de sare. E nevoie să fie în echipă și specialiști, să izoleze locul. În privința Băilor Telega, în 30 de ani administrația Telega s-a dovedit a fi incompetentă, și aici vorbim despre toți primarii care au fost“, consideră Gheorghe Bîlgă, telegean și profesor de istorie.
R.A.I.

Citește și prima parte a reportajului,
Băile Telega, între tradiție, glorie și… neputință (I)

Editorial. ÎNAPOI LA SOCRATE!

Se spune că Socrate a fost cel mai inteligent om care a trăit vreodată. Întreaga filozofie europeană, pînă azi, spune un gînditor din secolul trecut, Alfred North Whitehead, nu constă decît în niște biete note de subsol la ideile bătrînului grec. Nu vă speriați, nu despre filosofie vreau să vă scriu acum, ci despre un singur gînd al bătrînului atenian: știu că nu știu nimic. (după alte surse gîndul i-ar aparține lui Democrit, dovadă a ceea ce vreau să demonstrez aici: că nimic nu e sigur). Vreau să spun că asta mi se pare singura atitudine decentă față de pandemie: să recunoaștem că nu știm nimic. Sau oricum, deocamdată prea puțin. Toți cei care se înghesuie pe Rețele și la Televiziuni ca să ne dea sfaturi, pentru că știu ei mai bine, trebuie priviți cu maximă neîncredere. Iar cei cîțiva doctori care evident știu ce spun, observați că fac afirmații minimale: purtați mască, evitați aglomerațiile, spălați-vă pe mîini etc. Lucruri elementare. Este cea mai sigură dovadă de profesionalism. 
Efectul paradoxal al Google și al altor instrumente de acest fel rezidă în aceea că ne oferă iluzia cunoașterii. Ni se pare că Totul e pe Google. De la astrofizică la genetică, de la rețeta de zacuscă la copilitul roșiilor, de la medicamentele pentru hipertensiune la metodele de distrugere a gîndacilor de bucătărie.. „Motorul de căutare” a distrus mitul specialistului. Și a făcut ca oricine să-l privească strîmb, cu neîncredere: ăsta vrea să mă manipuleze, las că știu eu mai bine. Cantitatea de cunoștințe pe care omenirea o deține crește într-un ritm nemaivăzut, de milioane de ori pe an. Ciudat, dar asta ne face din ce în ce mai neștiutori, mai prizonieri iluziei că știm. Și mai manipulabili de către aroganții care cred că știu. Ce s-a întîmplat în parlament săptămîna din urmă găsește greu cuvinte de caracterizare suficient de neutre ca să poată fi scrise într-un ziar. Amînarea legii carantinării, chichițăraia la care s-au dedat savanții din comisia juridică și din plen pentru a o atrofia nu pot fi caracterizate altfel decît ca un atentat la sănătatea publică. Cei aproximativ o mie de oameni ieșiți pe declarație proprie din spitale după hotărîrea dezastruoasă a CCR înseamnă, simplu, aproximativ o mie de noi focare de epidemie. Nu este aceasta o explicație mai logică pentru explozia de cazuri noi decît scenariile fanteziste vîndute de mogulii informației electronice? Și bazată pe puținul pe care-l știm sigur: periculozitatea extremă a virusului. 


