27 octombrie 2020

Noul primar al Câmpinei, Alin Moldoveanu şi consilierii locali au depus jurământul de credinţă

 „Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac cu bună-credinţă tot ceea ce îmi stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor municipiului Câmpina!”, aşa sună jurământul făcut ieri în cadrul şedinţei de învestire a primarului şi consilierilor locali aleşi la scrutinul din 27 septembrie 2020. 

Atmosferă emoţionantă luni, 26 octombrie, la Casa Tineretului, acolo unde consilierii locali aleşi, împreună cu noul primar independent, Alin Moldoveanu, s-au întâlnit pentru a jura credinţă față de municipiul Câmpina și locuitorii săi. La ședință au participat: Horia Laurenţiu Tiseanu - primarul municipiului Câmpina, Alin Moldoveanu - noul primar ales, Mihai Stănescu – fost primar al oraşului, consilieri locali din mandatul 2016-2020, Paul Moldoveanu - fostul secretar al Consiliului Local, reprezentanţii ai unităţilor medicale, ai unităţilor şcoalare, ai Poliţiei Municipiului Câmpina, ai Poliției Locale și ai Școlii de Poliție „Vasile Lascăr”. 
Ceremonia solemnă a debutat cu jurământul celor 13 consilieri, urmat de jurământul noului primar ales. De menţionat faptul că Liviu Davidescu, al 14-lea consilier validat de instanța judecătorească, nu a putut fi prezent din motive medicale. Numărul de consilieri locali aleşi la data de 27 septembrie este de 19, din care 14 au fost validaţi. Cei cinci consilieri ale căror mandate nu au fost încă validate de către Judecătorie sunt următorii: Viorica Vane (USR), Florin Marcu (PNL), Valentin Crețu (PLUS), Horațiu Zăgan (PSD) și Marius Anghelescu (PMP) care îi vor înlocui pe Piţigoi Ioan Adrian (PMP), Florescu Cătălin (PLUS), Leica Rudolf (PNL), Albu Elena (PNL), Moisescu Nicolae (PSD), ale căror mandate au fost invalidate de instanță în urma demisiilor pe care și le-au depus imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor. 
În data de 15 octombrie 2020, Judecătoria Câmpina a validat mandatele următorilor consilieri locali aleşi: Sabo Aron (PMP), Briciu Liviu Mihai (POL), Dumitrache Liviu (USR), Gârbăcică Adina (USR), Grama Cezar (Partidul Verzilor), Olteanu Felicia (Partidul Verzilor), Lupu Livia Rodica (PSD), Davidescu Florin Liviu (PRO România), Duran Andrei (PSD), Filip Costel (independent), Ene Bogdan Constantin (PMP), Nica Emil Dan Cristian (PNL), Raţ Cosmin Gicu (POL), Gheorghe Roxana Elena (Partidul Verzilor). 

După ce a fost depus jurământul, noul primar ales al Câmpinei, Alin Moldoveanu, s-a adresat celor celor prezenți: „Aş vrea să încep cu faptul că astăzi este o zi de sărbătoare creştină şi să urez „La mulţi ani!” tuturor celor care poartă numele Dumitru, nu numai celor prezenţi, ci şi tuturor celor care poartă numele de Dumitru din municipiul Câmpina. În acelaşi timp, vreau să urez succes noilor consilieri locali şi să-i asigur de toată deschiderea mea pentru a încerca să rezolvăm problemele cu care municipiul Câmpina se confruntă, dar în acelaşi timp şi să dezvoltăm comunitatea noastră, pentru că trăim vremuri grele. Covid-ul se pare că nu ne lasă deloc, dar sunt convins că noul Consiliu Local o sa facă faţă cu brio la tot ceea ce înseamnă problemă şi dezvoltare a municipiului. Succes şi Dumnezeu să ne ajute!” 

Urmăriți în continuare înregistrarea video a ședinței de învestitură a primarului și consilierilor locali, momentele solemne ale depunerii jurământului și declarațiile făcute de câțiva dintre aleșii locali la finalul evenimentului. 


OCTOMBRIE ROȘU ÎN PRAHOVA

 După 8 luni de pandemie, România înregistrează 212.492 de cazuri de coronavirus și 6.470 de decese, aflându-se printre țările cele mai afectate ale Europei. De asemenea, județul Prahova stă la fel de prost în statistici. Luni, 26 octombrie, tocmai am depășit pragul de 9.000 de infectări, iar la capitolul decese suntem aproape de 300. Trăim cu toții un octombrie roșu!

