13 octombrie 2020

Partidul Prahova în Acțiune fuzionează cu PNL?!

 Potrivit mai multor surse din PNL Prahova și Partidul Prahova în Acțiune, în aceste zile se negociază intens fuziunea prin absorbție a PPA (partid condus la nivel județean de Mihai Apostolache - președinte și de Daniel Ioniță - președinte executiv) de către PNL Prahova.

Din câte se pare, negocierile au început imediat după scrutinul alegerilor locale din 27 septembrie, în urma cărora senatorul Iulian Dumitrescu, candidatul alianței de dreapta PNL-USR-PLUS, a câștigat președinția Consiliului Județean Prahova, dar nu și un număr suficient de mandate de consilier județean care să-i permită constituirea unei majorități confortabile în "parlamentul prahovean".
În aceste condiții, Iulian Dumitrescu s-a văzut nevoit să înceapă discuțiile atât cu reprezentanții PMP, cât și cu cei din Partidul Prahova în Acțiune pentru formarea unei majorități în detrimentul alianței de stânga, PSD-PRO România-PPU.


Dacă în ceea ce pivește alianța cu PMP lucrurile par fi destul de clare, cele două partide încheind deja un acord în acest sens la nivel național, alianța cu Partidul Prahova în Acțiune are toate șansele să se transforme într-o fuziune prin absorbție în urma căreia PPA-ul condus de Mihai Apostolache va dispărea de pe scena politică, iar reprezentanții de vârf ai acestui partid vor primi, cel mai probabil, funcții politice în PNL și locuri eligibile pe liste la alegerile parlamentare. Negocierile dintre cele două partide ar trebui să se încheie până la sfârșitul acestei săptămâni, având în vedere că PNL Prahova trebuie să înainteze Biroului Permanent Național al PNL, cel târziu până săptămâna viitoare, propunerile de candidați pentru Camera Deputaților și Senat.
Interesant este și faptul că odată cu această posibilă fuziune politică, câmpineanul Daniel Ioniță, fost consilier local și de două ori candidat la funcția de primar al Câmpinei, s-ar putea întoarce în PNL după mai mulți ani de "pribegie" și ar putea ocupa chiar funcția de consilier județean, odată cu o eventuală candidatură și alegere a lui Mihai Apostolache în Parlament.
Vă reamintim că în urma scrutinului desfășurat în 27 septembrie, Partidul Prahova în Acțiune a obținut două mandate de consilieri județeni și 27 de mandate de consilieri locali în tot județul. 

Semaforul scenariilor COVID din școlile câmpinene

 Școala a început anul acesta, în pandemie, sub semnul scenariilor colorate ca un semafor: verde, galben sau… roșu. Copiii și profesorii sunt nevoiți să păstreze distanța, să învețe cu măști pe față, în spatele unor panouri de plexiglas sau a ecranelor digitale.

Școlile din Câmpina au început noul an în scenarii verzi și galbene, dar pe parcurs, în această primă lună de învățare, s-au înregistrat și situații de scenariu roșu. S-au luat, însă, măsuri doar la nivelul colectivului în care a fost depistat un caz de coronavirus. Până în prezent, nicio unitate de învățământ din Câmpina nu a fost închisă, trecând complet în scenariu roșu și fiind nevoită să desfășoare cursurile exclusiv online.


Toate școlile câmpinene sunt în scenariul galben

Trecerea de la un scenariu la altul este hotărâtă de Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, în funcție de rata de incidență a cazurilor la mia de locuitori. Și pentru că, potrivit ultimei raportări, Câmpina a depășit nivelul 1, toate școlile au trecut, din această săptămână, în scenariu galben.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a hotărât vineri, 9 octombrie, trecerea unor anumite unități de învățământ în alte scenarii de lucru. Iată ce hotărâri s-au luat:
scenariu verde, începând de luni, 12 octombrie, pentru Școala Gimnazială comuna Telega (cu structuri)
scenariu galben, începând de luni, 12 octombrie, pentru următoarele unități din Câmpina: Liceul Tehnologic Mecanic, Școala Gimazială ”I Câmpineanu”, Școala Gimazială Centrală, Școala Gimazială „Al I Cuza“, Școala Gimazială Sanatorială Voila, Grădinițele nr.5, 6, 8 și Grădinița cu program normal „Iulia Hasdeu”.
scenariu roșu, începând de vineri, 9 octombrie, ca urmare a înregistrării unor cazuri de infecție cu noul coronavirus fie în rândul elevilor, fie în cel al cadrelor didactice, pentru 10 unități de învățământ din județ, printre care și o clasă a unei școli din Câmpina. 

1. Colegiul Național „Al I Cuza” Ploiești-Cls.a XII-a B
2 Liceul Tehnologic „C. Cantacuzino” Băicoi-Cls. a VIII-a B
3 Școala ”N Simache” Ploiești -Cls. a II-a C 
4 Grădinița Cioceni, structură a Școlii Gimnaziale „Inv.Radu Ion” Vadu Părului
5 Școala Gimnazială „Nestor Urechia” Bușteni - Cls a VIII-a 
6 Grădinița pp „Scufița Roșie” Ploiești-ANEXA (str. Roșiori) cu program normal 
7 Școala Gimnazială „Al I Cuza” Câmpina-Cls a II-a 
8 Grădinița cu pp nr. 30 Ploiești 
9 Grădinița cu pn și pp „Castelul fermecat” Breaza – grupa mică 
10 Școala Gimnazială „IA Bassarabescu“ Ploiești