Știința adevărată nu poate fi decît modestă. Faustianismul care nu-și vede limitele este orbirea lumii noastre. De vreo două secole sporind. Cum să cobori de la acest nivel la penibilul Marcel Ciolacu? După care PNL-ul e de vină pentru accelerarea epidemiei. Campania electorală biruie totul. Pseudo-democrația noastră de mucava nu are nimic de interes public. Abuzurile se adună și de-o parte și de alta. Responsabilitatea și competența profesională... nule. Cîteva rememorări rapide: săptămîna aceasta DIICOT a clasat parțial Dosarul 10 august. Comandanții operațiunii sînt, astfel, exonerați, nu mai vorbesc de eventualele ordine venite de la politic și care au rămas necercetate. Tot în această săptămînă CJUE a sancționat România cu 3 milioane de euro pentru a nu fi transpus în realitate „Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului”. Cine era Ministrul de Justiție care ar fi trebuit să aplice această directivă? Vă aduceți aminte de unul: Tudorel Toader? Care acum se spală pe mîini (nu din motive de Covid), doar nu dă banii ăștia din buzunarul propriu. D-na Firea neagă informațiile oficiale ale GCS privind numărul de infectați. Alta care știe mai bine. Încă aștept justificarea legală a vaccinării pe bani publici a celor care pleacă în concedii în străinătate pe care o plătește Primăria București. Dincolo de mita electorală, nu mi se pare a fi decît ceva penal, de competența Curții de Conturi. De ce nu testăm, de exemplu, toți profesorii pînă la începerea noului an școlar? Nimeni, nici inutila ministră a învățămîntului, nici ministrul sănătății nu suflă o vorbă despre acest gest pe care-l socotesc obligatoriu. Ce ne spun aceste exemple? Și ce legătură au ele cu tema din prima parte a acestor note? După schimbarea de guvern (nu de regim!) societatea civilă și-a luat ochii de pe Justiție, care a reînceput să-și facă jocurile ei de interese. În plus, Masca a mai construit o falie în interiorul acestei evanescente societăți. Mitingurile sînt împotriva purtării măștii. Avem de-a face cu o societate civilă brăzdată în cruciș și-n curmeziș de linii de fractură. Ce simplu era pe vremea cînd lumea noastră se împărțea în două: FSN – anti-FSN!Acum, e imposibil să mai alegi. Incompetența și imoralismul clasei noastre politico-mediatice agravează maladia. Combaterea ei este o chestiune de educație civică, adică exact ceea ce îi sperie cel mai tare pe covizii de stînga pesedistă. Ei știu că o populație cultă, educată, conștientă de drepturile și îndatoririle ei, nu i-ar vota într-un procent care să le asigure, ca acum, stăpânirea deplină a țării. De aceea au distrus învățămîntul, au compromis noțiunea de elită, au introdus embargou pe posturile Tv oficiale asupra anumitor idei și persoane. De la OMS pînă la ultimul primar de comună traco-daco-romano-țigănească ar trebui să ne întoarcem modești la Socrate. Să recunoaștem că nu știm nimic, sau mult mai puțin decît aroganța noastră pozitivistă ne iluzionează.
Christian CRĂCIUN

Istoria Muzicii: GEORGE ENESCU ÎN RECITAL CU CORINA SAVA LA CÂMPINA

Vreme de mai mult de un secol, între 1860 și 1980, aristocrația Câmpinei a prețuit cu venerație Muzica – aceea cântată în faimoasele restaurante, de celebrul personaj al romanului „Să vie Bazarcă!”, al lui Ionel Teodoreanu, mai târziu, de frații Corniță, iar la petreceri elegante și la baluri de neuitat, interpretată cu veritabilă pasiune și armonie instrumental-vocală, de frumoșii frați Ovidiu și Justin Drăgan! Aceeași aristocrație a urmărit și ascultat, cu patosul și ardoarea sufletească, Muzica sferelor înalte – Muzica de Cameră și Simfonică! Un moment fast în istoria muzicală a Câmpinei l-au creat și susținut George Enescu și Corina Sava, soția directorului Rafinăriei „Steaua Română”, dr. Gheorghe Sava.


Vremuri dispărute
După l920, viața muzicală a „Celui mai însorit oraș”, a „Reședinței celor trei mari români: Hasdeu-Istrati-Grigorescu” s-a intensificat urmare apariției recitalurilor și concertelor susținute de muzicieni profesioniști – interpreți ai creațiilor camerale și simfonice incluse în repertoriile marilor metropole europene și americane. Câmpina a trăit astfel o vivantă viață muzicală care, cu excepția anilor de război, a modelat și înfrumusețat existența locuitorilor ei, un memorabil „modus vivendi” al celor mai avuți locuitori ai urbei. Publicul meloman agrea și respira profund această „sănătate” sonor administrată. Interbelicul a strălucit, urmare educației pe care mai toate familiile, cu precădere cele înstărite, au preferat-o și perpetuat-o de la o  generație la alta, animate de rafinamentul în ascendență și plăcuta șlefuire a Culturii occidentale.  Darea de mână a inginerilor, medicilor, juriștilor și funcționarilor bine situați, cu venituri forte, a reverberat prin îndesirea posesorilor de instrumente cu coarde și claviatură, aduse și folosite în nenumărate case și, organizat, în reprezentații publice. Aceste familii, de români și de proveniențe germane, olandeze, franceze și britanice, se stabiliseră în Câmpina și în împrejurimi, investind în Comerț, Metalurgie, Chimie și în Petrol, mulți deținând sonde și comercializând „aurul lor negru” scos din afundurile solului nisipos și împădurit al  Buștenarilor, al dealurilor de la Pițigaia și de pe malurile și prundul râului Prahova.

