17 noiembrie 2020

Semnal de alarmă de la Spitalul Municipal Câmpina

 Astăzi, 17 noiembrie, potrivit datelor oficiale furnizate de Prefectura Prahova, rata incidenței cumulative a COVID-19 (la data de 16 noiembrie 2020 pentru perioada 02 - 15 noiembrie) este de 6,85/ 1000 de locuitori în municipiul Câmpina.


Suprasolicitat pe fondul numărului mare de pacienți testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, Spitalul Municipal Câmpina, unitate suport Covid-19, trece prin momente extrem de dificile în aceste zile, când lipsa acută de personal medical, în special de medici ("trei medici îngrijesc 60 de pacienți") i-a determinat pe conducătorii instituției să trimită un nou semnal de alarmă către Direcția de Sănătate Publică Prahova, către Ministerul Sănătății, Primul Ministru, Departamentul pentru Situații de Urgență, Prefectura și Consiliul Județean Prahova.

"Spitalul Municipal Câmpina - spital suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-Cov-2 - aflat în subordinea Consiliului Local Câmpina, supune atenției dumneavoastră situația cu care se confruntă în contextul creșterii numărului de pacienți consultați/ internați și a scăderii numărului de personal (focare COVID, alte afecțiuni medicale generate de munca fizică și psihică susținută):
Lipsa acută de personal medical pentru secțiile care acordă servicii medicale în regim de spitalizare de zi/ continuă pacienților diagnosticați cu COVID-19 - datorată infectării a doi medici și retragerea din linia de gardă a celui de al treilea, fapt pentru care nu se poate asigura serviciul de gardă în opt zile din luna noiembrie.
Este cunoscut faptul că suntem singura secție de Medicină Internă din județul Prahova care internează, încă de la începutul pandemiei, pacienți confirmați sau suspecți COVID 19 cu multiple comorbidități, în stare gravă, imobilizați la pat, cu necesități de îngrijire complexe și individualizate.
Datorită adresaabilității ridicate și din dorința de a ajuta cât mai mulți pacienți care nu erau primiți în alte unități sanitare, 3 medici îngrijesc 60 de pacienți, deși avem desemnate 30 de paturi pentru pacienții COVID, fapt ce poate duce la suprasolicitarea instalațiilor de alimentare cu oxigen.
Toate acestea au dus la depășirea orelor de lucru stabilite prin contract, situație pe care am înțeles-o datorită contextului epidemiologic: am asigurat continuitatea gărzilor, ne-am desfășurat în paralel activitatea în Ambulatoriu de Specialitate, am asigurat consultațiile interdisciplinare, consultațiile urgențelor COVID și non-COVID în CPU, am suplinit absența medicilor din CPU care au fost detașați 30 de zile la UPU a Spitalului Județean de Urgență Ploiești și apoi au fost depistați COVID pozitiv.
Încă din luna august 2020 am solicitat instituțiilor abilitate detașarea unor medici specialiști de medicină internă. A fost detașat un singur medic pentru 30 de zile, un alt medic a fost detașat la SJUP, iar cel de-al treilea a intrat în concediu medical ca urmare a infectării cu COVID 19.
Am făcut cunoscută această situație la nivelul DSP Prahova, coordonatorului pentru gestionarea situației COVID-19 pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, Ministerului Sănătății și Prefecturii Prahova.
Solicităm soluționarea cu celeritate a cererilor noastre de a asigura medici specialiști de medicină internă" - se arată în documentul semnat de Mihaela Neagu Petrovici, directorul medical al instituției.

Este posibilă vindecarea cu ajutorul terapiilor alternative?

 Costel Brînză (medic ortoped – kinetoterapeut ) şi soţia sa, Zenovia (energoterapeut) ne răspund la această întrebare și ne împărtășesc din experiența dobândită în cei cinci ani de când au deschis la Câmpina un cabinet de terapie alternativă și recuperare.