În perioada de suspendare a cursurilor, conducerile instituţiilor de învăţământ vor dispune realizarea următoarelor activităţi obligatorii: 
a) curăţenia şi aerisirea claselor/sălilor; 
b) dezinfecţia curentă şi terminală a spaţiilor instituţiei de învăţământ, respectiv clase, săli, holuri, toalete; 
c) pe perioada celor 14 zile de suspendare toţi contacţii direcţi din cadrul instituţiei de învăţământ ai cazurilor confirmate vor fi izolaţi/carantinaţi la domiciliu. 
Măsurile de limitare a impactului riscului răspândirii infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2 vor fi actualizate ori de câte ori situația o impune. Hotărârile CJSU nr. 57 și nr. 58 din data de 09.10.2020 vor putea fi consultate și pe site-ul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova. 

O clasă întreagă, în scenariu roșu

Cei 16 copii ai clasei a II-a din cadrul Școlii Gimnaziale Al.I. Cuza învață acum exclusiv online, de acasă și vor reveni în colectivitate după 14 zile, în funcție de avizul DSP. Aici a fost depistat un caz confirmat de coronavirus. „Clasa a fost dezinfectată și acum este încuiată. Cu restul școlii am intrat în scenariu galben“, precizează prof. Manuela Vintilescu, directorul Școlii Gimnaziale Al. I. Cuza din Câmpina. „Mai greu a fost pentru clasa de la Școala nr. 3, din cartierul Voila, care aparține de noi și a fost în scenariu roșu în luna septembrie. Copiii aceia au posibilități financiare reduse și, pentru ei, și o mască de 1 leu costă mult. Majoritatea au burse sociale și, din păcate, au fost copii care au absentat de la orele online. Însă am luat măsuri ca lecțiile să ajungă și la ei. Suntem lăsați să ne descurcăm cum putem. Avem două laptopuri în toată școala. Cui să i le dăm? Eu mi-am adus laptopul de acasă pentru ore“, a detaliat Manuela Vintilescu.

Cum se face școală în pandemie?

Părinții fac, acasă, triajul epidemiologic al copiilor, observând starea lor de sănătate. Apoi, în școală se face un alt triaj, la prima oră, însă fără termometrizare. Dacă un elev nu se simte bine, este dus în camera de izolare de unde este preluat de către părinte. În școală este obligatorie purtarea măștii, atât de elevi, cât și de profesori. 
Însă în 2020 pregătirea pentru noul an școlar a durat mult mai mult și a fost mai costisitoare. Pandemia a venit la pachet cu noi cheltuieli pentru școli: echipamente și substanțe de dezinfecție, stoc de măști de protecție, noi echipamente de Internet, panouri de separare pentru bănci.


„Am montat dispensere pentru dezinfectant peste tot: pe holuri, la intrare și la ieșire, precum și în dreptul fiecărei clase. Dezinfectantele sunt achiziționate cu aviz sanitar, fiind din rândul substanțelor acceptate. Am făcut o rectificare bugetară ca să le putem lua. Sunt destul de scumpe: o sticlă de 5 litri costă 200 de lei și, la nivel de școală, sunt necesari 18 l pe săptămână“, ne-a declarat prof. Florentina Dumitrașcu, directorul Școlii Centrale din Câmpina. Instituția, asemeni altora, a făcut parteneriat cu Inspectoratul Școlar pentru a putea achiziționa, în continuare, dezinfectanți și mult promisele tablete, dar încă nu au primit termene clare. „Am cerut un necesar de echipamente, dar nu avem nicio rezoluție momentan. Ni s-a spus doar că fondurile sunt limitate“, a adăugat Florentina Dumitrașcu.
Totodată, Școala Centrală a achiziționat coșuri de gunoi cu pedală și cu capac pentru fiecare sală de clasă, tot ca o măsură de protecție. De asemenea, a asigurat săpun lichid la toalete, hârtie igienică și prosoape de hârtie, însă stocurile sunt limitate. „Ne chinuim să asigurăm necesarul zilnic, dar elevii își bag joc de hârtie. Trebuie să precizez că stocul a fost cumpărat prin Asociația de Părinți“, a explicat directorul instituției.
„Toată vară am montat dispensere, covorașe dezinfectante și când e necesar, le dăm copiilor măști de protecție, dintr-un stoc rămas din vară, de la examenul de evaluare națională. Am completat tabele, cereri, tot ce ni s-a cerut, dar încă nu au venit altele“, a adăugat și directorul Școlii Gimnaziale Al. I. Cuza.
Chiar și așa, nu toții copiii se simt în siguranță în școală. La Centrală sunt 10 elevi, de la clase diferite, ai căror părinți au solicitat învățarea online. Ei au acest drept până la noi reglementări sau până când se răzgândesc.
Pentru scenariul galben și roșu, când este impusă învățarea online, profesorii au apelat la platforme digitale pentru predare, precum este G Suite Education, cu acces gratuit. Însă, pentru ca aceasta să funcționeze cum trebuie, școlile au fost nevoite să modernizeze rețeaua de Internet și echipamentele. „Am trecut la un nou contract de Internet, iar acum pot spune că merge foarte bine rețeaua în școală. Aveam nevoie de asta indiferent de pandemie“, explică directorul Școlii Centrale. Însă nu peste tot sunt vești bune. „Ne-au instalat aparatele, dar nu sunt funcționale. După alegeri nu ne-a mai mers nici rețeaua pe care o aveam înainte. Ni s-a spus să luăm legătura cu cei de la minister. Facem hotspot de pe telefonul mobil personal pentru ore“, a adăugat și prof. Manuela Vintilescu.

