11 august 2020

1215 noi cazuri de infectare dintre care 51 în Prahova

În ultimele săptămâni, mai mulţi angajatori din Prahova s-au confruntat cu problema infectării angajaţilor şi a transmiterii virusului la locul de muncă. Un nou focar de COVID-19 a fost depistat sâmbătă, 8 august, la o societate comercială din judeţul Prahova, opt dintre cei 110 angajaţi testaţi având rezultate pozitive la testele pentru SARS-COV-2. 
La sfârșitul săptămânii trecute eram sesizați asupra faptului că două angajate ale supermarketului Carrefour din Câmpina ar fi fost testate pozitive cu covid. Contactat, managerul adjunct nu a dorit să ofere nicio informație, aliniindu-se astfel atitudinii celor mai mulți dintre angajatori, care se feresc să confirme infectarea de teamă că afacerile le-ar fi afectate.
Conform informării de ieri a DSP Prahova, „în cadrul unui raion al unui centru comercial, de pe raza județului, a fost identificat un focar, unde au fost confirmate cinci persoane. A fost testat tot personalul din raionul respectiv, s-a dispus izolarea contacților, dezinfecția spațiului de lucru și reorganizarea temporară a activității cu alți angajați ai centrului respectiv“. DSP nu a specificat despre care centru comercial este vorba. 


De la începutul epidemiei până în prezent la nivelul județului Prahova au fost confirmate ca infectate cu virusul SARS-CoV-2 un număr de 2.743 de persoane. Dintre acestea, 108 au decedat. Ultimele decese raportate au fost în cazul a trei persoane de sex masculin, cu vârstele de 50, 73 și 76 de ani. Toate prezentau comorbidități.
Dintre persoanele confirmate cu noul coronavirus, patru sunt dintr-o unitate de administrație publică locală de pe raza județului. Activitatea administrativă nu a fost afectată, iar spațiile de lucru au fost dezinfectate, conform precizărilor făcute de către reprezentanții instituției respective și DSP Prahova.
Numărul total de locuri destinate îngrijirii pacienților cu COVID-19, în Prahova, este de 308, dintre care 274 sunt ocupate.

Până astăzi, 11 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 63.762 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus; 30.585 pacienți au fost declarați vindecați, 6.756 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare și  2.764 au decedat.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.215 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV - 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

110.000 lei finanțare de la Consiliul Județean Prahova pentru asfaltarea străzii Voila din Câmpina

Consiliul Judeţean Prahova a alocat 23 de milioane de lei pentru localităţile din judeţ în vederea efectuării unor lucrări de infrastructură. Proiectul prevede finanţări şi pentru punerea în practică a unor obiective aflate în derulare, informează Observatorul Prahovean. 
Cea mai mare parte a sumei, 22.4 milioane de lei, se va îndrepta către lucrările aflate în derulare, restul de 600.000 lei fiind direcţionaţi către unitatea de asistență medico-socială de la Boldești-Scăeni. 
Pe lista localităților pentru care se asigură finanțare din sumele economisite de Consiliul Județean figurează inclusiv municipiile Ploiești și Câmpina, precum și orașele Azuga, Băicoi, Breaza, Bușteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlați, Vălenii de Munte, dar și comunele din Prahova. 


Pentru Câmpina a fost repartizată suma de 111.000 lei destinată unor lucrări de întreţinere prin turnarea de asfalt pe strada Voila pe o lungime de 1.600 m lungime. 
Municipiului Ploieşti i-a fost repartizată suma de 500.000 lei pentru Parcul Memorial Constantin Stere, dintre care 300.000 de lei vor fi folosiţi pentru reţeaua de canalizare, iar restul de 200.000 de lei pentru reabilitarea adăpostului de păsări exotice. 
Pe lista de obiective care vor fi finanțate în cadrul parteneriatului dintre Consiliul Județean și localitățile din Prahova regăsim: lucrări de reparații la infrastructura rutieră, alimentări cu apă, iluminat public, dar și reabilitări de baze sportive, reabilitări de școli și de locuri de joacă. (R.T.)

FESTIVAL DE TEATRU LA CÂMPINA ÎN TIMP DE PANDEMIE

Trupa de teatru „Mircea Albulescu” a participat timp de patru zile la Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis care s-a ţinut anul acesta şi la Câmpina

Cea de-a 15-a ediţie a Festivalului de Teatru IDEO IDEIS, ce a avut loc în perioada 5-9 august la Câmpina, este unul din puținele evenimente care s-au putut desfășura local în timpul pandemiei, chiar dacă fără public. Alături de Câmpina, în cele patru zile de festival, au fost alese încă opt oraşe din ţară: Alexandria, care este inima festivalului, Bucureşti, Buzău, Baia Mare, Botoşani, Roman, Sibiu şi Timişoara, unde au fost trimişi câte doi traineri tineri pentru a lucra cu trupele de teatru selectate. În cazul municipiului Câmpina, a fost aleasă Trupa de teatru „Mircea Albulescu”.