România se confruntă acum cu un al doilea val de coronavirus care este mai agresiv decât primul. Pe 14 mai s-a încheiat starea de urgență în țara noastră, după două luni în care am fost consemnați să stăm la domiciliu pentru a limita răspândirea coronavirusului. De atunci suntem într-o permanentă stare de alertă, însă lucrurile evoluează exponențial, atingând praguri nebănuite.


Am depășit pragul de 9.000 de cazuri în Prahova

Dacă la începutul pandemiei Prahova era un județ cu puține cazuri raportate, în ultimele două luni a ocupat poziții fruntașe în clasamentul național. Astfel, la 26 octombrie 2020 au fost raportate, la nivelul județului Prahova, 9.002 de cazuri confirmate cu virusul SARS-CoV-2. Din totalul prahovenilor testați pozitiv cu noul coronavirus, de la începutul epidemiei, 296 au decedat, conform raportărilor Direcției de Sănătate Publică (DSP) Prahova. Ultimele decese înregistrate au fost în rândul a trei persoane de sex masculin (62, 81, 83 ani) și a unei persoane de sex feminin (79 ani). Cu excepția bărbatului, în vârstă de 62 de ani, pentru care nu au fost consemnate antecedente medicale, ceilalți aveau comorbidități.
De asemenea, pe 26 octombrie au fost raportate 114 de cazuri noi.

2,08 - Incidența cumulată a cazurilor active din Prahova, din 
ultimele 14 zile, raportată la 1.000 de locuitori (26 octombrie)

Din păcate, județul nostru nu stă bine nici în privința locurilor disponibile din spitalele prahovene. Dintre cele 412 de locuri destinate îngrijirii pacienților cu COVID-19, 362 sunt ocupate. Mai mult decât atât, îngrijorător este faptul că la ATI, toate locurile alocate bolnavilor cu SARS-CoV-2 au fost raportate ca fiind ocupate. Dr. Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal Câmpina, devenit unitate suport COVID, ne-a declarat săptămâna trecută că secția de la Terapie Intensivă este plină, toate cele opt paturi fiind ocupate cu pacienți COVID. De asemenea, și secțiile Boli Interne și Chirurgie și-au depășit capacitatea.
Până în prezent, conform centralizării DSP Prahova, au fost efectuate un număr de 32.996 de teste în județ, nefiind incluse și testele efectuate la cerere.
De la intrarea în vigoare a Legii 136/2020, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, la nivelul județului Prahova, Direcția de Sănătate Publică a emis 2.213 decizii de izolare și 10.830 decizii de carantină.
Au fost efectuate verificări la 1.769 de persoane dintre cele care au decizii de carantină sau de izolare la domiciliu, emise de către DSP Prahova. Au fost legitimate alte 3347 de persoane, 773 de autoturisme au fost oprite în trafic în vederea controalelor specifice contextului și 286 de societăți comerciale au fost, de asemenea, verificate.
În urma acestor demersuri, au fost aplicate 452 de sancțiuni (125 pentru pentru nerespectarea măsurilor de asigurare a rezilienței comunităților conform Legii 55/2020, cinci pentru nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului riscurilor conform Legii 55/2020, șapte pentru fapte de natură economică în context COVID-19, 286 sancțiuni aplicate în cadrul acțiunilor punctuale, 29 pentru nepurtarea sau purtarea necorespunzătoare de către pasageri, a măștii de protecție, în mijlocul de transport pe toată durata călătoriei)
Valoarea totală a amenzilor a fost de 166.900 lei.
Totodată, au fost deschise și trei dosare de cercetare penală pentru zădărnicirea combaterii bolilor. 

Evoluția cazurilor zilnice în Prahova, în luna octombrie 

Județul Prahova a depășit pragul de 100 de infectări pe 7 octombrie, iar de atunci numărul de noi cazuri a crescut de la zi la zi. Cele mai multe s-au înregistrat pe 23 octombrie când în județul nostru au fost confirmate 189 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Focare cu coronavirus în Prahova