Ce se ascunde în spatele unei dureri, al unui disconfort, al unei boli? În medicina chineză, bolile fizice sunt traduse ca nişte dereglări din planurile mai subtile ale fiinţei. Cât contribuim noi, prin stilul de viață ales, la starea de îmbolnăvire? Cât influenţează gândurile, sentimentele şi credinţele noastre acest lucru? De cele mai multe ori, corpul ne trimite semnale cu mult înainte ca boala să se instaleze. Factori precum stresul, alimentaţia nesănătoasă, anxietatea şi depresia pot favoriza apariţia unor boli. Acum, când omenirea trece printr-o adevărată criză, determinată de pandemia de coronavirus, conştientizăm mai mult decât de obicei cât de importantă este sănătatea, dar şi cât de fragili suntem. 
Ca europeni, suntem obişnuiţi ca atunci când avem o problemă de sănătate să apelăm la medicul de familie sau la un medic specialist, tratamentul bazându-se de cele mai multe ori pe administrarea de pastile. Însă, încă din Antichitate, în Asia, oamenii apelau la tratamente naturiste sau energetice pentru a-și vindeca diferitele suferințe. Aceste terapii au ajuns astăzi să fie utilizate pe întregul glob, dovedite fiind rezultatele uimitoare ale bioenergiei, masajelor terapeutice, ale terapiei Reiki, theta-healing, hipnoză, ale fizioterapiei, precum şi ale regresiilor hipnotice. 
Care este cel mai bun remediu pentru a ne vindeca? Sunt românii deschişi la medicina alternativă? Medicul ortoped – kinetoterapeut Costel Brînză şi soţia sa, energoterapeutul Zenovia Riciu Brînză din Câmpina, ne-au răspuns la toate aceste întrebări și ne-au povestit despre felul în care, prin practicarea acestor terapii, și-au împlinit destinul. 

„50% din vindecare se datorează credinţei proprii”

- Cum a fost începutul în medicină, d-le Brînză?
- Cariera mea în medicină a început de la vârsta de 13 ani, atunci când tatăl meu mi-a descoperit calităţi de energoterapeut şi a decis să urmez medicina, deși eu îmi doream să fac teatru şi film, pentru că îmi place să fiu tot timpul cu zâmbetul pe buze, dar şi să îi fac pe ceilalţi să zâmbească mai mult. La 13 ani am avut primul caz, o persoană care suferise un accident vascular cerebral. Ulterior am renunţat la visul de a fi actor şi am urmat medicina la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia Balneofizioterapie – Ortopedie - Recuperare. 
- Se poate spune că nu d-voastră aţi ales calea aceasta, ci mai degrabă ea v-a ales pe dvs.?
- Da! Cred că toţi am avut momente în copilărie când, auzind diverşi artişti cum cântă, ne-am dorit să devenim cântăreţi sau actori, însă de multe ori viaţa are un alt plan pentru noi. Am simțit că aceasta este misiunea mea, că asta a rezervat universul pentru mine.
- Ce vă motivează cel mai tare în meseria pe care o practicaţi?
- În primul rând, felul în care se simte pacientul când pleacă de la mine, bucuria pe care o trăiește. Vine la prima şedinţă spune „au”, la a doua „încă mă mai doare acolo”, ajunge pe la a cincea şi zice „nu mă mai doare”, pleacă cu un sentiment plăcut în inimă, bucuros, mulţumit şi mai ales, mai sănătos. Le spun mereu pacienților că 50% din vindecare se datorează credinţei proprii, cealalată parte ţine de noi. 