Trupa de teatru „Mircea Albulescu” din Câmpina este recunoscută în peisajul teatral românesc ca fiind una dintre cele mai bune, dovedindu-şi talentul şi implicarea în multe festivaluri din ţară de la care, de multe ori, s-a întors acasă cu marele premiu. Trupa a câştigat locul I la festivalurile de teatru de la Braşov în anul 2013, la Bucureşti în anul 2014 şi la Festivalul de Teatru Tânăr IDEO IDEIS în anul 2015.
La Câmpina, atelierele coordonate de trainerii Sorina Ştefănescu (teatru tânăr) şi Ioana Marchidan (dans), precum şi întâlnirile de mentorat cu actriţa Maria Obretin, au fost fructificate la maximum de actorii trupei.
Născut în vara anului 2006, la inițiativa unor tineri care doreau „pur și simplu mai mult”, IDEO IDEIS, Festivalul Național de Teatru Tânăr din Alexandria, a devenit în scurt timp un fenomen care a depășit toate așteptările. Festivalul îi încurajează pe adolescenţi să se implice în crearea „unui nou normal”, potrivit nevoilor lor. Viitorul le poate aparţine doar dacă trăiesc un prezent care îi reprezintă şi le vorbeşte pe limba lor.
Festivalul Ideo Ideis a reprezentat pentru mulţi dintre membrii Trupei „Mircea Albulescu” o reînviere a spiritului jovial caracteristic lumii teatrale adolescentine. Tinerii s-au întâlnit cu primul trainer, Sorina Ştefănescu, într-un cadru relaxat, la Clubul Copiilor, şi după multele formalităţi şi măsuri de precauţie impuse de pandemie, au petrecut trei ore împreună în fiecare dintre cele patru zile de festival, practicând jocuri şi exerciţii de muncă în echipă, de relaţionare, de concentrare şi de distribuţie a atenţiei. Au alergat, au transpirat în cadrul jocurilor, s-au distanţat şi au avut patru zile pline de surprize. După o binemeritată pauză de două ore de la atelierele de teatru şi exerciţii specifice, s-au întâlnit cu următorul trainer, Ioana Marchidan, cu care au lucrat ateliere de dans şi mişcare, concentrându-şi întreaga atenţie asupra corpului lor. Totul a început cu o încălzire din cap până în picioare. Au lucrat în echipă, introducând şi multe elemente de improvizaţie pentru a învăţa cum să-şi gestioneze mai bine emoţiile printr-o coregrafie pe cât de încărcată de semnificație, pe atât de energică.
La finalul zilei, frunțile erau pline de sudoare, ochii sclipeau a mulțumire, semn că atelierele și-au atins scopul și că emoțiile și buna dispoziție pot fi transmise și din spatele unor măști. 


„E minunat să descopăr la tinerii din Câmpina că reuşesc să menţină sudată o echipă“

Sorina Ştefănescu, trainerul cu care copiii au lucrat atelierele de teatru, s-a declarat extrem de impresionată de energia, munca şi implicarea tinerilor din trupa „Mircea Albulescu” și a fost de acord să împărtășească cu noi câteva impresii în acest sens:

  • Cum vi se par copiii din trupa de teatru „Mircea Albulescu” de la Câmpina?
S.Ş: Nu este prima dată când lucrez cu ei, am lucrat mai demult cu generaţia Anei-Maria Guran. În primul rând, trebuie să spun că îmi place foarte mult oraşul, îmi place că oamenii sunt foarte veseli şi foarte deschişi, iar copiii din trupa „Mircea Albulescu” mi se par extrem de bine pregătiţi, foarte dornici să lucreze şi formează o echipă foarte bună. Sunt energici şi foarte mulţi la număr, o trupă de 13 oameni este măricică, după părerea mea. E minunat că trupa rezistă de foarte mult timp, pentru că am înţeles că s-au schimbat trainerii pe care i-au avut coordonatorii, iar ei au făcut tot ce au putut pentru a o face să meargă mai departe indiferent de greutăţi.
  • Festivalul Ideo Ideis este despre o revoluţie a tinerilor. Despre ce este vorba mai exact în acest concept?
S.Ş: Cumva noi încercăm să pregătim generaţia viitoare ca o revoluţie a responsabilităţii şi a bunului simţ, consider eu. În primul rând, dorim să îi facem să conştientizeze importanţa selectării gunoiului, a reciclării plasticului, respectul faţă de celălalt, o revoltă a bunului simţ ca să zic aşa şi a toleranţei în al doilea rând. Cred că generaţia asta este o generaţie care poate cumva să scoată România din normele vechi. Cumva putem vorbi şi de o lipsă de empatie care a existat de foarte mult timp şi ceea ce am observat la ei este că sunt foarte uniţi şi dornici să-l înţeleagă pe cel de lângă.
  • Ce s-a întâmplat pe parcursul celor patru zile de festival şi ce presupun atelierele de teatru?
S.Ş: În primul rând, eu mi-am propus ca în primele două zile să îi cunosc, le-am şi cerut să îmi scrie pe nişte bileţele cam ce îşi doresc ei de la atelier, ca să văd care este nivelul grupului, cum se înţeleg între ei, cât de bine se concentrează, cât de atenţi sunt. Ei mi-au cerut nişte exerciţii de relaţionare, apropo de empatie, astfel că în ultimele două zile asta o să fac, nişte exerciţii de autocunoaştere, de relaţionare, să creeze legături între ei, să înveţe să accepte anumite limite pe care unii le au. De exemplu, astăzi chiar am avut un exerciţiu foarte bun în care unii dintre ei nu puteau să prindă mingea sau mai scăpau nişte reguli şi mi s-a părut minunat că nimeni nu a reacţionat negativ, nimeni nu s-a supărat, ci toată lumea a încercat să facă partenerul să se simtă bine în joc şi jocul să meargă mai departe.
  • Cum este noua generaţie de actori şi când spun asta mă gândesc la tinerii care acum sunt liceeni şi vor să urmeze cursurile unei facultăți de actorie?
S.Ş: Eu le-am spus copiilor de aici că îi invidiez foarte tare pentru că eu nu am avut ocazia să fiu într-un liceu care să aibă trupă de teatru, tocmai de asta mi s-a părut minunat, pentru că ei singuri s-au responsabilizat ca să ducă mai departe această trupă şi să o menţină, indiferent de greutăţi. Mi se pare că ei cunosc foarte multe lucruri - e adevărat, în prezent trăim într-o lume în care informaţia e la un clic distanţă -, dar este important să ştii şi ce să cauţi şi cred că au nişte repere foarte bune. Aceşti tineri sunt nişte oameni care înţeleg responsabilitatea unui act artistic încă de pe acum.
  • Care sunt plusurile şi minurile acestei profesii? De ce aţi încuraja tinerii să devină actori?
S.Ş: Asta e ceva ce simţi tu şi orice ți-ar spune altcineva, tu eşti cel care ştie dacă o să reuşească sau nu. Tu știi cel mai bine dacă poţi să te sacrifici, pentru că actoria este o meserie care cere multe sacrificii de timp, pentru că trebuie să te pregăteşti constant. Nu este o glumă când se spune că meseria asta îţi cere sacrificii personale. De ce i-aş încuraja? Pentru că mi se pare că te ajută să te cunoşti foarte bine, dacă ai anumite căutări tu, ca persoană, şi îţi pui nişte întrebări. Este posibil să găseşti răspunsuri sau nu, dar oricum eşti pe un drum bun căutând în zona asta de actorie, pentru că te ajută foarte mult în sondarea psihicului uman. E greu să fii actor, nicăieri în lume nu este uşor, iar acum avem şi perioada asta cu pandemia în care teatrele sunt închise, deci cumva devine din ce în ce mai greu, fiind o meserie de relaţionare, o meserie cu public şi dacă nu ai asta, nu prea poţi să o faci singur acasă. Întotdeauna depinzi de o echipă de care ai nevoie şi e greu să o gaseşti. De aceea, e minunat să descopăr la tinerii din Câmpina că reuşesc să menţină sudată o echipă. Mi-aş dori foarte mult ca tinerii actori care vin din spate să ştie că este foarte important să rămână colegi şi să reuşească să facă o echipă, pentru că nu este cel mai uşor, dar este cel mai sigur mod de a reuşi. Este greu să tot dai audiţii în teatru. Se întâmplă şi aşa, dar forţa grupului este cea mai importantă.



„Ediția de anul acesta a festivalului
este mai mult o validare a faptului
că noi am evoluat foarte mult ca echipă“ 


Am vrut să aflăm și părerea tinerilor implicați în ediția de anul acesta a festivalului desfășurat la Câmpina, așa că am stat de vorbă cu Eugen Munteanu şi Macrina Sivu, proaspăt absolvenţi de liceu.

  • Festivalul Ideo Ideis este despre schimbare. Cum se vede schimbarea prin ochii tăi?
Eugen: Eu cred că schimbarea este un lucru dificil de realizat, din păcate, dar de care este mare nevoie şi cred că primul aspect care trebuie supus schimbării este sinele nostru, exact aşa cum spune teoria budistă: schimbarea vine de la sine. Dacă nu ne uităm la noi individual, la problemele noastre, la percepţiile greşite pe care le avem, nu avem cum să schimbăm societatea, grupul în care ne aflăm. Ideo Ideis este o platformă foarte bună pentru tineri, pentru că ne proiectează ideile. Plus că prin acest festival suntem puşi în contact cu foarte mulţi tineri şi chiar şi adulţi şi mentori, pe când în şcolile din România suntem închişi într-o clasă cu aceiaşi oameni, 30 la număr, patru ani la rând, şi e foarte bine să ne deschidem mai mult. Când am ajuns la teatru şi la Ideo şi la Bucureşti mi-am dat seama că există viaţă în ţara asta.
Macrina: Cred ca Ideo Ideis este una dintre cele mai bune platforme prin care noi, tinerii, putem să aducem o schimbare în vieţile noastre şi ulterior în societate, pentru că ne ajută să ne axăm pe evoluţia noastră personală. Cred că ar trebui ca în şcoli să se introducă astfel de activităţi pentru că, eu, personal, consider că am învăţat mult mai multe din experienţele festivalului de teatru decât am învăţat la şcoală şi prin asta cred că vom aduce o schimbare, prin felul în care ne educăm. Avem nevoie de o educaţie umană, o educaţie despre viaţa reală, pentru că terminăm liceul, ajungem la o facultate şi nu ştim ce devenim cu adevărat. Avem nevoie să ne dezvoltăm pe cât mai multe paliere şi să învăţăm ce înseamnă comunicarea şi relaţionarea interumană, pentru că degeaba ajungem să avem o carieră de succes, dacă nu suntem capabili să ne descurcăm cu tot ceea ce înseamnă viaţa în esenţă.
  • Este pentru prima dată când participaţi la acest festival? Ce impresie v-au lăsat trainerii şi activităţile festivalului?
Macrina: Amândoi am participat la Ideo Ideis şi anul trecut şi pot să spun că a fost cea mai extraordinară experienţă a adolescenţei mele, pentru că a implicat o muncă, în primul rând, cu mine însămi şi ulterior cu oamenii din jurul meu şi am avut oportunitatea să descopăr foarte multe lucruri despre mine şi să fiu pusă în situaţii care m-au scos din zona mea de confort. Ulterior am descoperit şi foarte multe lucruri noi la colegii mei de la teatru. Pe lângă asta, am fost puşi în legătură cu mulţi oameni de cultură, am avut contact cu foarte multe activităţi legate de cultură.
Eugen: Anul acesta este mult mai lejer, dar e frumos că e şi la Câmpina. Nu se simte că e un festival, ci se simte pur şi simplu că sunt nişte activităţi pe care le facem şi noi la teatru oricum. Anul trecut era mult mai intens, aveam şi de jucat spectacol pe scenă în primul rând, şi pe lângă repetiţii aveam atelier de dans dimineaţa, apoi mergeam şi mâncam în grabă, era intensitatea aia din Alexandria. Am fost puşi şi în situaţia de a interacţiona cu mulţi tineri din ţară şi în felul aceasta am învăţat să ne adaptăm rapid la o nouă situaţie.