Teatrul - Sală „Monovici”
Pasionați de Arte și Muzică,  melomanii și, în bună parte, instrumentiștii – amatori sau absolvenți de conservator ori de liceu, talentați ai claviaturii și ai arcușului, se reuneau în sălile publice și în deosebi sala „Monovici”, o creație arhitecturală neo-clasică, ridicată pe colțul din bifurcația Bulevardului Culturii cu Strada Griviței (după 22 XII 1989 devastată și părăsită, ajunsă adăpost pentru câini, cerșetori și aurolaci, ca apoi cineva s-o radă cu buldozerul, ucigând un  nobil edificiu al civilizației!), să asculte interpreții invitați să concerteze aici, fie în zilele săptămânii, fie în zilele de week-end, de „sâmbăta engleză”, fie  în zile fascinante ale sărbătorilor de Crăciun și de Paște.
Lume elevată
„Semeni binele și culegi frumosul” – gândeam, mergând pe rândurile unor spuse ale nemuritorului George Enescu, adunate într-o frază inserată în Monografia Câmpinei,  de Silviu Dan Cratochvil, așa: „În 1931, cu ocazia unui concert în cunoscuta sală  („Monovici”, firește, n. red.), în fața unui public numeros și entuziast, Enescu afirma „că este cel mai competent public pe care l-am întâlnit în cariera mea, fie în străinătate, fie în țară, care iubește și stimează muzica până la idolatrie”!

Atestări și argumente
Printre celebritățile care au adus marea Muzică pe scenele din Câmpina, au fost – atestați de documente ale epocii – George Enescu și Corina Sava, un tandem solistic-instrumental în mare vogă, pe atunci. În „Monografia Municipiului CÂMPINA” scrisă de Silviu Dan Cratochvil și publicată în 2002, în ajunul sărbătoririi a 500 de ani de atestare documentară a localității, citim în capitolul „Muzica”: „În perioada anilor interbelici, în casa doctorului chimist Ghe. Sava, directorul rafinăriei cunoscut meloman, a găzduit de multe ori concerte de muzică de cameră la care marele George Enescu, secondat la pian de  soția dr. Sava, delecta, ce e drept, un cerc restrâns de pasionați ai muzicii. Totuși, marele public câmpinean iubitor de muzică cultă va avea șansa de a-l audia în fosta sală „Monovici”, pe marele George Enescu, ce va oferi o serie de concerte în anii 1921, 1926, 1927, 1928 și 1931”. În cartea sa de Amintiri – „GEORGE ENESCU în lumea muzicii și în familie”, apărută în 1990, la Editura Muzicală, Alexandru Cosmovici – văr bun cu George Enescu, povestește inedite momente, întâmplări și detalii cărora el le-a fost martor. Pentru prima oară avem, prin cartea de față, un orizont al existenței muzicale enesciene atât de complexe, într-un capitol anume, autorul ocupându-se de „Turneele de concerte – în țară” și, separat, „în străinătate”.

Ivirea tandemului solistic Enescu - Sava
Un amănunt tipic generozității marelui Enescu, apt să adâncească latura altruistă a muzicianului moldav, ni-l relevă Alexandru Cosmovici în cartea sa, într-o autentică culoare etică, apropos și de completarea lui Silviu Dan Cratochvil, la pasajul citat din cartea amintită, cu anii prezențelor lui G. Enescu la sala „Monovici”: „Enescu avea o fire afectuoasă, iar în mijlocul familiei arăta multă dragoste tuturor. În turneele sale prin țară, Enescu se oprea câteodată mai mult în orașele sau localitățile unde afla și câte o rudă a sa directă sau prin alianță. Astfel, la un moment dat a introdus în itinerarul său și orășelul Câmpina din jud. Prahova, unde uneori poposea mai mult. Aflase aici pe o verișoară a sa”. 