Prețul unui panou de plexiglas pentru bancă depășește 100 de lei

Mai mult decât atât, școlile au primit bani de la bugetul local, în septembrie, pentru a asigura montarea de panouri de plexiglas pe bănci, pentru siguranța elevilor și a profesorilor. „Am montat 428 de panouri ca să nu mai fim nevoiți să ținem băncile la 1 metru distanță, dar noi am preferat să le lăsăm tot așa, depărtate. Am făcut selecție de oferte, am achiziționat panourile și în două săptămâni le-am montat în clase“, a spus, pe scurt, Florentina Dumitrașcu. Datorită montării panourilor pe bănci, începând cu 6 octombrie Școala Centrală a putut trece de la scenariu galben la verde, dar nu pentru mult timp. „Minunea a ținut doar o săptămână!“, ne-a spus, dezamăgită, prof. Florentina Dumitrașcu, directorul instituției. Cum rata de incidență a cazurilor a depășit 1 la 1000 de locuitori, toate școlile au fost nevoite să revină la scenariul galben. 
„Avem separatoare, dar unele au început să pice din prima zi, nici nu intraseră copiii în clasă. Avem montate 180 de separatoare care au costat în jur de 20.000 de lei, bani de la bugetul local“, ne-a explicat și prof. Manuela 


  • „Toată lumea a trebuit să se adapteze și încă lucrăm la acest aspect. A trebuit să asigurăm căi de comunicare mai eficiente ca să ne înțelegem între noi. Unele cadre didactice au avut probleme cu tehnologia și pe bună dreptate. Sunt aproape de pensionare și nu sunt obișnuiți, dar am făcut echipă bună și ne-am ajutat între noi. La fel au făcut și părinții. Este o situație deosebită căreia trebuie să-i facem față. Dar a fost greu. Au fost necesare fonduri materiale pe care nu le-am avut. Nu eram pregătiți financiar. Cine ar fi prevăzut că va fi pandemie? Poate nu a fost toată lumea mulțumită, dar dacă suntem sănătoși, restul de rezolvă“, a încheiat, într-o notă optimistă, prof. Florentina Dumitrașcu, directorul Școlii Centrale din Câmpina.
  • „Pentru noi, care suntem de o anumită vârstă și n-am lucrat cu această tehnologie, este groaznic. Din martie am făcut tot felul de cursuri, dar trebuie să facem totul pentru copii, ca ei să nu aibă de pierdut. E foarte greu. Ne-am împăcat cu gândul că trebuie să ne aducem ce acasă tot ce este necesar. Dar e foarte greu și pentru copii, avem navetiști, unora pe pică Internetul în timpul orelor. Dar profesorii le transmit și seara ce au de făcut și rezolvă cumva. Materia e multă, trebuie să ne ținem de programă, dar mergem înainte“, a concluzionat prof. Manuela Vintilescu, directorul Școlii Gimnaziale Al. I. Cuza. 
R.A.I.

Editorial. STATUL INEPT

 NU paralel, ci inept (și inert, firește). Asta înseamnă, în latină, neîndemînatic, stîngaci, prost. Parcă guvernul, abia cîștigate alegerile locale, încearcă obsedat să-și pună singur piedică. Pierzînd la toate capitolele: imagine, eficiență, putere efectivă în teritoriu, sprijin popular. Felul în care decidenții au gestionat „criza Sfânta Parascheva” este un turnesol al acestei impotențe mentale a Statului. Cît de nepriceput să fii pentru a-ți ostiliza inutil o masă de votanți? Pentru că nu toți cei care se duc la moaște sînt votanții PSD-ului, dimpotrivă. Reacția oficială a BOR a fost, legal și moral, impecabilă prin fermitate și moderație. Să precizez cîteva chestii care nu par clare multora: statul român nu este, prin lege, un stat secular, ci unul neutru confesional. Ceea ce este cu totul și cu totul altceva. El nu are nicio autoritate de a se implica în chestiuni de ritual. Apoi, și asta este esențial pentru o guvernare pretins democratică, decizia interzicerii pelerinajului s-a luat fără consultarea BOR! Cu alte cuvinte, cea mai mare organizație civilă a țării este ignorată de guvern în luarea unei decizii. 



Despre asta este vorba, nu despre moaște și babe, stimați așa-ziși apărători ai drepturilor omului și libertății de gîndire care atacați biserica din toate pozițiile emancipării moderne. Despre o îngrădire a unei libertăți fundamentale. Nici măcar nu mai adaug modul mizerabil și, iarăși, idiot în care a fost gestionată acolo, la fața locului, relația dintre închinători și forțele de ordine. În asemenea situații, este nevoie nu numai de fermitate, ci și de inteligență. Material lipsă pe piața oficială românească! Să presupunem că un autocar cu excursioniști ar vrea să meargă, nu știu de ce, la Hârlău (am căutat pe hartă o localitate oarecare lîngă Iași), în cu totul alt scop decît cel religios. Poliția și alte organe de ordine l-ar lăsa, căci nicio lege nu-l oprește. Dar dacă același autocar aduce oamenii la pelerinaj,

Gara Breaza, între neputința autorităților și nepăsarea CNCFR

Orașul Breaza, situat în nord-vestul județului Prahova, pe străvechiul drum de legătură între Transilvania și Muntenia, s-a mândrit zeci de ani cu statutul de stațiune balneo-climaterică, un statut pe care astăzi cetățenii orașului nu-l mai resimt sub nicio formă. Încă de când cobori din tren în gara Breaza de Jos, poți să vezi umbra a ceea ce a însemnat odată acest oraș faimos în Europa pentru aerul său curat, bogat în ozon și ioni negativi, cu multiple efecte terapeutice.