Foto: Facebook/ideoideis (Claudiu Popescu)

  • Aveţi un model ca actor/ actriţă?
Eugen: Mie îmi place Marius Manole. Din zona mai tânără, să nu îl uităm şi pe Andrei Măjeri, care este regizorul meu preferat şi este şi un om deosebit cu care am avut oportunitatea şi noi să interacţionăm şi de la care chiar am învăţat chiar foarte multe lucruri. 
Macrina: Mie îmi place foarte mult Radu Beligan şi îl consider ca fiind una dintre cele mai emblematice personalităţi ale teatrului românesc, pentru că a avut o carismă şi o energie absolut unice. Apreciem foarte mult că trainerii şi actorii, deşi noi suntem nişte tineri necunoscuţi, se comportă extrem de normal cu noi şi sunt extrem de modeşti şi naturali, deschişi şi sinceri, te ajută, te îndrumă.
Care sunt lucrurile noi pe care le-aţi învăţat în aceste zile de festival?
Macrina: Eu, personal, am descoperit că faţă de anul trecut noi, ca trupă, suntem mult mai uniţi, mult mai toleranţi unii faţă de alţii şi mult mai blânzi cu noi înşine, dar şi cu ceilalţi. Ediția de anul acesta a festivalulului este mai mult o validare că noi am evoluat foarte mult ca echipă. 
Eugen: Adrian Piciorea, prin spectacolul „ Exploziv”, asta a încercat şi a şi reuşit, să ne unească foarte mult. Înainte de toate, şi-a dorit să creeze o familie, o trupă de teatru cu care ulterior să lucreze absolut orice. Consider că în teatru nu este vorba pur şi simplu de un spectacol în sine, de procesul final, cât de procesul pe care îl parcurgem împreună până ajungem acolo.
  • Presupun că doriţi să deveniţi actori şi să daţi la UNATC. De unde pasiunea asta pentru teatru?
Macrina: Eu îmi doresc să devin actriţă şi am admiterea anul acesta. Pasiunea a venit de când eram mică, îmi doream foarte tare la un moment dat să devin actriţă şi aveam impresia că prin asta o să schimb lumea. Ulterior treaba asta a dispărut, am vrut să devin jurnalistă, apoi psiholog şi apoi în clasa a 10-a, când am intrat în trupa de teatru, am realizat că de fapt asta vreau să fac şi asta este cea mai bună modalitate prin care pot să–mi aduc contribuţia la lumea în care trăiesc şi să las ceva în urma mea.
Eugen: Iniţial îmi doream asta, însă parcursul meu artistic a fost mai divers şi un pic mai complicat, pentru că am început cu muzica, am avut dansuri, apoi am ajuns la teatru şi acum am intrat la patru facultăţi de animaţie, adică desene animate, iar teatrul a contribuit foarte mult la asta, le-a unit şi m-a ajutat să decid în final.
  • Cum vedeţi voi Festivalul Ideo Ideis peste 10 ani? Dacă aţi putea să faceţi o schimbare, care ar fi aceea?
Macrina: Consider că festivalul va lua o amploare din ce în ce mai mare şi sper să se organizeze în viitor în cât mai multe oraşe din ţară, pentru că tinerii chiar au nevoie de astfel de activităţi, chit că sunt sau nu pasionaţi de teatru. E pur şi simplu vorba de o muncă interumană de care fiecare avem nevoie, pentru că lucrurile astea nu le învăţăm la şcoală, nu învăţăm cum să interacţionăm cu oamenii, cum să fim deschişi şi cum să comunicăm. Atelierele acestea de teatru exact asta fac, cu asta se ocupă, pur şi simplu cu lucrul uman.
Eugen: Eu aş vrea ca această plaformă să fie şi mai flexibilă, să ne pună opiniile direct în faţă. Anul trecut a fost tema „Tu cât poluezi pe net”? şi au fost aduşi mulţi adulţi care să ne vorbească despre chestia asta. Noi doar puneam întrebări şi mai făceam observaţii. Ar fi interesant să ne dea nouă microfonul şi să ne lase pe noi să spunem exact care este starea naţiei. Genul acesta de evenimente sunt oportunitatea noastră de a ne afirma ca şi voci ale noii generaţii, pentru că noi suntem efectiv schimbarea şi cred că avem nevoie să fim lăsaţi să ne impunem punctul de vedere şi să învăţăm să gândim singuri, fără să ne mai lăsăm influenţaţi de opiniile celorlalţi. Aici un factor major îl are educaţia. Ideo Ideis poate educa generaţia noastră în acest sens. Ne dorim ca festivalul să se ţină ca şi până acum la Alexandria, doar că ne dorim să aibă aceeaşi amploare şi în celelalte oraşe, cu exact aceleaşi evenimente, cu spectacole de teatru, ateliere de vorbit, de pictat, atât pentru copii cât şi pentru seniori. 
Roxana TUDOSE