Verișoara pianistă 
În corespondența cu asteriscul cules în italice, în subsolul paginii, descoperim cine era această verișoară: „Corina Sava, rudă după mamă a lui George Enescu, născută Iorgandopol și căsătorită cu doctorul chimist Gh. Sava, de la Rafinăria din Câmpina, absolventă a Conservatorului din Dresda, pianistă concertistă, George Enescu a concertat cu ea  în orașele din nordul Moldovei. La Câmpina aceasta avea o locuință spațioasă, cu o cameră de muzică și pian Bechstein. George Enescu era găzduit aici confortabil și își permitea câte un răgaz de odihnă când poposea, la sfârșit de turneu, la Câmpina. Enescu aprecia mult interpretarea lui Beethoven de către Corina Sava și o pune de fiecare dată să-i cânte „Rondoul bănuțului pierdut” op. 129, pentru o anumită trăsătură de stil, care îl amuza. Ea cânta „Suita în stil vechi” op. 3 a lui Enescu; iar împreună cântau sonatele pentru vioară 1 și 2 ale acestuia”.

Debutul în duo solistic
Premiera solistică a perechii George Enescu – Corina Sava, în Câmpina, a avut loc în 16 mai 1921. În program: Bach, Kreisler, Beethoven. Peste 5 ani, în 13 noiembrie 1926, când Filarmonica din Brașov îl proclamă membru de onoare, cântă din nou, din Bach, Rimski-Korsakov și Marcel Mihailovici. La 3 zile după Anul Nou 1927, George Enescu și Corina Sava susțin în Câmpina un recital de Bach, Mozart și Beethoven. În atmosfera zilei Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie 1928 cântă Brahms și Beethoven, la 4 zile Enescu donând suma de 5000 de lei pentru ridicarea statuii lui Mihai Eminescu. Pe 5 noiembrie 1936 e menționată ultima apariție a lui George Enescu, la Câmpina.

De la „Minovici” la Institutul de Petrol
O revenire la Muzica de cameră și simfonică în viața melomanilor Câmpinei aveau s-o datoreze aceștia, după 1960, concertelor orchestrale ce au răsunat sub cupola sălii Institutului de Petrol de pe același Bulevard binecuvântat al Culturii, interpretate magistral și repetat bisate de așii viorii Ion Voicu, Ștefan Ruha, Ștefan Gheorghiu, Mihai Constantinescu, de violoncelistul Radu Aldulescu și de pianiștii Maria Fotino, Valentin Gheorghiu și Dan Grigore, de inegalabilul flautist Vasile Jianu. Voci de aur, precum ale Zenaidei Pally, Magdei Ianculescu și Artei Florescu, ca și ale marilor soliști Petre Ștefănescu-Goangă, Octav Enigărescu, David Ohanesian, Dan Iordăchescu, Ion Dacian și Ludovic Spiess au rămas în istoria muzicală a regretatului Institut de Petrol – etalon al Științelor românești ale secolului XX, în Istoria Muzicii Câmpinei, alături de virtuoasele interpretări solistice – la vioară, Iuri Pitlis, din Israel, elev al lui George Enescu, la pian Silvia Mercier – Franța  și Gemichiro Murakami – Japonia.

Sunete contemporane
Încoace vreme, anii muzicali ai Câmpinei au parcurs – pe scenele Casei de Cultură Geo Bogza, a Casei Tineretului, sub cupola Castelului Julia Hasdeu - o traiectorie paralelă, mulțumită multelor formații tinere, „Meteor” fiind de antologie a genului, iar în planul muzicii culte, mulțumirile melomanilor se-ndreaptă mereu către neobositul Tudor Moisin – fondatorul „Societății Filarmonice Câmpina”, către distinsa violonistă Cornelia Bronzetti și spre maestrul artei interpretative pianistice Viniciu Moroianu!
Serghie Bucur