În gara situată pe magistrala feroviară numarul trei, astăzi aproape un focar de infecție, nu există nici măcar un coș de gunoi, pereții clădirii ce adăpostește biroul șefului de gată, casa de bilete și sala de așteptare sunt negri, iar tavanul este plin de găuri de la ploaia care s-a infiltrat prin acoperișul putrezit de vreme, lăsat să se degradeze ani de zile prin nepăsarea Companiei Naționale de Căi Ferate și a conducerii fostelor administrații locale ale orașului, care nu au găsit nicio soluție de a igieniza un loc tranzitat de mii de călători anual.


Liviu Gatea locuiește de 40 de ani cu chirie în clădirea gării și de nenumărate ori a trimis CNCFR-ului propuneri prin care se angaja să repare acoperișul gării. De fiecare dată a fost refuzat: „Fiind chiriaşi, noi încercăm să reparăm tavanul, pentru că ne curge nouă, în primul rând, apă în casă, dar nu ne dă voie CFR–ul să facem nicio intervenţie în acest sens. Cu banii mei vreau să renovez şi nu mi se acordă permisiunea! În ultimii 30 de ani nu a venit nimeni cu nimic, nici cu o ţiglă. Înainte, în fiecare an veneau şi mai făceau câte ceva. Mie mi-a plouat în casă mult timp, dar am chemat pe cineva şi am reparat acoperişul în zona aia. Tavanul din gară e dezastru. Acum 7-8 luni, a venit domnul primar singur şi cred că o oră am stat cu dânsul aici, a măsurat strada asta din spatele garii în lung şi-n lat şi a zis că în două luni o termină de asfaltat, dar nu s-a ţinut de promisiune. El îmi spunea că gara nu este a Primăriei, ci a CFR ului şi că nu se poate interveni”.


Acoperişul de la intrarea din gară este atât de putred că în orice moment riscă să se prăbușească peste vreun călător. Angajata de la casa de bilete ne-a mărturisit îngrijorată că și-a avertizat șefa legat de acest lucru, însa i s-a transmis că nu e treaba lor: „Eu mi-am făcut datoria. Știam că va spune că nu e treaba noastră, dar dacă pică în cap unui călător, cine răspunde? Asta e România! Numai după ce se întâmplă tragedii se pune cu chiu cu vai mâna şi se face ceva, doar după ce moare cineva”. 


Cu jumătate de secol în urmă, când Liviu Gatea s-a mutat la Breaza, își amintește că gara oferea călătorilor toate condițiile. Erau băncuțe, toalete, coșuri de gunoi amplasate peste tot, era chiar și un puț cu apă potabilă de unde oamenii își puteau potoli setea pe timp de vară în timp ce așteptau trenul: „Era mult pentru Primărie să dea 50 lei pe lună ca să amplaseze aici două coşuri de gunoi, să nu se mai arunce resturile pe jos? Ați văzut ce moloz e în jurul clădirii care se dorește a fi toaletă? Să nu mai zic și de faptul că în gară, seara, becul se aprinde doar la casă și e plătit de noi, chiriaşii, pentru că doamnei de la bilete îi este frică seara de boschetarii care vin uneori prin gară”.


Noul primar al orașului Breaza, Bogdan Novac, promite:
„Vom avea o gară decentă, igienizată, va fi o zonă chiar atractivă”

Întrebat ce măsuri va lua pentru igienizarea și renovarea Gării Breaza, Bogdan Novac, noul primar ales al orașului Breaza, ne-a declarat următoarele:
„Fără să vreau să dau vina pe cei care au reprezentat administrația în perioada anterioară, trebuie să recunosc că este un mod de lucru pe care eu niciodată nu o să-l agreez, concret este vorba de lipsă de viziune sau de dorință de implicare. Se găsește o scuză în faptul că nu este în administrarea noastră acea zonă. Situația este total diferită, din punctul meu de vedere. În primul rând, acea gară este amplasată pe teritoriul administrativ teritorial al orașului Breaza, ceea ce face din ea imaginea orașului pentru cei care călătoresc cu trenul și este din nou acea intrare în Breaza care ar trebui să atraga oamenii de la primul contact pe care îl au cu orașul. Problema nu poate fi imputată în special administrației locale din Breaza, e un cumul de factori care au dus la degradarea construcției în maniera în care se găsește acum. Să nu uităm, în primul rând, că am avut un fenomen național care a însemnat, practic, distrugerea infrastucturii de cale ferată din România, traficul pe calea ferata s-a diminuat foarte mult, a fost total descurajat. Însă acestea sunt motive care nu țin de administrația locală. Eu îmi doresc și o să fac toate demersurile în sensul de a relua relația nu doar instituționala printr-o o solicitare către Ministerul Transporturilor și către CNCFR, ci mai mult, de a dezvolta o relație interinstituțională, în așa fel încât împreună să găsim o soluție pentru reabilitarea și modernizarea acelei construcții și pentru crearea unor condiții decente. Așa cum îmi doresc și pentru tot orașul, așa îmi doresc și pentru gară: să ai un coș de gunoi, să ai iluminat public, să ai un loc în care să poți aștepta trenul fără să fii nevoit să stai în picioare, să ai o toaletă funcționala și, de ce nu, să ai un mijloc de transport de la gară până în centru. Este inadmisibil să nu ai niciun mijloc de transport în afara taxiului! Nu toată lumea poate urca acea pantă foarte ușor, în condițiile în care în Breaza, mai ales pe timpul verii, vin persoane de vârsta a treia, vin seniori aici pentru calitatea aerului. Poate sunt oameni care nu își pot permite financiar să se deplaseze cu taxiul. Este obligația administrației de a oferi o alternativă viabilă și decentă de transport pentru oricine tranzitează orașul, fie el turist sau cetățean al orașului. Cu siguranță vom avea o gară decentă, igienizată, va fi o zonă chiar atractivă”.
Roxana TUDOSE