PARTIDUL OAMENILOR LIBERI DIN CÂMPINA - Echipă, intenții, program politic

Candidăm din partea unui partid local, cu sediul la Târgu Mureș, fondat și condus de domnul Dan Mașca, Partidul Oamenilor Liberi. Dacă ne întrebați de ce din Târgu Mureș, răspunsul este simplu în sensul că noi considerăm că partidele politice cu sediul la București sunt într-un „faliment” funcțional evident, un inventar reprezentativ al celor treizeci de ani trecuți de la Revoluție. 
POL Câmpina vă propune pentru aceste alegeri locale un Primar si Consilieri locali cu competențe în domeniile în care își desfășoară activitatea, care vor răspunde în nume propriu pentru faptele lor și nu se vor ascunde în spatele vreunei formațiuni politice.
  • Liviu Briciu – Informatician
  • Bogdan Cord – Inginer
  • Cosmin Raț – Matematician
  • Cristina Jipa - Economist
  • Dragoș Mitoi – Medic stomatolog
  • Ileana Secăreanu – Profesor limbi straine
  • Bogdan Tămîrjan - Inginer

Liviu Briciu, candidat pentru 
Primăria Câmpina din partea 
Partidului Oamenilor Liberi

Câmpina a ajuns într-o zonă gri și acesta este motivul apariției noastre la aceste alegeri locale. Se vede cu ochiul liber că nu există un proiect de oraș pe termen mediu și lung ca în alte zone din țară. Nu există o preocupare constantă din partea autorităților de a stopa exodul de forță de muncă, de a moderniza infrastructura, de a restabili un brand de localitate care să compenseze prăbușirea economiei locale. Se vorbește de promovarea turismului, dar noi nu prea avem ce oferi în acest sens sau cel puțin nu se preocupă nimeni să dezvolte proiecte în acest sens. Ne mărginim să copiem an de an bugetul public și să asigurăm funcționalitatea fără să investim în proiecte importante. Nu înțeleg de ce este atât de mare inerția în zona aceasta administrativă și de ce se tărăgănează atât de mult lucrurile. Cred că a venit vremea ca lucrurile să se schimbe în oraș și asta cât mai curând.


Sunt persoane care nu mă cunosc deloc sau care mă cunosc puțin, așa că vă prezint în continuare câteva cuvinte despre mine și despre activitatea mea:
M-am născut la Câmpina și sunt câmpinean de 52 de ani.
Viața mea a fost și este împărțită între informatică, meseria mea de bază și muzică. 1996 este anul în care am obținut licența Facultății de Automatică și Calculatoare București - Specializarea Informatică Aplicată, an în care am devenit profesor la Liceul Economic din Ploiești și am devenit, în același timp, antreprenor, înființându-mi propria firmă. 
Naveta este obositoare pentru un om care își dorește să aibă succes în două domenii complet diferite de activitate, așa că un an mai târziu, în 1997, m-am transferat la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, unde am activat ca profesor de informatică până în 2002, în paralel cu desfășurarea activității la propria firmă. De specificat aici este că nu am fost profesor titular, deoarece nu am considerat ca această activitate va marca toată cariera mea. De altfel, în primii patru ani de activitate a firmei mele, am învățat peste 700 de persoane să utilizeze calculatorul.
Din 2002, m-am dedicat în exclusivitate activității mele de bază, informatica, și antreprenoriatului. În anul 2004, împreună cu un prieten, unul dintre cei mai buni programatori din Câmpina, am început dezvoltarea unui sistem informatic integrat, la care muncim și astăzi pentru a-l îmbunătăți și dezvolta continuu. Munca noastră este atât de producători, cât si de implementatori de sisteme informatice adresate companiilor din toată țara. 
În privința activității artistice, aceasta s-a desfășurat în paralel cu activitatea profesională: am fost membru în mai multe formații câmpinene (Paralela 45, Meteor și IVO), cu care am avut foarte multe satisfacții în domeniul muzical; am înființat, alături de un prieten, Club Live în anul 2002, club care a organizat, în cei aproape douăzeci de ani de existență, peste șase sute concerte de muzica live, lansări de carte, spectacole de teatru. Am adus, cu alte cuvinte, cultura adevărată în Câmpina de la începutul anilor 2000, când manifestările culturale din oraș tindeau spre zero.
Începând cu anul 2010, am organizat anual un eveniment fanion și unic pentru orașul nostru –JazzRock Festival – un festival premiat și recunoscut de specialiștii genului din toată țara (și nu numai), care are un loc aparte în inimile multor concitadini.
În plan familial, sunt căsătorit cu Ileana, cadru didactic la Colegiul Național “Nicolae Grigorescu” din Câmpina. Avem doi băieți, unul de 19 ani, student la Universitatea Națională de Muzică din București, Specializarea pian, și unul de 15 ani, proaspăt licean câmpinean. 