Cele mai recente focare de coronavirus au fost identificate în ultimele zile, de Direcția de Sănătate Publică Prahova la doi agenți economici din Ariceștii Rahtivani și Ploiești și un focar la Spitalul Municipal Câmpina (desemnat spital-suport COVID-19).
Astfel, în cazul operatorului economic din Ariceștii Rahtivani, au fost confirmați 17 angajați dintre 25 testați. Ca urmare a acestui lucru, a fost reconfigurat programul de lucru și s-a efectuat dezinfecția spațiilor. Persoanele confirmate cu noul coronavirus au fost izolate, au fost identificați contacții direcți ai acestora și s-a dispus carantinarea lor.
La agentul economic din Ploiești, 31 de angajați dintre 212 testați au avut rezultate pozitive la testarea pentru identificarea SARS-CoV-2. Angajații au fost testați în vederea efectuării unui training în afara țării pentru un proiect nou. Toți cei depistați pozitiv sunt izolați și sunt asimptomatici în prezent, iar contacții direcți ai acestora au fost carantinați. Și aici activitatea a fost reorganizată astfel încât să nu afecteze procesul de producție și spațiile au fost igienizate.
De asemenea, la Spitalul Municipal Câmpina a fost identificat un al doilea focar. După ce săptămâna trecută au fost confirmate trei cazuri într-un birou de servicii administrative, într-o clădire separată, care nu afectează activitatea spitalului, duminică alți cinci angajați au fost testați pozitiv. Este vorba despre cadre medicale ale Secției Obstetrică-Ginecologie. Personalul medico-sanitar s-a izolat, s-a refăcut graficul de lucru, iar acum activitatea se desfășoară în condiții normale.


Infectări în rândul oficialităților 

Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, a anunţat în weekend-ul care a trecut, într-o postare pe Facebook, că a fost diagnosticat cu COVID-19. În acest moment el este internat la un spital din Capitală și a fost nevoit să depună online jurământul pentru un nou mandat, programat pentru luni, 26 octombrie. De asemenea, primarul a declarat că va semna electronic documentele și va păstra o legatură video cu echipa din administrație.

Școli închise în Prahova

În luna octombrie Colegiul Național „Nicolae Grigorescu“ din Câmpina a fost prima unitate școlară din oraș care a fost închisă din cauza pandemiei. Astfel, Colegiul a trecut în scenariu roșu începând cu 15 octombrie 2020 pentru o perioadă de două săptămâni, după ce o profesoară a fost confirmată cu infecție SARS-CoV-2. Acest lucru înseamnă că nu mai vin la școală nici copiii și nici profesorii, toți elevii învățând de acasă, în sistem online. „Faptul că facem ore online este o măsură de protecție“, ne-a declarat atunci prof. Roxana Stan, directorul Colegiului. 
Pe 23 octombrie 2020, ziua în care s-au înregistrat cele mai multe cazuri COVID în Prahova - 189, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova s-a întrunit pentru a modifica scenariile de lucru pentru mai multe unități de învățământ. Astfel, pentru alte 19 unități de învățământ preuniversitar din județul Prahova s-a dispus suspendarea cursurilor școlare organizate în modalitatea „față în față” și trecerea la Scenariul 3 (participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online), la propunerile consiliilor de administrație ale unităților de învățământ, avizate de Inspectoratul Școlar Județean Prahova și Direcția de Sănătate Publică Prahova, pe o perioadă de 14 zile.

1. Grădinița cu program normal nr. 1, Vălenii de Munte
2. Școala Gimnazială Cioranii de Sus, com Ciorani , cls. V-VIII
3. Liceul Tehnologic Cioranii de Jos, com Ciorani, cls. V-XII
4. Liceul Teoretic „Gr. Tocilescu” Mizil, cls. A XII-a A
5. Colegiul National „Al.I.Cuza” Ploiești
6. Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” Ploiești-cls a IX-a A
7. Școala Gimnazială „ Toma Caragiu” Ploiești
8. Școala Gimnazială. Com Secăria, cls a VII-a
9. Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” Vălenii de Munte
10. Școala Gimnazială. „Sf Vineri” Ploiești, cls a II-a B
11. Colegiul Național „Militar D. Cantemir” Breaza
12. Colegiul Național „I.L.Caragiale”, municipiul Ploiești, cls. 0-IV
13. Gradinița cu PN (2 grupe), sat Brazi-structură a Școlii Gimnaziale, comuna Brazi
14. Liceul Tehnologic „Toma Socolescu”, municipiul Ploiești
15. Liceul „Carol ”, orașul Plopeni
16. Școala Gimnazială, sat Catina-structuri ale Școlii Gimnaziale, comuna Florești
17. Colegiul „M. Cantacuzino” Sinaia
18. Liceul Tehnologic „C. Cantacuzino”, Baicoi, cls a-IX-a C
19. Școala Gimnazială „T. Savulescu”, Izvoarele –cls. A IV-a
(R.A.I)