Despre carte și cititorii ei, cu Liliana Ene, directorul Bibliotecii Municipale „Dr. C.I. Istrati“ Câmpina

 Biblioteca „Dr. Constantin I. Istrati” reprezintă – în galeria instituțiilor de Cultură ale Câmpinei – și ea, cu pași molcomi, către anul 518 al matusalemicei sale existențe –, un grațios etalon al aristocrației instaurate în urbea trinității Hasdeu-Istrati-Grigorescu. Grație indusă de agreabilul buchet feminin activ sub directoratul doamnei Liliana Ene. Universul pe care îl diriguiește domnia sa este cu atât mai atractiv, cu cât calitățile-i intelectuale dau prestigiu atribuțiilor profesionale multiple și responsabile, încredințate. Iată câteva din „interioarele” acestui valoros și respectabil univers, cu vădită competență, relevate. 




- Distinsă doamnă Liliana Ene, fluxul lecturii de carte este aureolat de intimitatea și starea de profundă spiritualitate pe care le observă și simte oricine intră aici, la „Istrati”. Templu și Scenă de proporții publice, Biblioteca „Istrati” lucrează, după vechiul adagiu „pentru minte, inimă și literatură”, în plină eră digitală. Desigur, dumneavoastră o vedeți și apreciați cu amplă îndrituire. Vă invit, prin urmare, la a o proiecta pe ecranul acestui frământat an 2020. 
-Vă mulțumesc pentru ocazia de a aduce în atenția publicului biblioteca și rolul ei în comunitate. Iubesc acest loc și încerc de aproape 12 ani să-i determin și pe alții să-l iubească în aceeași măsură. Din păcate, este un demers din ce în ce mai dificil în țara noastră. Prea mulți sunt cei care încearcă să ne facă să ne pierdem reperele. 
Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati“ Câmpina poartă numele ilustrului savant român deoarece acesta a înființat prima biblioteca publică din oraș în anul 1906 la Școala de Băieți nr.1, cu un fond de carte de 4200 de volume, provenite din donații ale domniei sale și ale prietenilor săi, intelectuali ai vremii respective și mari personalități ale culturii românești. Continuatoare a tradiției inițiate de doctorul chimist Constantin I. Istrati, Biblioteca Municipală Câmpina deține la ora actuală un număr de aproximativ 86.000 volume (la sfârșitul lunii decembrie 2019) din toate domeniile cunoașterii, organizate în sistem CZU. De asemenea, există colecțiile de ziare și reviste, precum și presa cotidiană. La sala de lectură, utilizatorii pot avea acces la internet, pot consulta presa zilnică și un bogat fond de referință constituit din dicționare, enciclopedii, antologii, tratate, manuale de învățare a limbilor, etc. Secția de carte în limba engleză, cunoscută câmpinenilor în special sub numele de Biblioteca Engleză, a fost fondată în anul 1998, fiind rodul colaborării dintre Primăria Municipiului Câmpina și Fundația engleză East European Information Share Trust (EEIST). Prin intermediul doamnei Constanța Mezdrea Coman – inginer chimist și scriitoare - EEIST a donat Bibliotecii Municipale „Dr.C.I. Istrati“ un număr de 10.000 de volume. Secția de carte în limba engleză funcționează în incinta Casei Tineretului, la etajul 1. Fiind o secție a Bibliotecii Municipale, procedura de înscriere a cititorilor, precum și prelucrarea și structurarea colecțiilor se fac după aceleași criterii. De asemenea, la Biblioteca Engleză, cititorii au acces la internet în mod gratuit. Acesta este universul pe care îl puteți descoperi trecându-ne pragul.