Cred în noțiunea de echipă și, de aceea, oamenii care mă urmează în acest demers sunt oameni care își cunosc bine meseria și au atuuri care îi recomandă în ocuparea unui loc în Consiliul Local al Câmpinei. Programul pe care îl prezint alături de ei este realist și conține două direcții fundamentale:
  • DEZVOLTARE DURABILĂ, ce conține idei de proiecte pe termen lung, pentru următorii 10 ani;
  • PROIECTE PE TERMEN SCURT, cu termene de finalizare în primul mandat de 4 ani.

PROGRAM POLITIC POL CÂMPINA

Am centralizat, pe scurt, PROGRAMUL POLITIC AL POL CÂMPINA, mergând pe două componente principale, pe care le vom detalia ulterior: Dezvoltare Durabilă și Proiecte pe Termen Scurt.

#Bineînțeles, pentru Câmpina! Acțiune de ecologizare pe Muscel

Duminică, 9 august, un grup format din tineri social-democrați câmpineni, cărora li s-a alăturat Nicolae Moisescu, candidatul Alianței pentru Prahova (PSD – PRO România – PPU) la funcția de primar al Câmpinei, a participat la o amplă acțiune de ecologizare a dealului Muscel, în zona Fântâna cu Cireși și în împrejurimile acesteia. 



„Ieri am organizat o acțiune de ecologizare a dealului Muscel împreună cu echipa și cu ajutorul câtorva câmpineni care au avut bunăvoința să se alăture acțiunii noastre. Este îmbucurător faptul că spiritul civic este întâlnit la toate categoriile de vârstă. 


Acțiunea noastră a fost motivată de dorința de a trage un semnal de alarmă asupra aruncării iresponsabile a gunoiului și de a îi responsabiliza pe cei ce aleg să își petreacă timpul liber în zonele de agrement ale Câmpinei. 
Vrem o Câmpina SĂNĂTOASĂ și curată, tocmai de aceea avem nevoie de mai multă implicare din partea cetățenilor. Acțiunea se va repeta și în weekendurile viitoare, așa că vă aștept cu toată căldura alături de noi!” – a declarat Nicolae Moisescu. 

CÂMPINA - AGENDA ELECTORALĂ 2020

Editorial. DISCURSURI

Boala intelectualului (român) este că se simte obligat să fie deștept în orice situație. Nu are modestia de a-și accepta cele 5 minute de prostie care i se cuvin fiecăruia prin drepturile omului și cetățeanului. A stîrnit vîlvă instantaneu discursul regizorului Cristi Puiu de la TIFF împotriva purtării măștilor. Ar fi fost un discurs normal, dacă n-ar fi fost politic. Mă așteptam ca regizorul să se revolte împotriva CCR sau Avocatei Poporului care au dat decizii din cauza cărora au murit oameni. Punct. Aici orice discuție se curmă. Dar nu, domnia sa a fost revoltat de obligația de a purta măști. Văzînd în asta începutul unei teribile dictaturi. Apoi, a fost cel puțin indecent să compari stupidul război al măștilor cu revoluția din decembrie. Tot din această cauză: atunci se trăgea pe străzi și se murea de gloanțe adevărate. De purtatul măștii n-a murit nimeni. A, dl. regizor putea pune în discuție de ce nu se deschid și la noi teatrele și cinematografele și bibliotecile, de ce cultura este pe ultimul loc în preocupările autorităților. Să nu mi se argumenteze că și în Germania au avut loc demonstrații anti-mască. Germania nu este condusă de clanul Duduianu și acolo cetățeanul respectă legile scrise și mai ales pe cele nescrise ale conviețuirii publice. 