Editorial. RECORDURI

 Cu siguranță e fain să trăiești în România! Nu te plictisești. E loc mereu de surprize, și tocmai asta nu ne mai surprinde. Din cînd în cînd mai cade, totuși, cîte un record. Am crezut mai toți – naivi – că d-na Dăncilă a reprezentat un astfel de record. PSD-ul este însă un partid ambițios. Gestul de a contesta sloganul electoral „O Românie fără hoție”, pe motiv că „instigă la ură și xenofobie”, defavorizînd ceilalți competitori, este un nou moment strălucit în istoria prostiei românești; cu adenda normală că s-a găsit și un judecător care să aprobe această reclamație. Mai întîi observ în trecere că probabil oamenii din organizația d-lui Titus Corlățean nu știu ce e aia xenofobie. Care nu are nicio legătură cu sloganul incriminat, dar pesemne creierașul care a conceput lăcrămația știa că e ceva care „dă bine” în orice acuzație de azi și s-a gîndit să o bage acolo, să fie mai groasă vina. Venim la subiect: precum chelul din poveste, partidul-molimă și-a pus singur mîna în cap, sloganul nu face nicio precizare partinică. De ce să te simți vizat de el? Se vede cît de tare îi doare această temă. Un singur exemplu din sutele posibile: d-na Clotilde Armand a dezvăluit că primăria sector 1 București a „dăruit” vreo 300.000 de euro unor televiziuni pentru un clip publicitar mincinos care spunea că s-a finalizat un spital care nu există în realitate decît în stadiul de machetă. Nu e bună o Românie fără hoție? 

Au început în multe locuri reduceri substanțiale în personalul consiliilor județene. Supraîncărcarea acestora cu angajați pe relații e tot o formă de hoție. Ce revoltă în clientelă! Mie îmi place și ideea și mai ales caracterul ei anti-electoral, pentru că evident este o măsură nepopulară, prin care

Partidele și-au renegociat influența în Consiliul Local Câmpina

 Trei președinți ai comisiilor de specialitate au fost înlocuiți!


Întregirea, din punct de vedere numeric, a Consiliului Local Câmpina după depunerea jurământului celor cinci consilieri supleanți validați de instanța judecătorească în cea de-a doua fază a procedurilor legislative, conforme noului Cod administrativ, pare să fi modificat semnificativ raportul de forțe din punct de vedere politic în noul legislativ local. Așa se face că vineri, 13 noiembrie, în cadrul unei alte ședințe extraordinare convocate de primarul Alin Moldoveanu și prezidată de consilierul municipal Liviu Briciu, partidele au renegociat atât componența comisiilor de specialitate din Consiliul Local, cât mai ales președinția acestora, alianța de dreapta USR-PLUS, PNL, PMP, POL obținând conducerea celor patru comisii și o majoritate confortabilă în fiecare dintre acestea.

În urma alegerilor prin vot secret, fiecare comisie formată din cinci membri și-a desemnat președintele și secretarul după cum urmează: 
  • Comisia de Buget-Finanțe, programe finanțare europeană, domeniul public și privat, agricultură: Bogdan Ene (PMP) – președinte, Costel Filip (independent) – secretar, Cosmin Raț (POL), Florin Marcu (PNL), Roxana Gheorghe (Partidul Verde) – membri; 
  • Comisia de administrație publică locală, juridic, relații cu publicul, muncă și probleme sociale, spațiu locativ, drepturile și problemele minorităților, protecție civilă și protecție copii: Adina Gîrbăcică (USR-PLUS) – președinte, Liviu Dumitrache (USR-PLUS) – secretar, Livia Lupu (PSD), Alin Sabo (PMP), Cezar Grama (Partidul Verde) – membri; 
  • Comisia de amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie și protecția mediului: Valentin Crețu (USR-PLUS) – președinte, Viorica Vane (USR-PLUS) – secretar, Cezar Grama (Partidul Verde), Marius Anghelescu (PMP), Horațiu Zăgan (PSD) – membri; 
  • Comisia de sănătate, cultură, învățământ, culte, tineret și sport: Liviu Briciu (POL) – președinte, Florin Marcu (PNL) – secretar, Dan Nica (PNL), Andrei Duran (PSD), Liviu Davidescu (Pro România) – membri.