- Umbrită de pandemia covid-ului 19, viața Bibliotecii „Istrati” își păstrează parametrii sociali, culturali, educativ-spirituali, cu demnitatea totdeauna caracteristică aici. Ușor însă nu vă este deloc…
- Anul acesta, în luna septembrie, Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati“ a împlinit 71 de ani de existență. Schimbând denumiri și sedii, biblioteca de astăzi a avut o istorie zbuciumată, dar a reușit să depășească momentele grele prin dragostea de carte a celor care au slujit-o de-a lungul anilor. Într-adevăr, situația creată de această pandemie a bulversat pe toată lumea. Inclusiv pe noi, bibliotecarii, punându-ne în situația de a închide porțile, conformându-ne deciziilor luate de autorități la nivel național și local. Nu bănuiam, în urmă cu doar câteva luni, că activitatea culturală cu care ne-am obișnuit, de ani buni încoace, va fi întreruptă brusc. Ceea ce a urmat a însemnat o adevărată provocare pentru toate bibliotecile din țară, care, în funcție de priceperea și determinarea bibliotecarilor, au reușit, mai mult sau mai puțin, să mențină legătura cu cititorii. Încă de la începutul stării de urgență, a fost anunțat faptul că perioada de returnare a cărților împrumutate a fost prelungită și că nu va fi aplicată vreo penalizare pentru nerespectarea termenelor. O parte importantă a activităților din bibliotecă s-a concentrat asupra reorganizării depozitelor de carte de la sediul central, precum și inventarierii fondului de carte deținut de secția de limbă engleză. În același timp, s-au înregistrat zilnic cărți în baza de date Tinread. Utilizatorii noștri pot accesa catalogul electronic pe site (www.bmcampina.ro) și pot verifica dacă avem o anumită publicație. Am auzit de nenumărate ori opinii conform cărora noi, bibliotecarii, am venit degeaba la serviciu în timpul stării de urgență. Nu a fost deloc așa. Începând cu data de 19 mai 2020, biblioteca s-a redeschis pentru public, oferind servicii în mod gradual, pentru a testa și verifica siguranța măsurilor întreprinse. Primul pas a fost acela de a oferi utilizatorilor instituției noastre servicii de împrumut carte la domiciliu, înscriere și returnare a documentelor déjà împrumutate. Aceste servicii se desfășoară în holul central al instituției, la Biroul Înscriere cititori, respectând măsurile de siguranță, atât în ceea ce privește utilizatorii, cât și angajații bibliotecii. Ne continuăm așadar activitățile esențiale, conștienți fiind că cei mai importanți sunt cititorii noștri, pe care îi așteptăm cu nerăbdare, din nou, printre rafturi, atunci când acest lucru va fi permis.
- Sub patronajul Bibliotecii „Istrati”, apare – din 2014, seria doua – revista URMUZ, „Vitrină de Artă Nouă”, fondată de Geo Bogza la 1 Ianuarie 1928”, patronaj dublat de vocația dumneavoastră multiplă – poetă, eseistă și traducătoare. Negreșit, „axul” redactării ei fiind excepționalul poet, publicist, critic literar, traducător și prozator Florin Dochia, redactorul șef – de 16 ani! – al REVISTEI NOI, cu modestie socotindu-se „îngrijitorul” acestui gen revuistic „cu și despre poezie”. Lucrați – îmi place acest plin de mișcare verb – și editați împreună, fiecare ediție, sunt sigur, cu strădania față de care, la apariție și lectură, cititorii vă rămân mereu îndatorați, cuceriți de acuratețe, profesionalism și valoare estetică.
- În anul 2014, Biblioteca Municipală Câmpina a organizat în parteneriat cu Cercul Literar „Geo Bogza“, cu sprijinul financiar al Consiliului local Câmpina, Campania de Pedagogie a lecturii. Grupul țintă a fost constituit din toți elevii din clasele VIII-XII ale școlilor și liceelor câmpinene. În cadrul acestei campanii scriitorii invitați au susținut lunar prelegeri urmate de dezbateri pe teme culturale de actualitate. Conducerea bibliotecii a mers împreună cu scriitorii Gherasim Rusu Togan, Ștefan Alexandru Sașa și Florin Dochia la Școala Centrală, la Școala Gimnaziala „Al.I.Cuza“, la Liceul Energetic, la Liceul Petrol și la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu“. Cu această ocazie, a luat naștere și seria a doua a revistei URMUZ, datorită domnului Florin Dochia, pe care bine l-ați numit „poet excepțional“ și care se ocupă de atunci de apariția acesteia. Eu nu fac decât să public traduceri și să corectez uneori. Cele 12 numere apărute în 2014 au fost distribuite elevilor și profesorilor în cadrul acelei campanii de promovare a cititului. Din 2015, domnul Florin Dochia o publică pe cheltuiala proprie și pe a prietenilor săi. Dânsul este și acum un“ax“ important, după cum bine ați spus, un motor al mișcării culturale de la Câmpina, dacă îmi permiteți să mă exprim astfel.
-V-ați dorit, în adolescența elevat formată de-a lungul anilor de liceu – „Nicolae Grigorescu” – să aveți de-a face cu Cartea, să-i slujiți rostul ei spiritual?
-Dragostea pentru lectură nu a venit de la sine. Aceasta a fost cultivată în familie, iar ulterior de școală, de profesorii extraordinari pe care i-am avut. Aș porni de la o zicală: „până nu guști, nu poți spune dacă îți place sau nu”. Lucrurile se întâmplă la fel și în cazul cărții. Nu mi-am dorit de mic copil să fiu bibliotecar, dar am observat pe parcurs faptul că lectura îți dă siguranță de sine. Un om care citește este un om sigur pe el, pe ceea ce cunoaște și pe ceea ce afirmă. Prin lectură dobândești argumentele necesare susținerii unei opinii. Spre sfârșitul anilor de liceu, m-am gândit că vreau să slujesc cartea într-un fel sau altul, ca profesor sau ca bibliotecar. Astfel, am ales Facultatea de Litere cu specialitatea Bibliologie și știința informării. 
- De la înălțimea misiunii dumneavoastră amplu intelectuale, cum vedeți Cartea între ființa ei pe hârtie și cealaltă, pe ecranul electronic?