Editorial. POLITICUL ȘI MORALA

O prejudecată bine înrădăcinată apropie politica de meseria omului care se vinde pe sine. Cu alte cuvinte, ar fi imorală prin definiție. Nimic mai fals, politica nu e centuristă. Dimpotrivă: aș spune că pe mine, cetățeanul anonim, nu mă interesează deloc moralitatea tâmplarului care a făcut scaunul sau a instalatorului sau a vânzătorului din piață. Aceasta nu mă afectează direct. Mă interesează doar să-și facă meseria corect, eficient. Dimpotrivă, „meseria” de politician lucrează direct cu morala. Imoralitatea politicianului mă afectează în mod nemijlocit. Este ca un pumn recepționat direct în bărbie. De aceea imoralitatea politicanului este în cel mai înalt grad, mai mult decît a oricărui alt cetățean, periculoasă, dăunătoare, intolerabilă.


Antipaticul acestor precizări teoretice vine să tempereze, pentru mine, chestie de igienă psihică personală, revolta față de ce se întîmplă după alegeri. Aș analiza, de exemplu, serios o chestie de care toată lumea a rîs a lehamite: faptul că d-na Dăncilă nu a mai prins loc pe liste (ca și cealaltă lumină feminină a partidului: Carmen Dan). Culmea, pînă și acest gest eu îl interpretez ca pe o batjocoră supremă la adresa alegătorilor: păi cum, după ce ne-ai spus că este mamă între mame, competență supremă, caracter de beton armat, conducător luminat al politicii interne și externe, autoarea celui mai minunat program de guvernare acum te lepezi de ea? Păi dl. Ciolacu iar ne vinde piei de cloșcă. Cînd ne-a mințit PSD-ul:

REALITĂȚI BIZARE. Cam care este situația

Explicație. A susține săptămânal o rubrică, aproape orice fel de rubrică, mi se pare o imensă provocare la care s-au angrenat ani în șir, din ce știu eu, doar două personalități câmpinene, Sorin Stoica în ziarul Partener, dispărut de mult timp de pe piața mediatică locală și Christian Crăciun, în ziarul Oglinda. Christian Crăciun este un adevărat maratonist cultural. Căci maratonul presupune anduranță. Distanța care trebuie să fie parcursă este lungă. Departe de mine dorința de a-i face concurență d-lui Christian Crăciun, ale cărui editoriale au o profunzime de nivel național și chiar internațional. Adică bat departe. Adevarate lecții de morală și cultură. Probabil că au mai fost alte rubrici, dar nu mi le mai aduc eu aminte. Însă rămâne faptul banal, care mă fascinează și pe care voi încerca să-l dezvolt în acest colț. Vorbeam de cultură. Mai există ea în Câmpina? Și dacă da, de ce?