Revoluționarismul ăsta cu price preț, ca să arăți că ești împotriva regimului, că ești independent, ține de aceeași maladie despre care scriu de cîteva luni: a „competenței” în toate domeniile. Pe bună dreptate cîțiva medici au reacționat vehement, și trist, criticîndu-l pe dl Puiu. Să fiu limpede: dl. Cristi Puiu este un mare artist, ba chiar o conștiință civică, a dovedit-o în multe rînduri. Și are, desigur, tot dreptul să-și exprime liber opțiunile, oricare ar fi ele, fără să fie făcut idiot la tv. de niște oarecare. Dar greșește amarnic prin îndemnul la nerespectarea legilor. Pur și simplu pentru că nu sîntem la o revoluție. „Ne tratează ca pe niște vite” este și exagerat și fals. Îndemnul revoluționar al domniei sale păcătuiește prin aceea că nu ține seama de context. Dacă recapitulăm cum s-a extins la începuturi epidemia la noi, vedem că au fost cazuri de flagrantă nerespectare a regulilor: cazul milițianului care a infectat spitalul Dr. Gerota (ce se mai știe de el, apropo? Ceva urmări penale?), al directorului spitalului din Suceava, apoi valurile de petrecăreți inconștienți de după starea de urgență, vedem că toate s-au datorat nerespectării regulilor. Acum aflăm despre grupul de adolescenți din Vaslui care au plecat la mare, astăzi un alt grup de tineri din Dîmbovița devenit focar. De aceea este cel puțin inoportună revolta regizorului și greșită ținta. Iar politizarea ei, prin îndemnul la a vota altceva, nu diferă cu nimic de politizarea practicată de PSD. Ceea ce dl. Puiu nu vrea în orice caz. L-a luat entuziasmul militant pe dinainte! De altfel, parodia la care s-a dedat dl. Mihai Chirilov, directorul artistic al TIFF, care a apărut la festivitatea de închidere într-un combinezon de protecție e de un grosolan, vulgar prost gust, de neadmis într-un spațiu artistic. Și profund jignitoare la adresa medicilor, un abuz de „libertate de expresie” tipic postmodern prin amestec. Și, ca atare, lipsit de pertinență morală. Imoral. Adică exact ceea ce proclama dl. Puiu. 
Celălalt discurs la care vreau să mă refer este cel al Președintelui în legătură cu începerea noului an școlar. Două lucruri au ieșit în evidență: primul, lipsa ministerului învățămîntului din prim plan, nici măcar evocat în comunicatele de presă premergătoare întîlnirii de la președinție (s-a spus: președintele se va întîlni cu un grup de miniștri, atît!). Eu am auzit-o pe d-na ministru abia a doua zi la ora 14 la radio. Tîrziu! Al doilea: lipsa de consistență a măsurilor anunțate, atît de președinte, cît și de d-na ministru, care evident nu a spus nimic în plus. Dau un singur exemplu. Așa zisul scenariu mixt, jumătate din clasă prezentă, cealaltă asistînd online, este riguros inaplicabil. O fantasmagorie. Lecția online și lecția directă sînt tot atît de diferite ca înotul de ski. Chiar dacă ambele au de-a face cu „un fel de” apă. Mai simplu, dacă faci lecția cu cei prezenți, cei de acasă nu fac școală online, cel mult pot urmări un fel de lecție televizată. Foarte ineficientă. Ai nevoie de camere de filmat în toate sălile care să capteze perfect sunetul și ceea ce se scrie pe tablă. Nu poți transmite cu telefonul, nici măcar cu laptopul. Lipsa de viziune și frica de măsuri radicale se simt la fiecare apariție publică a oficialilor din învățămînt. Frica de a nu deranja Sistemul. Ce au în comun cele două tipuri de discursuri? Simplu: oameni cu mentalitatea d-lui Cristi Puiu sînt cei care construiesc „din umbră” politicile noastre didactice. Toate aberațiile didacticilor post-moderne în care să se învețe cît mai puțin și să se distreze cît mai mult. Care să formeze oameni doar pentru clipa de acum, neobișnuiți să se gîndească la consecințele morale ale faptelor lor. Cum spunea una dintre adolescentele adusă de la mare cu test pozitiv. Nu-ți pasă că poți infecta pe altcineva? NU! Aici este pericolul, d-le Puiu, nu într-o biată bucată de țesătură!
Christian CRĂCIUN

De ce am ales să mă implic în viața politică din țara mea? De ce am ales PNȚ Maniu Mihalache?

Conștiința de cetățean al țării în care m-am născut s-a trezit în mine destul de târziu și abia după ce mai înainte am înțeles că ea este legată aproape indisolubil de conștiința de creștin. Iar conștiința de creștin botezat s-a trezit în mine în adolescență, când m-am întrebat, poate ca mulți alți adolescenți, care este sensul vieții pentru care m-am născut. Găsind în Dumnezeu răspunsul, precum și în viața veșnică a sufletului omenesc, următorul pas a fost să găsesc răspunsul la întrebarea fundamentală: ce să fac pentru a moșteni viața veșnică? Iar răspunsul a venit simplu: păzește poruncile! Iar poruncile se reduc la porunca IUBIRII: Iubirea lui Dumnezeu și iubirea aproapelui.