Ecografiile morfo-fetale de la SanConfind sunt de cea mai bună calitate

(P) Maternitatea SanConfind, cu aparatură de ultimă generaţie și medici foarte bine pregătiţi, oferă servicii medicale de înaltă calitate gravidelor. 
Pentru a aduce pe lume în siguranţă un copilaş este nevoie de parcurgerea unor etape în urmărirea sarcinii. Paşii sunt făcuţi de către gravidă, cu suportul familiei, sub îndrumarea atentă a cadrelor medicale de la SanConfind. Înarmaţi cu determinare, cunoştinţe medicale temeinice şi o atitudine prietenoasă în relaţia cu pacienta, cei de la SanConfind conduc mereu viitoarele mămici pe drumul fascinant al îngrijirii sarcinii. Abordarea specialiştilor SanConfind este una multidisciplinară, cu scopul de a integra orice caz şi de a acoperi toate nevoile în contextul unor patologii de graniţă între specialităţi.
Ecografia morfofetală poate fi considerată “regina” ecografiilor de sarcină, deoarece analizează în detaliu (structural şi functional), toate organele fetale, din cap până în picioare. Sunt recomandate trei ecografii morfologice de sarcină, corespunzatoare fiecărui trimestru (I, II și III). 


Morfologia de trimestrul I se efectuează între 11 săptămâni şi 13 săptămâni şi 6 zile de gestaţie (fătul are o lungime cuprinsă între 45 şi 84mm). Obiectivele principale sunt: 1. Stabilirea exactă a vârstei sarcinii (datarea exactă în săptămâni şi zile este extrem de importantă pentru a stabili cu exactitate oportunitatea unei anumite intervenţii medicale, momentul naşterii, recomandarea riguroasă a diverselor teste şi investigaţii în raport cu vârsta sarcinii, toate pentru a avea un copilaş sănătos în final. 
2. Calcularea riscului de sindrom Down, Edwards, Patau (este un dublu test și reprezintă o combinaţie între o analiză de sânge şi ecografie). Sindroamele menţionate mai sus sunt cele mai frecvente anomalii cromozomiale (ale genelor) care se regăsesc în populaţie, testarea lor prenatală aducând un beneficiu important. 
Morfologia de trimestrul II se efectuează între 19 săptămâni şi 22 săptămâni de gestaţie. Este, de departe, cea mai importantă ecografie din sarcină, întrucât, la această vârstă gestaţională, structurile fetale sunt aproape pe deplin dezvoltate (cu menţiunea că inima şi creierul mai au încă elemente de definitivat). Obiectivele principale sunt: 
1. Efectuarea măsurătorilor biometrice fetale. Măsuram părţile corpului fetal şi aparatul ne dă o estimare a greutăţii, iar noi o comparăm cu greutatea aşteptată pentru această vârstă gestatională. Este extrem de important ca gravidele să prezinte cu ele rezultatele ecografiilor anterioare, datarea cea mai exactă a sarcinii făcându-se în trimestrul I. În trimestrul II doar estimăm creşterea, nu mai redatăm. 
2.  Evaluarea detaliată a anatomiei fetale.           
3. Evaluarea riscului de naştere prematură. Măsurăm cu ajutorul ecografiei transvaginale colul uterin. Colul uterin, partea terminală a uterului, este structura uterină care ţine închis uterul. Cu cât colul este mai lung, cu atât riscul de naştere prematură este mai mic. Dacă descoperim un col uterin scurtat (sub 25mm), luăm legătura cu medicul curant, care poate acţiona să împiedice naşterea prematură prin medicamente sau intervenţii (cerclaj).
Morfologia de trimestrul III se efectuează optim în perioada 30-33 de săptămâni, cu următoarele obiective: 
Efectuarea măsurătorilor biometrice fetale şi proiecţia EFW la nivelul curbelor de creştere, plus estimarea lichidului amniotic şi a Dopplerelor fetale. Este vârsta la care întâlnim cea mai mare variaţie a greutăţii feţilor: de exemplu, pentru aceeaşi vârsta gestatională, un copil provenit dintr-o mamă de  1.5m înălţime poate cântări 1.800g, în timp ce altul, provenit de la o mamă de 1.78m înălţime, poate cântări 2300g, fiecare fiind normal în raport cu aşteptările pentru fiecare caz în parte.
Efectuarea ultimei analize structurale detaliate. Se insistă în special asupra detaliilor cerebrale şi cardiace, când cele două organe şi-au finalizat dezvoltarea la această vârstă. 
Echipa de specialişti în morfologie fetală de la SanConfind dispune de multă empatie și flexibilitate în relaţia cu viitoarele mămici. Vă aşteaptă cu drag în timpul programului (acum, şi sâmbăta), pentru a efectua ecografii morfologice de sarcină. Singuri nu suntem mult, împreună suntem totul! 

Dr. Roxana Dumitru, 
medic ginecolog, specializat în morfologie fetală