-Eu iubesc cartea în formatul ei tipărit. Îmi place să-i simt mirosul. Nu neg importanța tehnologiei, mai ales în condițiile actuale. Nu contest lectura în format electronic și beneficiile aduse de dezvoltarea tehnicilor de comunicare. Dar nu îmi place, spre exemplu, faptul că tinerii din zilele noastre nu mai știu să caute într-un dicționar, nu mai vor să afle informația dintr-o enciclopedie, nu mai consultă o carte de critică literară. Preiau câteva date, de cele mai multe ori neverificate, de pe internet și li se pare suficient. Din punctul meu de vedere, internetul poate fi un aliat, dar și opusul. Da, internetul ne oferă foarte rapid informația de care avem nevoie. Indiferent unde ne aflăm, căutăm și aflăm ceea ce ne interesează. Însă uităm esențialul. Internetul caută în locul nostru informația, dar odată ce am obținut-o, noi nu o păstram în mintea noastră, pentru că internetul ne va ajuta și data viitoare să o regăsim, cu efort minim. Pe când cartea reprezintă provocarea de a o răsfoi și de a găsi singur ceea ce te interesează. 
- În pasiunea pentru lectură, publicul „abonat” la fondul de carte al Bibliotecii „Istrati”, se prezintă divers, prin vârste, profesii, aspirații și convingeri. Opțiunile dau plăcerii lecturii, sensuri, vectori. Remarcați așa ceva?
- Activitatea Bibliotecii Municipale „Dr. C.I. Istrati” Câmpina privind serviciile pentru utilizatori şi atragerea spre studiu şi lectură se concretizează astfel: în anul 2019, la nivelul tuturor secțiilor bibliotecii s-au înregistrat un număr de 3920 de utilizatori înscriși, ceea ce înseamnă că aproximativ 15% din locuitorii municipiului Câmpina accesează serviciile bibliotecii. Între beneficiarii instituţiei noastre se pot număra cele mai diverse categorii socioprofesionale şi de vârstă. După limba în care sunt tipărite, cele mai multe solicitări au fost pentru cărțile în limba română (80%), iar după acestea se situează cele în limba engleză și în limba franceză. Cititorul câmpinean nu diferă de cel tipic național, preferă într-o foarte mare măsură cartea tipărită. Statisticile efectuate arată că aproape 60% dintre utilizatori sunt elevi, aceștia căutând în special cărți din programa școlară. Pentru ei, serviciul preferat este cel de împrumut acasă. La sala de lectura vin în general adulți care doresc să citească presa, cei care vor să consulte Monitorul Oficial și studenți care doresc să învețe într-un mediu liniștit.În ultima perioadă s-au înmulțit utilizatorii de peste 50 - 60 de ani. La sala Biblionet de la sediul central și de la secția engleză, utilizatorii folosesc computerele pentru a comunica prin intermediul postei electronice, pentru a obține informații pe anumite subiecte și pentru a căuta informație necesară anumitor lucrări.
- Între lecturile din / despre Știință și lecturile din/ despre Artă, Istorie și Cultură, cum se clasează cititorii Bibliotecii „Istrati”?
- Preferințele cititorilor se îndreaptă cu prioritate spre domeniul beletristicii (aproximativ 40%), dar cererea de carte este deosebit de mare și pentru alte domenii : psihologie, religie, drept, istorie, filozofie, medicină, informatică. Sunt foarte solicitate în ultima vreme biografiile și memoriile. Foarte mulți cititori se arată interesați de domeniul dezvoltării personale, de cărțile motivaționale. Favorite sunt și cărţile de business şi economie sau cele care tratează subiecte legate de nutriție și sănătate.
- Jubileului de 70 de ani – pe care de pe acum vi-l urez împlinit și dus cât mai departe – i-au dat strălucire memorabile evenimente pe care, în recenții ani, le-ați inițiat și condus, animate de momente artistice și literare de veritabilă ținută culturală. Personalitățile invitate au conferit onorabila lor prestanță, astfel că, împreună cu aceștia și discreta contribuție a colegelor dumneavoastră, aici s-au scris memorabile pagini ale monografiei Bibliotecii „Istrati”, ale Culturii orașului Câmpina. Așa cred…
- În scopul valorificării și comunicării colecțiilor și, implicit, pentru atragerea unui număr cât mai mare de persoane spre bibliotecă, au fost organizate de-a lungul anilor, cu sprijinul Consiliului Local Câmpina, acțiuni cultural-educative din cele mai diverse: lansări de carte, întâlniri cu scriitori, concursuri pentru elevi, simpozioane, vizionări de filme, vizite la bibliotecă. Toate aceste activități au fost reflectate în presa locală. La un moment dat editam o revistă în care publicam fotografii și informații de la fiecare eveniment. Dar s-a renunțat din considerente financiare. Toate acțiunile au fost promovate intens, astfel că s-a înregistrat de fiecare dată un număr de participanți considerabil. De menționat este faptul că acțiunile dedicate copiilor au fost realizate, în cele mai multe cazuri, în colaborare cu grădinițe, școli, licee din municipiu și cu alte instituții culturale. Am avut colaborări fructuoase cu Societatea Scriitorilor Prahoveni, Casa de Cultură „Geo Bogza“, Clubul Copiilor Câmpina, Casa Memorială „Nicolae Grigorescu“, Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr“ , Colegiul Național „Nicolae Grigorescu“, Liceul Tehnologic Energetic, Colegiul Tehnic „C.I. Istrati“, Școala Gimnazială „Ion Câmpineanu“, Școala Centrală Câmpina, Școala Generală „Al.I. Cuza“, Școala Generală „B.P. Hasdeu“, Grădinița nr.1, Grădinița „Iulia Hasdeu“, Grădinița nr.9. Sper să nu fi omis pe cineva și îmi cer scuze dacă am făcut-o. Așa cum știți, nu e deloc ușor să-i atragi pe cei tineri spre carte. De aceea ținem aproape de școală. Nimic nu se compară cu voioșia copiilor aflați în vizită la bibliotecă. Avem evenimente de tradiție deja, la care eu țin foarte mult: Concursul de teatru pentru elev ajuns la a 10-a ediție, Ziua Bibliotecii, concursul de creație literară. Din păcate, anul acesta nu am mai putut organiza niciunul. 
Despre toate aceste evenimente se pot găsi informații și fotografii pe site-ul biblioteciihttp://www.bmcampina.ro/evenimente-culturale. 
-Vă mulțumesc! 
- Vă mulțumesc și eu! 
Serghie BUCUR