Foto: Unsplash

Am inițiat și organizat 30 de serate culturale care, în principiu, se concentrează asupra unei cărți (sau unor cărți, dar acestea au fost mai puține). De aceea am avut ocazia să-i întâlnesc pe câmpinenii care mai iubesc cultura și prețuiesc cartea. Evident, din ce în ce mai puțini. Îi recunosc pe stradă! Aproape deloc tineri pentru care cartea a devenit un obiect straniu, greu de înțeles, aproape inutil. Dă-i unui adolescent o carte de 200 de pagini, pune-l să o citească și vei vedea ce față va face. Te va privi ca pe un torționar al Inchiziției sau al NKVD-ului lui Stalin. Dar nu vreau să mă văicăresc. Nu avem cum schimba eșecul unui sistem de educație din ultmii 30 de ani și nici nu putem inversa tăvălugul informațional smart. Dar rămân impresionat atunci când oameni cu venituri modeste cumpără cărțile pe care le lansăm. Nu doar stau și privesc. Se implică prin această sublimă formă de respect. Țin minte că am vrut să dăruiesc în timpul unui astfel de eveniment o carte scrisă de mine, dar am fost refuzat categoric de acea persoană, nu-i mai țin minte numele. „Păi ce, autoru’ nu trebe să trăiască?” a insista ea. Ca și cum am trăi din vânzarea tirajelor de carte. Este clar că elita politico-financiară a orășelului nostru nu mai are timp și pentru astfel de evenimente. Cartea a murit de mult timp pentru ea. Nici elita intelectuală a orășelului nu o duce mai bine. Cred că la cele 50 de evenimente pe care le-am organizat din 2017 încoace nu au luat parte mai mult de douăzeci-treizeci de profesori și medici, de parcă am fi o comună cu două școli gimnaziale și un dispensar sătesc. Cultura nu mai are ștaif, nu face rating, dar pe de altă parte nici nu dăunează grav, chiar dacă rămân la părerea că este cea mai bună aerisire a spiritului, chiar relaxare. Parcă le văd livingurile cu plasme de doi metri pe patru, subțiri ca o felie de salam de Sibiu, iar undeva în lateral, subzistând o aplică cu o vază și o cană, două, cumpărate din Dubai. Ne mai mirăm că nu avem un muzeu al istoriei Câmpinei (problemă imposibil de rezolvat și care se pune încă de prin 1997), un pod istoric este dublat de o pasarelă de tablă, iar o minunată capelă zace abandonată. Și aceasta în condițiile în care peste Carpați multe orașe mai mari sau orașe de talia Câmpinei au conștientizat de ani buni că identitatea culturală locală poate fi un factor catalizator al dezvoltării economice. Cam cum a facut-o Sibiul din 2000 încoace. 
Cel mai mult m-a distrat un celebru chirurg, care mai trecea din când în când pe la aceste evenimente, un om de zeci de mii de lei pe lună, un om greu, un om bogat. Din privirea lui se înțelegea că iubește cărțile, dar un resort interior misterios, pe care îmi e imposibil să-l înțeleg, îl împiedică să le și cumpere. Să scoată din portofel treizeci de lei. Poate că nici nu are portofel, mă gândesc. La o adică, le acceptă gratuit, ca pe un omagiu pe care umilul scriitor îl aduce unui zeu. O ofrandă. Orașul cu cei mai mulți intelectuali la mia de locuitori, cum papagalicește fiecare licean, ca să știe de unde vine când va rămâne în București. Dar dacă acești intelectuali sunt doar comozi?
Nu este realitatea asta bizară?
Codruț CONSTANTINESCU 

Ce spun psihologii despre impactul pandemiei de coronavirus asupra psihicului adulților şi al copiilor

Frica de infectare cu noul coronavirus a început să conducă din ce în ce mai des la acte antisociale peste tot în ţară. Între oameni încep să apară conflicte în spaţiile publice din cauza purtării incorecte a măştii de protecţie. Măştile nu sunt întotdeauna uşor de suportat pentru mulţi oameni atâtea ore pe zi, atât la locul de muncă, în mijlocul de transport, cât şi pe stradă. Analizând mai atent această situaţie, putem înţelege că masca nu trebuie să o purtăm doar pentru apărarea fizică de virus, ci şi pentru confortul psihic al celorlalţi. Mulţi oameni simt frică atunci când se află, de exemplu, în transportul în comun lângă o persoană care îşi poartă masca necorespunzător, sub nas. Astfel, ne pierdem confortul psihic, privim cu ură oameni cu care nu am vorbit niciodată. De asemenea, stresul începe să crească pe fondul tuturor restricţiilor impuse, multe persoane începând să dezvolte diferite anxietăţi. Cum trebuie să reacţionăm în astfel de cazuri ne explică Ioana Florina Ciocea, psiholog clinician ce își desfășoară activitatea în Câmpina.


Ne confruntăm, de mai bine de jumătate de an, cu un stres cronic déjà. Vă așteptați ca oamenii să  înceapă să caute ajutor psihologic având în vedere că nimeni nu ştie când se va încheia pandemia, când vor surveni îmbunătățirile? Ce ar trebui să facem pentru ca efectele acestei pandemii asupra psihicului nostru să fie cât mai reduse? 
Criza COVID ne-a afectat în multe feluri: fizic, economic, social, psihologic. Fiecare dintre noi este pus în faţa unei reale provocări, atât personale, cât şi la nivel de comunitate. Când suntem puşi faţă în faţă cu orice fel de criză, apar teama şi anxietatea.
De exemplu, la nivelul Colegiului Psihologilor din România a fost creată secțiunea SUPORT PSIHOLOGIC - COVID-19, unde sunt afișate liste cuprinzând datele de contact ale colegilor noștri care, în momente de criză, au ales să ofere din timpul lor, să dedice munca lor, pentru o cauză care validează caracterul profund umanitar al acestei profesii. Oricine poate beneficia în mod gratuit de aceste programe de voluntariat.
La fel, există şi proiectul PSYCOVID - 19 Grup de prim ajutor psihologic - PSY HELP, unde la fel, cei care consideră că au nevoie, pot beneficia de suport psihologic. Acestea sunt doar două proiecte, din multe altele existente ce pot fi accesate on-line sau telefonic, gratuit.
Pentru ca efectele pandemiei asupra psihicului nostru să fie mai reduse, putem apela la grupul de sprijin, la familie, prieteni, colegi. Este foarte important să nu ne izolăm şi psihic, dacă fizic această măsură se impune. Păstraţi legătura direct sau online cu cei apropiaţi, evitaţi excesul de ştiri, încercaţi să staţi într-un mediu cât mai bine luminat, preferabil natural. Studiile arată că lumina îmbunătaţeşte dispoziţia şi chiar alungă dispoziţia depresivă. 