Vă reamintim că prima ședință pe a cărei ordine de zi s-a aflat alegerea componenței comisiilor de specialitate și a președinților acestora a avut loc vineri, 30 octombrie, atunci când, în urma primelor negocieri între partidele reprezentate în legislativul local, președinții comisiilor au fost aleși Bogdan Ene la Comisia buget-finanțe, Livia Lupu la Comisia de administrație publică, Cezar Grama la Comisia de urbanism-amenajarea teritoriului și Dan Nica la Comisia de sănătate, sport, cultură.
După cum se poate observa, singurul președinte de comisie rămas pe poziție după cea de-a doua negociere este Bogdan Ene, la Comisia de buget-finanțe, Liviu Lupu, Cezar Grama și Dan Nica fiind înlocuiți de Adina Gîrbăcică, Valentin Crețu, respectiv Liviu Briciu. 
De remarcat faptul că, odată cu întregirea legislativului local, forțele politice de dreapta par să se fi aliat, cel puțin în ceea ce privește adjudecarea conducerii comisiilor, marii perdanți ai acestor ultime negocieri fiind cei din PNL, PSD și Partidul Verde.

REALITĂȚI BIZARE. Căminul Studențesc Prahovean din București

 Cu cât cercetez mai mult prin Arhiva interbelică a Prefecturii Prahova, cu atât mai mult îmi dau seama că străbunicii noștri ne erau în multe privințe superiori. Bine, România de atunci era cea care crescuse organic, în ritmul ei, de secole și nu monstrul edificat de comuniști. Lăsăm la o parte faptul că mi se pare că reușeau să cheltuie banul public mult mai judicios și cu cap, dar îi investeau inteligent. Și am să ofer și un exemplu concludent, care nu este urmat acum. 

Complet necunoscut astăzi este faptul că administrația județeană din Prahova interbelică era proprietara unui cămin studențesc în București, având în vedere că în Prahova nu exista pe atunci o universitate, iar tinerii prahoveni mergeau la București pentru a-și continua studiile superioare. Clădirea a fost cumpărată de autoritățile județene în anul 1925 de la un anume C. Constantinescu, iar pentru ea s-a plătit importanta sumă de 14 milioane de lei. Forma juridică sub care funcționa această inițiativa lăudabilă era aceea de fundație. Numele său oficial era de Căminul Studențesc Prahovean (C.S.P.), fiind înființată în februarie 1926, înregistrată la Tribunalul Prahova și care avea sediul și corpul principal al căminului pe Aleea Sevastopol, la nr. 29. În 1931, Căminul era extins prin achiziționarea de către Prefectura Prahova a unui teren care se învecina cu C.S.P, cu o suprafață de 600 m.p pentru care se plătea, în două tranșe, importanta sumă de 1,8 milioane de lei. Terenul era, totuși, ultracentral. În Fondul Prefectura Prahova se regăsesc multe documente care ne oferă o imagine a activității acestui cămin, administrat de către Prefectura Prahova în perioada interbelică și care venea în sprijinul studenților prahoveni cu mijloace materiale limitate, care nu-și permiteau să plătească o chirie în București. Multe cereri ale studenților prahoveni erau adresate prefectului prin care se solicitau fie scutiri de taxe de înscriere la Cămin (care era de 700 de lei), fie diminuarea lor sau admiterea în cămin. Taxa lunară era în anul universitar 1935/ 36 de 240 de lei pe lună. În acest an universitar erau înscriși în cămin nu mai puțin de 143 de studenți și studente. 


În C.S.P. erau găzduiți gratuit și copii orfani de război care își pierduseră părinții în timpul Primului Război Mondial (opt studenți și zece studente, unii la Drept, alții la Școala Politehnică sau Academia Comercială). Cheltuielile fiind deloc de neglijat, prefectul solicita ca și primăriile urbane din județ să contribuie financiar la administrarea Căminului, având în vedere că aici trăiau copii din aceste orașe. Însă primăriile mai degrabă promiteau decât virau bani. Șeful Serviciului Financiar al Perfecturii îi comunica prefectului că era necesară mărirea subvenției acordate Căminului în anul 1935 cu cel puțin o sută de mii de lei, pentru că autoritățile locale care se angajaseră să ofere 200.000 de lei nu o făcuseră (nici măcar a zecea parte). „În caz contrar, Căminul riscă să rămână în mijlocul iernei fără căldură și lumina”. Căminul universitar prahovean oferea servicii integrate, nu numai cazare. Avea un medic plătit din bugetul județului Prahova, care se îngrijea de sănătatea studenților.