Un discipol al celebrului chirurg Irinel Popescu va colabora cu SanConfind

 Recent, Spitalul SanConfind a încheiat o colaborare cu doctorul Claudiu Anghel din București, medic chirurg primar cu competență în chirurgie oncologică și în chirurgie hepato-bilio-pancreatică. În perioada rezidențiatului, domnul doctor a învățat meserie de la celebrul chirurg Irinel Popescu.


„Cel mai dificil îmi este atunci când operez tineri”

După ce a absolvit Facultatea de Medicină la Craiova, domnul doctor Claudiu Anghel și-a făcut rezidențiatul în chirurgie la Institutul Clinic Fundeni, în perioada 2006 – 2012. Tot rezidențiatul, dar și apoi câțiva ani ca medic specialist, doctorul Claudiu Anghel a lucrat la secția de transplant hepatic de la Fundeni, în preajma profesorului Irinel Popescu și a medicului primar Vladislav Brașoveanu, un alt specialist de marcă în domeniu, cei doi fiind îndrumătorii săi care l-au ajutat foarte mult în formarea profesională. 


”Tot ce știu în această meserie, cumva, datorită lor știu”, ne mărturisește cu franchețe proaspătul membru al echipei medicale SanConfind. Din anul 2012, acesta este medic specialist, iar din 2018, medic primar. ”Acum 20 de ani se opera foarte puțin pe ficat în România, dar anul 2000 a fost unul de cotitură, după primul transplant de ficat realizat de profesorul Irinel Popescu. În ultimii ani, încet-încet, elevii profesorului Irinel Popescu, printre care mă număr și eu, după ce au fost bine pregătiți de celebrul chirurg, au început să facă tot mai multe operații, contribuind la dezvoltarea chirurgiei hepatice din medicina românească. Dar, într-adevăr, sunt doar câteva centrele în care se operează pe ficat: București, Iași, Cluj, Timișoara. Și nu sunt mulți medici care fac operații complexe pe ficat. Operațiile pe ficat sunt dificile, deoarece au un risc foarte mare de sângerare. Nemaivorbind că ficatul în sine este un organ dificil de rezectat, deoarece are o vascularizație diferită de cea a majorității organelor interne, la care se adaugă funcția sa biliară care poate complica o intervenție chirurgicală.” L-am mai întrebat pe doctorul Claudiu Anghel despre numărul operațiilor pe care le-a realizat, rugându-l totodată să ne vorbească despre cea mai complicată, iar răspunsul dumnealui ne-a întărit și mai mult convingerea că este unul dintre cei mai buni profesioniști ai acestei specialități. ”E greu de spus câte operații am făcut. Cred că vreo 200 pe an, în ultimii 10 ani. Însă cred că am participat la peste 3000 de intervenții chirurgicale, începând cu primul an de rezidențiat și până în prezent. De asemenea, mi-e greu să spun care au fost cele mai dificile operații, căci ele sunt dificile în diferite moduri. Prin complexitatea diagnosticului, cred că cele mai dificile operații au fost cele de ficat, de pancreas și de căi biliare. Cel mai greu mi-e atunci când operez persoane tinere sau foarte tinere, pentru că în acele situații sunt presat moral să fac cât mai mult. E mai complicat la tineri, stadiile tumorilor sunt mai avansate, de cele mai multe ori. În chirurgia este, dacă vreți, ca în șah. Chirurgul trebuie să știe în orice moment ce face, dar și să anticipeze care vor fi următoarele sale manevre. Un chirurg bun are mereu pregătit un plan B, pentru cazul în care apare o situație nouă, neprevăzută.” 

Activitatea secției Chirurgie de la SanConfind 
se dezvoltă într-un ritm remarcabil

Nu cu mult timp în urmă, în modernul bloc-operator al secției Chirurgie de la Centrul Medical SanConfind (dotat cu suprapresiune și flux laminar), a avut loc o operație dificilă, de extirpare a unor tumori din ficatul unui pacient sosit din București. Chirurgul care l-a operat pe respectivul pacient, medicul primar Claudiu Anghel, venea tot din București, unde lucrează la Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov. Intervenția  chirurgicală a decurs foarte bine. A fost prima operație complexă, de rezecție a unui organ intern, realizată de la înființarea secției Chirurgie SanConfind. În această săptămână, activitatea secției se va intensifica și se va diversifica în mod considerabil. În sălile blocului-operator se vor realiza 15 operații (majoritatea, de o complexitate deosebită), prin proceduri clasice, dar și laparoscopice. Dacă se va dezvolta în continuare în același ritm, Chirurgia SanConfind are toate șansele să ajungă, în viitorul apropiat, un nume de referință în viața medicală prahoveană.
(PUBLICITATE)