Foarte mulți oameni ies în continuare în locuri publice, aglomerate, nu renunță la întâlniri. Cum putem să ne relaxăm, totuşi şi să nu ajungem în extrema cealaltă și chiar să căutam un terapeut?
Fiecare poate face întâlniri on-line cu prietenii, pot bea o cafea împreună, sau chiar o petrecere, de ce nu? Mi s-a părut foarte interesantă iniţiativa unor DJ locali, care au făcut mixuri cu diferite tematici, de la ei de-acasă. Câmpina e un oraş în care există mulţi oameni creativi şi cu iniţiativă, căutaţi-i, încercaţi

OVIDIU BOGZA – EVOCATOR AL PLOIEȘTIULUI

 Relația de prietenie între epigramistul Ovidiu Bogza – mezinul familiei omonime din Buștenari și istoricul Octavian Onea s-a gravat între coperțile unei cărțișoare liliput, de dimensiuni record în tehnologia tipografică: 11 cm x 9,5 cm măsoară cărțulia OVIDIU BOGZA - EVOCĂRI PLOIEȘTENE, întocmită și publicată la editura „Grafica Prahoveană” în 2002, de domnul Octavian Onea, pe atunci socotindu-se doar un modest „Consilier editorial”, în fapte, hasdeologul, istoricul, dramaturgul, scriitorul și publicistul fervent în câteva reviste și ziare prahovene și nu numai. 



Adorabilă ediție bibliofilă, demnă de purtat la butonieră, urmare ideii poligrafice de inspirată alcătuire, ediția de proporții liliputane atrage cu mult și plăcut gust privirea, precipită curiozitatea și mulțumește pretenția câtuși de puțin estetică a oricărui norocos posesor al ei. Vocația de artist plastic, prin excelență grafician consacrat de sutele de portrete expuse în saloane din Ploiești, București, Câmpina, Chișinău și – sigur – în alte orașe de rezonanță artistică, ne-o confirmă cu vădită pricepere prin această miniaturală ediție cartografică – pe care, un sponsor cu apetență asemănătoare autorului (blagosloviți fi-vor amândoi, de posteritate și Dumnezeu!), care a aruncat o pungă cu euro tipografului dispus să reediteze minuscula capodoperă. Unu – pentru valoarea ei ca obiect de artă poligrafică, doi – pentru recunoștința adusă personalității care, în fapt, a scris-o, anume lui Ovidiu Bogza – fratele mic al lui Geo Bogza – scriitorul european de pe coastele cu păduri de sonde ale Buștenarilor Prahovei.

Prima protezare de șold făcută la SanConfind de către ortopedul „belgian”

Ortopedia SanConfind este tot mai cunoscută, în acest domeniu reprezentativ pentru spitalul de la Poiana Câmpina excelând un profesionist desăvîrșit, care a lucrat mulți ani în spitale din Belgia, unde a căpătat o bogată experiență. Ortopedul ”belgian”, cum este alintat de pacienți medicul specialist Viorel Albu, a reușit, de curând, să realizeze prima protezare de șold la Spitalul SanConfind. 


Artroplastia de șold

Prima operație de artroplastie de șold (protezarea șoldului) a fost realizată în 1940 de dr. Austin Moore, un ortoped american, pionierul acestor intervenții chirurgicale. La formarea articulației șoldului iau parte două oase: coxalul (care, împreuna cu osul sacru, formează bazinul) și femurul (osul coapsei). Ele alcătuiesc articulația șoldului (coxofemurală). În osul coxal există o cavitate (cotiloida) în care pătrunde capul femurului. Extremitatea superioară a femurului prezintă un cap (capul femural), dar și un gât (colul), care leagă capul femural de corpul osului.