Astfel încât iubirea față de Dumnezeu, pentru a fi adevărată, are nevoie de fapte. În afară de alegerea medicinei ca profesie și misiune în viață și după dedicarea primilor 10 ani exclusiv acesteia, spre sfârșitul anilor 80, am „auzit” și strigătul copiilor abandonați din maternități și leagăne de copii. Neștiind că epoca se va sfârși în 89, am încercat să dau o mică mână de ajutor în combaterea acestui flagel care s-a dovedit a fi abandonul de copii, practic luând spre creștere și educare, în 1988, primii doi copii nou-născuți în maternitatea unde lucram atunci, sortiți abandonului. Iar în 89, încă doi copii de 3 ani. 
Anul 1989 a fost nu numai anul schimbărilor pe toate planurile, dar a fost și începutul oficializării activității mele într-un cadru mai organizat de activitate civică, fondând primul ONG în Câmpina, împreună cu d-ra prof. Eugenia Câmpean, Asociația „IUBIȚI COPIII”. Ajungând să cunosc și să mă implic profund în dramele acestor copii și mame, mi-am dat seama că pentru prevenirea, tratarea și chiar vindecarea acestor mari probleme sociale UNICE în România nu este suficientă numai implicarea civică. Și astfel am decis să continui activitatea, de această dată prin implicarea politică. În care partid? În partidul de care mă pot regăsi, ca doctrină, mai apropiată. În partidul în care valorile pe care le consider mai importante le regăsesc în doctrina acestuia: comportament moral în politică, dreptatea socială, democrație participativă, respectarea familiei tradiționale, orientarea pro-europeană etc.
Am ales, astfel, să calc pe urmele înaintașilor noștri Maniu, Mihalache, Rațiu, Coposu.
Iar acum provocarea pentru mine este să încerc să ofer și alte opțiuni electoratului câmpinean și prahovean.
Maria Zaharia, președinte 
PNT Maniu-Mihalache, filiala Câmpina

Investigația RMN/ IRM cranio-cerebral de la SanConfind

La Centrul Medical SanConfind funcționează la standarde europene Departamentul Imagistică Medicală, care beneficiază de o aparatură ultraperformantă și de un personal medical pe măsură. Deși sunt mai rare, aici se pot efectua la o calitate ireproșabilă investigații de RMN/IRM cranio-cerebral, adică cele care vizează examinarea prin rezonanță magnetică în patologia cranio-cerebrală. 

Cea mai utilă investigație în multe patologii craniene

RMN (Rezonanță Magnetică Nucleară) și IRM (Investigație prin Rezonanță Magnetică) sunt abrevieri care desemnează practic aceeași examinare, a doua fiind mai nouă și tot mai folosită, deoareece evită particula ”nucleară”, cuvânt care poate neliniști pacienții neavizați. IRM/RMN cranio-cerebral este o metodă imagistică de diagnostic neiradiantă și neinvazivă care utilizează un câmp magnetic și unde de radiofrecvență pentru a vizualiza anatomia și activitatea cerebrală și pentru a identifica eventualele afecțiuni cranio-cerebrale. Se folosește un aparat cilindric care creează un câmp magnetic puternic în jurul pacientului. Câmpul magnetic format, bombardat cu unde de radiofrecvență, modifică alinierea naturală a atomilor de hidrogen din organism. Undele radio ajung la nucleul atomilor de hidrogen și le modifică poziția, iar atunci când aceștia se realiniază în poziția corectă, transmit semnale radio. Aceste semnale ajung la un computer care le analizează și le convertește într-o imagine 3D a unui organ. IRM cerebral este util în monitorizarea multor patologii ale structurilor cerebrale: anevrisme, tumori cerebrale sau meningeale, accidente vasculare cerebrale, malformații arterio-congenitale, malformații congenitale ale creierului, malformații congenitale ale meningelui, epilesie, hidrocefalie internă, atrofie cerebrală, encefalite, meningite, encefalopatii, scleroză multiplă etc. 

Anevrismul cerebral – o patologie ascunsă și extrem de gravă

Detalii despre investigațiile RMN/IRM cranio-cerebral realizate la Spitalul SanConfind aflăm de la medicul specialist în radiologie-imagistică medicală Claudia Bugeac


”Investigația RMN cerebral este o explorare neiradiantă, net superioară altor metode, de vizualizare a întregului parenchim cerebral și a vaselor de sânge aferente. Anevrismul cerebral poate fi foarte bine evaluat și monitorizat prin RMN cerebral. Anevrismul cerebral reprezintă o dilatație produsă în zonele slabe ale pereților vaselor de sânge și este o patologie extrem de gravă, cu repercusiuni foarte importante în viața unui om, deoarece poate produce sângerări în parenchimul cerebral cu efecte devastatoare. Este o patologie, în general, ascunsă, care nu trezește suspiciune diagnostică frecventă, având o prevalență în populație de 3-5%. Simptomatologia este destul de frustră, dar putem aminti aici dureri de cap (cefalee), cu mențiunea că, mai târziu, pot apărea deficite locomotorii sau episoade de epilepsie. Pentru rezolvarea cât mai rapidă a cazurilor, trebuie să existe o colaborare cât mai bună între medicul neurolog (către care trebuie să se îndrepte pacientul, pentru început) și medicul radiolog, cel care face investigația. Pentru că avem de-a face, în general, cu leziuni mici, se folosesc niște secvențe speciale, specifice investigației de RM cerebral, iar pe o astfel de investigație se ridică suspiciunea diagnostică. Gold-standardul, metoda de diagnosticare cea mai corectă în cazul anevrismului cerebral este angiografia cu substracție digitală, care se solicită pentru stabilirea certă a diagnosticului. În funcție de aspectul anevrismului respectiv, pacientul este direcționat către neurochirurgie”, consideră doamna doctor Claudia Bugeac. Angiografia este o investigație radioimagistică ce utilizează razele X pentru evidențierea vaselor sanguine și a cavităților cardiace. Etimologia provine din cuvintele grecești “angeion” – vas de sânge, și “graphein” – a înregistra.
(PUBLICITATE)